Opoziţia prorusă amenință că va ignora dispozițiile legale și va celebra ca în fiecare an victoria de pe 9 mai 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste.
Președintele Vladimir Putin își reia diatribele contra așa-zișilor naziști de la Kiev.
Rusia denunță constant „rusofobia” occidentalilor, în general, și a Poloniei, în special.
Peste trei sferturi dintre cetățeni și cei mai mulți parlamentari vor ca țara lor să fie admisă în Alianță.
Secretarul general al NATO reamintește că misiunea Alianței este aceea de a preveni războiul. „Pacea nu vine de la sine”. Dacă NATO sprijină Ucraina nu însemnă că este parte beligerantă.
Noul ajutor aproape dublează angajamentele anterioare ale Marii Britanii privind cheltuielile destinate Ucrainei.
Jill Biden a fost în Slovacia, iar incursiunea ei în Ucraina a fost ținută secretă până în ultimul moment.
Fluxul crește din nou.
Preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a pregătit terenul pentru invazie.
În timp ce Moscova neagă că forţele sale au comis abuzuri, Kievul afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război. Şi Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război comise de trupele ruse.
Ea vrea să-și expime recunoştinţa față de generozitatea şi sprijinul poporului român pentru refugiaţii ucraineni.
Embargoul asupra petrolului rusesc ar echivala cu o bombă atomică pentru economia ungară – pretinde premierul Victor Orban.
În martie, anchetatorii au deschis un dosar contra lui Nevzorov după ce acesta postase pe social media că forţele armate ruse au bombardat deliberat o maternitate din oraşul ucrainean Mariupol.
Noul pachet de sancţiuni contra Rusiei, al şaselea, mai cuprinde excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.
Pe agenda reuniunii G7, a treia de la începutul anului, figurează posibile sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
Consiliul de Securitate Naţională din Statele Unite a calificat drept „iresponsabilă” afirmaţia potrivit căreia Washingtonul ar fi ajutat Ucraina să ucidă generali ruşi.
Societe Generale a convenit luna trecută să îşi vândă divizia din Rusia, Rosbank, către miliardarul Vladimir Potanin, devenind prima mare bancă occidentală care a anunţat ieşirea de pe piaţa din Rusia după invadarea Ucrainei.
De la declanşarea crizei din Ucraina și până acum, aproape 860.000 de oameni au venit în România, fugind de războiul din țara lor.
„Istoria s-a întors pe continentul nostru în cel mai crud mod cu putinţă” – a deplâns secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, înainte de prezentarea raportului său anual.
Nazismul din Ucraina e un leit-motiv al propagandei ruse, deși președintele Volodimir Zelenski e evreu.
Totalul a depășit 850 de mii.
Poliţia de frontieră subliniază că Ucraina şi-a întărit şi frontiera cu regiunea separatistă prorusă Transnistria din Republica Moldova, unde tensiunile au escaladat.
Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii.
O unanimitate se conturează pentru a primi Finlanda şi Suedia în rândurile NATO, potrivit alianţei militare, însă procesul de ratificare implică undă verde din partea parlamentelor tuturor celor 30 de ţări membre.
„Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut” – a mai spus ministrul ucreainean de Externe, Dmitro Kuleba –, criticând „o situaţie absurdă” în care Bruxellesul „impune mai multe sancţiuni” Rusiei în urma invadării Ucrainei şi „plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său”.
Ucraina a oferit adăpost multor opozanți belaruși, iar unii dintre ei luptă acum contra trupelor ruse.
„Continuăm să ajutăm Ucraina şi să presăm Rusia pentru a înceta ostilităţile imediat” – a subliniat prim-ministrul italian Mario Draghi.
Fluxul de refugiați continuă să scadă.
Cazul său va fi de acum urmărit direct de emisarul președintelui Joe Biden pentru eliberarea ostaticilor americani din străinătate.
Partidele parlamentare de la București, atât PSD și PNL, la guvernare, cât și USR și AUR, în opoziție, şi-au retras, deja, reprezentanţii din aceste structuri, în urma invadării Ucrainei de către armata rusă.