Pagini Wikipedia dedicate acelorași evenimente istorice pot transmite narațiuni radical diferite în funcție de limba în care sunt redactate, arată cercetători ai Universității din București. Aceștia au analizat modul în care apar în pagini redactate în diferite limbi (română, maghiară, rusă etc.) trei evenimente importante din istoria României: Bătălia de la Posada, Atacul de noapte al lui Vlad Țepeș și ocupația sovietică a Basarabiei.
Studenţii români sunt forţaţi să înveţe istoria și limba ucrainene, în detrimentul istoriei naţionale, potrivit lui Ion Cristoiu, cunoscut promotor al narațiunilor antiucrainene. Jurnalistul, fost colaborator al Securității lui Ceaușescu, s-a consacrat după Revoluție cu Evenimentul Zilei, ziar devenit celebru pentru știri false gen cea cu găina care a născut pui vii.
Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului. Ca argument, putem invoca impactul uriaș pe care o astfel de lovitură l-ar fi avut, dacă ea ar fi fost săvârșită în România, distrugând aproape iremediabil credibilitatea autorităților de la București.
Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că elevii de gimnaziu și liceu vor putea alege ca disciplină opțională „Istoria, robia și deportarea romilor”, iar liceenii vor studia o nouă disciplină obligatorie: „Istoria Comunismului”.