Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Interviuri

Dumitru Alaiba: „Transnistria nu este o „problemă", ci este o schemă de corupție care durează deja de 30 de ani”

Alaiba
©Facebook Dumitru Alaiba  |

Dumitru Alaiba este unul dintre cei mai vocali și mai vizibili deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a preluat puterea la Chișinău. În pragul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Veridica a stat de vorbă cu Dumitru Alaiba despre influența în scădere a Rusiei la Chișinău, interesele care leagă unii politicieni moldoveni de Transnistria, dar și despre corupție și politica ultimilor 30 de ani.

 

Veridica: Domnule Alaiba, se împlinesc în curând 30 de ani de la declararea independenței de către Republica Moldova față de Rusia și am dori să vorbim despre cum a reușit Rusia totuși să își mențină o influență mare în Republica Moldova în ultimii treizeci de ani?

D.A.: În primul rând, eu nu cred că Rusia are o influență atât de mare cum avea cu 10-20 de ani în urmă. Influența Rusiei este în scădere clară. Inclusiv din punct de vedere economic, politic, geopolitic etc. Dar desigur, Moscova își menține o anumită influență aici. 

Aș îndrăzni să numesc aceste pârghii. Pe de o parte, există regiunea transnistreană, agenții deschiși deja ai Rusiei, inclusiv în Parlamentul Republicii Moldova, fără a le da numele, deoarece nu merită mare atenție, și mai există tot felul de instrumente economice, chiar dacă potențialul lor devastator este tot mai mic [decât] embargourile economice impuse nouă începând cu vreo 15 ani în urmă, care devastau economia Republicii Moldova.

Acum, desigur că sunt și antreprenori care suferă din cauza embargourilor, asta în cazul în care Rusia ne mai impune un embargo sau altul, dar per total, efectul negativ este mult mai mic. 

Nu este o lista exhaustivă a instrumentelor de influență a Rusiei în Moldova, dar merită menționată și propaganda. Aceasta este probabil cea mai vizibilă și mai dăunătoare pârghie pe care Rusia o mobilizează și o exploatează în Moldova. Este o propagandă deschisă anti-europeană și anti-drepturile omului. Aceasta include și discurs de ură și altele. Toate divizează în continuare societatea după etnie și tot ce doriți. 

Veridica: De ce Republica Moldova este atât de expusă la propaganda rusă în comparație cu țările baltice și chiar cu Ucraina?

D.A.: Deoarece, în Republica Moldova, nu avem calitatea instituțiilor care există în țările baltice. De exemplu, Sputnik-ul nu există în țările baltice. În Estonia nu există pur și simplu. Probabil unica probă clară despre cum funcționează propaganda rusească a venit din Estonia, deoarece acolo poliția a sechestrat niște computere și a găsit probe despre faptul că din aceeași rețea de propagandă făcea parte și Kîrghizstanul, Moldova și Estonia. 

Dar asta înseamnă că acolo, în Estonia, pur și simplu funcționează instituțiile puțin altfel. Pe de altă parte, în Ucraina, sub presiunea conflictului din estul țării și a anexării Crimeii, s-a găsit anumită voință politică pentru a acționa puțin mai dur. 

La noi, până recent am avut la guvernare un partid declarat pro-rus. Nu doar atât, pro-rus în simpatie, ci în protejarea intereselor Rusiei. Ceea ce este foarte diferit. La ei, jumătate din fracțiunea lor din Parlament poate fi condamnată pentru trădare de patrie și pentru vânzarea intereselor statului Republica Moldova în favoarea unui stat străin.

Veridica: Pentru aproape trei decade, Transnistria a fost un instrument de presiune/șantaj militar, economic și mai nou electoral. Cum vedeți faptul că în ultimii ani, partidele de stânga pro-ruse folosesc tot mai des electoratul transnistrean pentru a puncta în alegeri?

D.A.: Desigur că văd negativ această practică, dar dacă am citi printre rânduri, acest lucru indică faptul că nu mai există niciun conflict. Că nu mai există nicio problemă inter-etnică. 

Este destul de clar atunci când hoții de pe ambele maluri ale Nistrului au interese comune și când au anume tranzacții, ei găsesc limbă comună. În același timp, dacă este să mergem la un nivel superior, probabil că partea bună a acestui fenomen este că li se cam termină mișcările. 

Este clar că, dacă a trebuit, s-au înțeles cu cei de la Tiraspol. Și atunci apare întrebarea, dacă s-au înțeles pe alegeri, de ce nu pot și pe celelalte probleme?

Transnistria nu este o „problemă", este o schemă de corupție care durează deja de 30 de ani și generații întregi de politicieni de pe ambele maluri ale Nistrului au făcut miliarde pe această așa-zisă problemă. Este, în fapt, o schemă clasică unde toți se fac că nu înțeleg nimic, dar de fapt cu cât de mult ea continuă, cu atât este mai profitabilă pentru ei. 

Dacă scoți corupția din context, eu sunt convins că din așa-zisa „problemă transnistreană” nu rămâne nimic. Absolut nimic. Motivația principală de a o menține este schema de miliarde de bani negri pe care îi faci permanent. 

A fost mereu acolo trafic de orice. Țigări, contrabandă prin Ucraina, sau alte scheme. Totodată, atunci când există un teritoriu necontrolat, apar „genii” care vor face bani din asta. 

Veridica: După aceste alegeri parlamentare, stânga este la cel mai mic rating politic pe care l-a avut probabil in ultimii 30 de ani. Ce se va întâmpla cu PSRM? Va mai fi Dodon susținut de Moscova sau a pierdut complet girul și ajutorul Rusiei?

D.A.: Noi putem doar să intuim aici, eu presupun că acolo în Moscova există totuși capacitate de analiză ca să înțeleagă că aceasta este o investiție total neprofitabilă. Nu știu care o să fie soarta politică a lui Dodon. Până la urmă, ea depinde de votul cetățenilor. Și asta e ceea ce nu a înțeles el până acum. 

Chiar dacă într-o măsură soarta lui politică depinde și de Moscova, în primul rând depinde de voturile oamenilor. El s-a străduit să facă tot pentru Moscova, dar nu a făcut aproape nimic pentru oamenii care i-au votat. 

Moscova are o problemă în Moldova, dacă tot vorbim de 30 de ani de la independența. Nu au putut să dea peste o „persoană a ideii”, oricare ar fi ea. Fie că vorbim de „Russkiy Mir” (Lumea rusească -n.red.) sau ideea imperialistă, ș.a.m.d. A mers dintr-un mercenar în altul, dintr-un oportunist în altul care a ținut să încalece electoratul, dar de fapt n-au fost sincer cu niciunul din ei în toți acești 30 de ani. 

Veridica: Va renunța Rusia la Republica Moldova după aceste alegeri, sau va căuta să recupereze cumva influența pierdută aici? Credeți că se va merge pe mâna Blocul Comuniștilor și Socialiștilor sau poate vor apărea alte proiecte politice, ne referim aici la încălzirea pe care o fac pe margine Mark Tcaciuk și Congresul Civic?

D.A.: Bună întrebare. Nu aș vrea totuși să dau idei Moscovei, dar eu nu știu dacă pentru ei are mare sens să-și mai creeze un partid pro-rus de stânga aici, într-o țară unde orientarea pro-europeană este în creștere în ultimii 20 de ani. Cel mai probabil, ei au nevoie de un partid pe care să-l controleze, dar care este un fel de centrist-pro-european. Un partid care să zică „da, noi suntem pro-europeni, dar…”

Așa cum era Partidul Democrat în anii 2010. Ei erau, dacă îmi amintesc mai bine, erau principala frână a tot ce ținea de Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, dialogul pe vize, etc. Nu spun că erau direct ai Moscovei, dar cumva acționau foarte tare în interesul Moscovei, atunci când din interiorul Alianței pentru Integrare Europeană frânau parcursul european al țării.

Veridica: În timpul vizitei doamnei președinte Maia Sandu la Kiev pentru „Platforma Crimeea”, socialiștii au dat un comunicat în care condamnau această vizită pe motiv că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov ar fi zis că acolo este un, citez „sabat anti-rusesc”. Putem vorbi de PSRM ca o portavoce directă a Moscovei la Chișinău?

D.A.: Ei nu au contrazis, ci întotdeauna au amplificat mesajele Moscovei în Republica Moldova. Eu nu am citit comunicatul acestea, dar pot să intituesc ce este acolo. Am ajuns la concluzia că ei au înțeles total greșit rezultatul alegerilor din 11 iulie. 

S-au uitat la rezultatul final și înțeleg că au ajuns la concluzia că trebuie să fie mai pro-ruși ca să își crească rating-ul politic. Dar, de fapt, este invers. Ei ar trebui să fie în consonanță cu felul în care gândește cetățeanul din țara asta. Nu anti-ruși, nu anti-europeni. Noi ca politicieni trebuie să vorbim în numele oamenilor.

Atunci când tu îi dai cu brașoave și alte prostii, omul nu se regăsește și nu vine să te voteze. E foarte simplu.

Veridica: Rezultatul alegerilor parlamentare/prezidențiale este o întâmplare fericită sau un nou trend al societății/electoratului moldovenesc? A mizat Rusia până în ultima clipă că moldovenii nu vor alege ca președinte o femeie, necăsătorită, fără copii, un candidat total opus societății patriarhale moldovenești? Au fost rușii prea relaxați în campania prezidențială? Cum vedeți Dvs. toate aceste lucruri?

D.A.: Nu știu cum anume văd cei din PSRM omul nostru de rând. Pot să vă spun cum îl văd eu. Cetățeanul de aici știe foarte bine să facă diferența dintre bine și rău. El este mult mai deschis la minte decât ar presupune propagandiștii. A fost demonstrat acest lucru nu numai în 11 iulie 2021 la parlamentare, dar și la prezidențialele din 2016. Dacă atunci nu erau schemele lui Plahotniuc și minciunile legate de 30.000 de sirieni care vor fi aduși în Republica Moldova, Maia Sandu ar fi câștigat. 

Ei nici atunci nu au înțeles nimic. Noi suntem, ca societate, mult mai dispuși spre schimbare, pentru a accepta unele narative demne de secolul 21, decât cred unii dintre politicienii noștri. Eu sunt convins. Și tocmai o astfel de gândire le-a jucat lor [PSRM-ului] o festă.

Veridica: În opinia Dvs, a fost folosită sau nu limba română ca instrument în razboaiele hibride duse aici de Moscova?

D.A.: Da, a fost o discuție artificială, dar chiar și asta a mai expirat. Eu citesc corect semnele. În anii `90 sau chiar 2000, limba română sau „limba moldovenească” era motiv de protest. îmi amintesc că acesta a fost unul dintre primele mele proteste. Eu nu am fost fan Iurie Roșca. Noi am avut mișcarea noastră separată, dar această discuție scotea într-adevăr oamenii în stradă.

Cumva chestiunea aceasta a limbii vorbite dispare de la sine. Dar ar fi un cadou pentru ei, dacă această treabă s-ar reinflama pentru acesta este felul prin care ei văd să crească în sondaje și anume să inflameze astfel de probleme.

Noi vrem să vorbim despre corupție, despre standardele mai înalte de viață, despre locuri de muncă, despre reforme și justiție echitabilă. Ei nu sunt credibili atunci când vorbesc despre aceste chestiuni. Ei, dimpotriva, preferă subiectele mai emoționale care divizează societatea. 

Veridica: Cum vedeți Dvs această inițiativă legată de platforma Crimeea din partea Kievului și faptul că președintele Maia Sandu este alături de Ucraina în acest demers?

D.A.: Absolut ca pe un demers natural. Noi suntem co-interesați în a avea vecini puternici, stabili, cu integritate teritorială și fără războaie. Mai mult, noi atunci când avem noi un regim separatist cum am putea să tăcem despre același lucru care se întâmplă, proporțional vorbind la o scară mai mare în țara vecină. Noi avem noi vecini și trebuie să ne înțelegem și să ne susținem reciproc cu toții. Astfel, nu vom reuși nici noi.

Mai mult, poziția noastră ca partid, și cred că nu este niciun secret este că peninsula Crimeea este Ucraina, trebuie [înapoiată] Kievului. Întrebarea mea ar fi cum poți să taci pe acest subiect?

Tags: Republica Moldova, Rusia
Vă invităm la un Centenar Regal! Pe 25 octombrie se împlinesc 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I
Alte articole
Chris Farrands: Brexit nu este deloc ‘un capitol încheiat’

Chris Farrands: Brexit nu este deloc ‘un capitol încheiat’

Chiar dacă, oficial, Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană, Brexitul este un proces care încă nu s-a încheiat, consideră expertul britanic Chris Farrands. El a explicat, pentru Veridica, care sunt impactul și provocările acestui proces în desfășurare.

Chris Farrands: Brexit nu este deloc „un capitol încheiat" (Partea a 2-a)

Chris Farrands: Brexit nu este deloc „un capitol încheiat" (Partea a 2-a)

Chris a fost directorul meu de studii în programul doctoral la Nottingham Trent University, între 2006 și 2011. Legătura noastră a însemnat multe întâlniri la Nottingham, Izmir, Edinburgh sau București. Chris nu este doar „un mare profesor”, ci și un mare prieten. Asta până ajunge să discute despre politica internațională și, mai ales, despre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Cunoaște atât de multe detalii, vădind o atât de vastă experiență (vezi caseta biografică de la final) încât copleșește orice auditoriu. Interviul cu Chris, publicat de Veridica în două episoade, arată pe deplin acest lucru fiind, după părerea mea, cel mai bogat și dens text de presă despre Brexit din media românească și, poate, nu numai. Prima parte a abordat consecințele Brexit pentru economia britanică iar cea de-a doua explorează subiectul mai delicat privind Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor în context. (Dragoş C. Mateescu)

John Lloyd: „Rusia nu a renunțat niciodată la ambiția de a fi din nou în control”

John Lloyd: „Rusia nu a renunțat niciodată la ambiția de a fi din nou în control”

Rusia încearcă să își recâștige influența în fostul său imperiu est-european prin răspândirea de fake news, trafic de influență și mijloace de influențare a adversarului, crede jurnalistul Financial Times John Lloyd. Fostul corespondent la Moscova a stat de vorbă cu Veridica despre modul în care Moscova încearcă să își atingă obiectivele de politică externă prin intermediul propagandei.

Timp de citire: 9 min
  • Nu cred că Rusia are o influență atât de mare cum avea cu 10-20 de ani în urmă. Influența Rusiei este în scădere clară. Inclusiv din punct de vedere economic, politic, geopolitic etc. Dar desigur, Moscova își menține o anumită influență aici. Aș îndrăzni să numesc aceste pârghii. Pe de o parte, există regiunea transnistreană, agenții deschiși deja ai Rusiei, inclusiv în Parlamentul Republicii Moldova, fără a le da numele, deoarece nu merită mare atenție, și mai există tot felul de instrumente economice, chiar dacă potențialul lor devastator este tot mai mic [decât] embargourile economice impuse nouă începând cu vreo 15 ani în urmă, care devastau economia Republicii Moldova.
  • Transnistria nu este o problemă, este o schemă de corupție care durează deja de 30 de ani și generații întregi de politicieni de pe ambele maluri ale Nistrului au făcut miliarde pe această așa-zisă problemă. Este, în fapt, o schemă clasică unde toți se fac că nu înțeleg nimic, dar de fapt cu cât de mult ea continuă, cu atât este mai profitabilă pentru ei. Dacă scoți corupția din context, eu sunt convins că din așa-zisa „problemă transnistreană” nu rămâne nimic. Absolut nimic. Motivația principală de a o menține este schema de miliarde de bani negri pe care îi faci permanent. A fost mereu acolo trafic de orice. Țigări, contrabandă prin Ucraina, sau alte scheme. Totodată, atunci când există un teritoriu necontrolat, apar „genii” care vor face bani din asta.
  • În anii `90 sau chiar 2000, limba română sau „limba moldovenească” era motiv de protest. îmi amintesc că acesta a fost unul dintre primele mele proteste. Eu nu am fost fan Iurie Roșca. Noi am avut mișcarea noastră separată, dar această discuție scotea într-adevăr oamenii în stradă. Cumva chestiunea aceasta a limbii vorbite dispare de la sine. Dar ar fi un cadou pentru ei, dacă această treabă s-ar reinflama pentru acesta este felul prin care ei văd să crească în sondaje și anume să inflameze astfel de probleme. Noi vrem să vorbim despre corupție, despre standardele mai înalte de viață, despre locuri de muncă, despre reforme și justiție echitabilă. Ei nu sunt credibili atunci când vorbesc despre aceste chestiuni. Ei, dimpotriva, preferă subiectele mai emoționale care divizează societatea.
Interviuri
John Lloyd: „Rusia nu a renunțat niciodată la ambiția de a fi din nou în control”
John Lloyd: „Rusia nu a renunțat niciodată la ambiția de a fi din nou în control”

Rusia încearcă să își recâștige influența în fostul său imperiu est-european prin răspândirea de fake news, trafic de influență și mijloace de influențare a adversarului, crede jurnalistul Financial Times John Lloyd. Fostul corespondent la Moscova a stat de vorbă cu Veridica despre modul în care Moscova încearcă să își atingă obiectivele de politică externă prin intermediul propagandei.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Sep 2021
Garry Kasparov: lupt împotriva unui dictator rus
Garry Kasparov: lupt împotriva unui dictator rus

Legendarul șahist a vorbit cu Veridica despre lupta sa pentru democrație și drepturile omului, noul tip de totalitarism din Rusia și ce ar trebui să facă Occidentul pentru a-l opri pe Putin. Garry Kasparov ne-a spus că nu este îngrijorat că regimul încearcă să îl elimine din manuale pentru că, pe termen lung, nu dictatorii scriu istoria, dar și că nu are niciun rost să îi fie teamă că va fi asasinat întrucât „Dacă cineva ca Putin decide că tu ești următorul pe listă, nu contează dacă ești protejat sau nu. Dispari.”

Marian Voicu
Marian Voicu
13 Jun 2021
Chris Farrands: Brexit nu este deloc „un capitol încheiat" (Partea a 2-a)
Chris Farrands: Brexit nu este deloc „un capitol încheiat" (Partea a 2-a)

Chris a fost directorul meu de studii în programul doctoral la Nottingham Trent University, între 2006 și 2011. Legătura noastră a însemnat multe întâlniri la Nottingham, Izmir, Edinburgh sau București. Chris nu este doar „un mare profesor”, ci și un mare prieten. Asta până ajunge să discute despre politica internațională și, mai ales, despre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Cunoaște atât de multe detalii, vădind o atât de vastă experiență (vezi caseta biografică de la final) încât copleșește orice auditoriu. Interviul cu Chris, publicat de Veridica în două episoade, arată pe deplin acest lucru fiind, după părerea mea, cel mai bogat și dens text de presă despre Brexit din media românească și, poate, nu numai. Prima parte a abordat consecințele Brexit pentru economia britanică iar cea de-a doua explorează subiectul mai delicat privind Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor în context. (Dragoş C. Mateescu)

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
25 May 2021
Chris Farrands: Brexit nu este deloc ‘un capitol încheiat’
Chris Farrands: Brexit nu este deloc ‘un capitol încheiat’

Chiar dacă, oficial, Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană, Brexitul este un proces care încă nu s-a încheiat, consideră expertul britanic Chris Farrands. El a explicat, pentru Veridica, care sunt impactul și provocările acestui proces în desfășurare.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
19 May 2021