Donează
Fostul oficios guvernamental de la Chișinău, Moldova Suverană, susține că Republica Moldova ar trebui să-i ofere Ucrainei teritoriul separatist al Transnistriei în schimbul Bucovinei de Nord și Basarabiei de Sud.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar trebui să ceară în timpul vizitei sale pe care o va întreprinde la Kiev, la 12 ianuarie, un schimb de teritorii cu Ucraina, scrie fostul oficios guvernamental de la Chișinău, Moldova Suverană. Autorul susține că Republica Moldova ar trebui să-i ofere Ucrainei teritoriul separatist al Transnistriei în schimbul Bucovinei de Nord și Basarabiei de Sud, regiuni care au fost încorporate în Ucraina din timpul fostei URSS, în 1940.
„Președinta Sandu are dreptul istoric și legitim să-i ceară lui Zelenski să inițieze, în regim prioritar, toate demersurile politice și juridice de retrocedare către Republica Moldova a Bucovinei de Nord și a Basarabiei de Sud. Aceasta ar trebui să fie misiunea ei istorică în calitate de Președintă a Țării! Are tot dreptul pentru că Ucraina stăpînește samavolnic niște pămînturi care nu i-au aparținut niciodată, care i-au fost făcute cadou temporar de către fosta Putere sovietică. Dacă Ucraina a admis desprinderea din componența fostei URSS și a denunțat-o, atunci ar trebui să-i denunțe și unele acte care au transformat-o într-o Țară imperialistă, acaparatoare de teritorii străine. Acest lucru i-l sugerează și Rusia prin recuperarea legitimă a Peninsulei Crimeea”, potrivit articolului, în care ocuparea Crimeei de Rusia este prezentată drept o acțiune legitimă și în care România este acuzată de „lașitate” pentru că nu a cerut de la Ucraina teritoriile pe care le-a cedat în 1940.
NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova trebuie să îi prezinte revendicări Ucrainei pentru teritorii înglobate în componența acesteia de fosta URSS. 2. Republica Moldova poate face schimb de teritorii cu Ucraina - să ofere Transnistria în schimbul Basarabiei de Sud și Bucovinei de Nord. 3. (indirect) Republica Moldova are dreptul la astfel de revendicări întrucât este succesor al Moldovei medievale. 4. Crimeea îi aparține de drept Rusiei iar anexarea sa a fost justificată.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Ideea unui schimb de teritorii între Republica Moldova și Ucraina nu este nouă. Aceasta a fost vehiculată în unele cazuri, cel puțin în ultimul deceniu, în special de adepți ai unirii Republicii Moldova cu România, precum fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Ion Costaș, sau fostul președinte al României, Traian Băsescu. În acest caz ar fi vorba de gruparea într-un singur stat a majorității teritoriilor anexate de URSS inițial în 1940, ca rezultat al pactului Ribbentrop – Molotov, și ulterior la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Moscova a acordat, atunci, RSS Ucrainene nordul vechii provincii românești a Bucovinei, precum și sudul provinciei Basarabiei. În schimb, nou înființata RSSM a primit o parte din așa-numita Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, pe care tot Moscova o crease în calitate de cap de pod în 1924, rupând o bucată din Ucraina.
Ideea apartenenței sudului Basarabiei și nordului Bucovinei la Republica Moldova vine, însă, și în întâmpinarea teoriilor suveraniste potrivit cărora aceasta este succesoarea de drept a Moldovei medievale (a lui Ștefan cel Mare) așa că are dreptul să revendice teritoriul acesteia – inclusiv Moldova românească.
Teoria revendicării teritoriilor românești din Transnistria, reactivată în pragul vizitei Maiei Sandu la Kiev, pare să fie preluată acum de forțe care, cel mai probabil, încearcă să împiedice o apropiere prea mare dintre Chișinău și Kiev pe care mizează noua președintă a Moldovei și care i-ar conveni și președintelui ucrainean pentru a nu fi în continuare „strâns” între două fronturi.
În timp ce prin promovarea acestei idei, unii lideri unioniști încearcă să-și fortifice capitalul politic, Kremlinul ar fi intersat să „învolbureze apele” în relațiile dintre Chișinău și Kiev.
Este greu de conceput ca Ucraina să ofere două regiuni bogate, inclusiv gurile Dunării în schimbul unui teritoriu care își autoproclamă independența și care este guvernat de facto de Moscova.
OBIECTIV: 1. Să dinamiteze relațiile Chișinău/Kiev în ajunul întrevederii dintre președinții celor două state. 2. Să aducă pe agenda bilaterală subiecte artificiale și conflictuale care să împiedice dezvoltarea unor relații temeinice care ar slăbi influența Kremlinului în regiune. 3. Să reanimeze așa-numiții moldovenești care consideră și Moldova din dreapta Prutului drept parte a Republicii Moldova „lăsată urmașilor de Ștefan cel Mare”. 4. Să justifice ocuparea Crimeei de către Rusia și, într-un context mai larg, să alimenteze teoria despre „Ucraina - stat artificial”
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Republica Moldova nu are niciun temei juridic să-i ceară Ucrainei să-i cedeze teritorii pe care i le-a atribuit fosta administrație sovietică în anul 1940; acele teritorii au fost capturate de la România. Pe de altă parte, chiar dacă, din punct de vedere istoric cele trei județe din sud au ținut de Basarabia, acest lucru nu este în niciun caz valabil și pentru nordul Bucovinei. Chiar și sovieticii și ucrainenii au admis acest lucru, desemnând două minorități distincte pe teritoriul Ucrainei – moldoveni în sudul Basarabiei și români în nordul Bucovinei.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Moscova a stabilit în mod arbitrar hotarele dintre fosta RSSM și RSSU fără a ține cont de realitățile istorice, factorul lingvistic sau popular.
CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA/SERVESC NARAȚIUNILE: Apariția unor subiecte conflictuale precum pretenții teritoriale între Chișinău și Kiev îi servește Moscovei, antrenată tacit într-un conflict armat cu Ucraina. În plus, un atare subiect, ar justifica anexarea Crimeei de către Rusia.
REACȚII OFICIALE: Nu au fost
