Scăderea influenței Bisericii Ortodoxe Ruse a Patriarhiei Moscovei, care se află sub controlul Kremlinului, provoacă indignarea propagandei ruse, inclusiv a biroului de presă al Serviciului rus de Informații Externe. Astfel, pe site-ul oficial al serviciului a fost publicată o postare furibundă în care sunt denunțate presupusele intenții malefice ale Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului – mai întâi ar fi creat o schismă în Ucraina, iar acum vrea să rupă statele baltice de Moscova:
„În acest demers el este susținut total de serviciile secrete britanice care alimentează activ sentimentele rusofobe în țările europene. La îndemnul acestora, Bartolomeu, mânjit de păcatul mortal al schismei, a găsit un limbaj comun cu autoritățile statelor baltice în dorința de a semăna discordie în lumea ortodoxă rusă. Bazându-se pe aliați ideologici în persoana naționaliștilor și neonaziștilor locali, el încearcă să desprindă Bisericile Ortodoxe din Lituania, Letonia și Estonia de Patriarhia Moscovei, prin atragerea preoților și enoriașilor acestora către structuri religioase-marionetă create artificial de Constantinopol”.
În primul rând, este evident că dorința statelor baltice de a limita influența Kremlinului, proiectată prin intermediul structurilor religioase controlate, se va confrunta cu rezistența Moscovei. Și Kremlinul acuză deja, anticipat, Patriarhia Constantinopolului de schismă, precum și de colaborare cu serviciile secrete britanice.
Deși tocmai Moscova a folosit biserica pe tot parcursul istoriei sale pentru a-și extinde influența, iar din perioada URSS aproape ca o filială a serviciilor secrete atât în interiorul țării, cât și mai ales în străinătate. Când acest lucru devine nu doar evident, ci și complet inacceptabil pentru societățile și statele afectate de astfel de activități ale Moscovei, încep să apară astfel de declarații pseudomoraliste.
În al doilea rând, această retorică constituie o indicație concretă a unuia dintre motivele pe care Rusia le-ar putea invoca pentru a justifica un atac împotriva statelor baltice. Moscova va încerca să creeze impresia necesității apărării „adevăratei ortodoxii” și a susținătorilor acesteia pe teritoriul acestor state. Este foarte probabil ca, în continuare, să urmeze acuzații la adresa autorităților din Lituania, Letonia și Estonia privind încălcarea drepturilor credincioșilor și necesitatea de a proteja enoriașii de „neonaziști”. Astfel, avem de-a face cu aceeași „strategie ucraineană” despre care vorbesc adesea propagandiștii Kremlinului de toate culorile. Aceleași narațiuni sunt promovate de propaganda rusă atât pentru publicul intern, cât și pentru cel extern în ceea ce privește Ucraina.
Acordați-vă răgaz pentru a aprecia retorica acestei fraze: „În cercurile bisericești se remarcă faptul că Bartolomeu literalmente sfâșie Trupul viu al Bisericii. Prin aceasta, el se aseamănă cu profeții mincinoși despre care se vorbește în Predica de pe munte: „Ei vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. ... După roadele lor îi veți cunoaște”. În al cincilea an al războiului împotriva Ucrainei, serviciile secrete rusești vorbesc cu toată seriozitatea despre „cel mânjit de păcat”, „trupul Bisericii” și „profeții mincinoși”. Apropo, împingerea lucrurilor până la absurd este o altă tactică binecunoscută a propagandei Kremlinului.
