Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  

pas
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Supporters of Party of Action and Solidarity (PAS) attend the launching of party's electoral campaign for early parliamentary elections in Chisinau, Moldova, 05 June 2021.

În Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Lista concurenților electorali este lungă, cu nu mai puțin de 19 de partide și blocuri electorale înscrise oficial în cursa pentru cele 101 de fotolii parlamentare. Din acestea, nu mai mult de șase formațiuni au șanse reale de a trece pragurile electorale de 5% pentru partide sau 7% pentru blocurile electorale formate din două sau mai multe formațiuni. Veridica a făcut o radiografie succintă a programelor electorale propuse de principalii competitori.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)

Sub sloganul „Pornim Vremuri bune”, PAS propune un program electoral de 45 pagini în care se regăsesc viziunile partidului și promisiuni electorale pentru potențialii votanți. Din start, PAS își leagă imaginea de fosta sa lideră, Maia Sandu, care continuă să joace rolul de locomativă a PAS, chiar dacă oficial Constituția nu permite acest lucru.

Preambulul programului face referire la Justiție și lupta cu fenomenul corupției endemice din Republica Moldova.

„Perioada de furt, fărădelege, dezbinare și sărăcire intenționată a celor mulți poate să se încheie în 2021. Oamenii vor să trăiască bine la ei acasă, alături de cei dragi. Să se simtă liberi, să se bucure de prosperitate, să-și vadă munca apreciată, să știe că ceea ce e a lor nu va fi furat”, se precizează în document.

Totuși, pe site-ul dedicat campaniei, în cele 10 legi pe care PAS propune să le adopte cum ajunge în Parlament, primele trei sunt legate de aspecte socio-economice și abia următoarele trei fac referire la eradicarea corupției prin confiscarea averilor funcționarilor și demnitarilor corupți, ridicarea imunității deputaților corupți și schimbări de funcționare ale sistemul judecătoresc.

PAS militează pentru o dezvoltare a țării în tandem cu Uniunea Europeană și promite programe de finanțare pentru agricultori, în condițiile în care deja circa 66% din exporturile Republicii Moldova, în marea lor parte produse agricole, merg pe piețele europene.

Programul lor vizează apoi funcționarii statului - medici, profesori, polițiști, funcționari publici. Se promit creșteri salariale de 10% pentru toți bugetarii și de până la 30% pentru profesori.

PAS promite cinci obiective majore naționale, acestea fiind legate de agenda reformistă a președintelui Maia Sandu. Astfel, PAS își propune: un program împotriva corupției endemice din zona sistemului judiciar și a corupției din rândul funcționarilor statului; locuri de muncă plătite decent acasă cu un salariu mediu pe economie de peste 700 de euro până în 2025; pensie minimă de circa 100 de euro; dezvoltarea satelor și modernizarea lor prin investiții de circa 100 de milioane de euro; dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană și atragerea de fonduri și investiții din Vest.

Programul țintește toate categoriile de vârstă, atât din mediul urban, cât și cel rural. De asemenea, sunt vizate condițiile de muncă pentru femei și repatrierea diasporei moldovenești. Promisiunile PAS se îndreaptă și spre antreprenori, agricultori și angajații sistemului public (medici, profesori, polițiști).

PAS mai promite o dezvoltare a infrastructurii rutiere, energetice și medicală, precum și programe de protecție socială. Politica externă și cea de securitate sunt lăsate în josul listei de priorități. PAS militează pentru o politică externă pro-europeană și o opțiune clară de apropiere față de Uniunea Europeană.

Politică externă  este prezentată drept una consecventă și în concordanță cu valorile europene. În ceea ce privește prioritățile de politică externă, după apropierea de Bruxelles, PAS menționează România ca principal partener de dezvoltare. Relația cu Rusia se regăsește de abia la poziția a cincea și face referire la o relație economică corectă, urmată apoi de o dorință de relansare a parteneriatului strategic cu SUA, practic al doilea donator extern al Republicii Moldova, după Uniunea Europeană.

În ceea ce privește dosarul transnistrean, PAS pledează pentru intensificarea dialogului în formatul de negociere 5+2 (Moldova, Transnistria, OSCE, Federația Rusă, Ucraina, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană). Ceea ce este interesant este că în programul PAS nu se mai regăsește retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, un fapt menționat din start la începutul mandatului Maiei Sandu în decembrie 2020, retorică estompată ulterior pentru a nu antagoniza Rusia și la nivel prezidențial.

Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor

Până în prezent, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) nu a prezentat un program oficial, ci a făcut mai degrabă o radiografie succintă a punctelor tari cu care va aborda această cursă electorală, toate fiind numai din zona socio-economică specifică stângii.

Orientarea este una prorusă, după cum de altfel a și afirmat președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, în felicitare cu ocazia zilei naționale a Rusiei, atunci când a afirmat că „Federația Rusă este cel mai sincer prieten și cel mai de încredere partener strategic al nostru”.

„Ne unesc secole de istorie comună, lupta comună împotriva invadatorilor străini, aceeași credință și Biserică, numeroase legături economice, sociale și umanitare. Nu vom uita niciodată faptele vitejești ale soldaților ruși care și-au vărsat sângele pentru eliberarea pământului nostru, precum și ajutorul pe care Rusia l-a oferit poporului nostru în cei mai grei ani de după război.

Astăzi, sute de mii de concetățeni de-ai noștri locuiesc și muncesc pe teritoriul Rusiei. Produsele fermierilor și vinificatorilor moldoveni sunt îndrăgite și apreciate în Rusia. Militarii ruși desfășoară operațiunea de menținere a păcii pe teritoriul țării noastre – și în mare parte datorită eforturilor lor, de aproape 30 de ani pământul nostru nu cunoaște vărsări de sânge”, a declarat Dodon.

Pe 8 iunie, Igor Dodon și partenerul de alianță, liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, și-au prezentat programul de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova și viziunea lor pentru următorii ani într-o uzină. Acesta se sprijină pe șapte piloni: industrializarea economiei, dezvoltarea regională, dezvoltarea agriculturii, sprijin social, sistemul de sănătate, educaţie, cultură.

De remarcat este că BeCS mizează pe nostalgii sovietice de industrializare a economiei. „Volumul producției industriale, înregistrat în 2020, a fost de doar 60% față de cel din 1989, iar ponderea industriei în structura PIB-ului a scăzut la jumătate, precum și numărul persoanelor angajate în industrie”, susține BeCS.

Programul mai vorbește de mărirea pensiilor și ajutoarelor sociale, dar nu se menționează și cu cât și în ce orizont de timp.

Ca și alegerile prezidențiale pierdute în toamna anului trecut, Dodon își bazează retorică pe mesaje anti-europene, anti-românești și stataliste. Dodon vorbește de o raliere împotriva Vestului și României care vor să distrugă Republica Moldova.

„Factorii străini, cu ajutorul instrumentelor lor politice de la Chișinău, vor să impună cetățenilor un set de pseudovalori, anti-familie, anti-creștine, improprii națiunii noastre. De asemenea, se urmărește lichidarea identității moldovenești, inclusiv prin interzicerea limbii moldovenești. Se urmărește transformarea țării noastre într-o colonie, care să devină o sursă de forță de muncă ieftină, pământ ieftin vândut străinilor etc”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook pe 15 mai, după oficializarea alianței cu PCRM.

Partea de acuzații rasiste, xenofobe și anti-NATO i-a revenit celuilalt lider al BeCS, Vladimir Voronin. „Asta vă doriţi, dragi alegători, când veţi vota pentru parlament? Vă doriţi ca ei să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al ţării? Şi pentru ca soldaţii NATO să vină aici şi să aveţi copii cu pielea închisă la culoare, nu doar cu pielea albă? Asta vă doriţi? Iar după ei să vină jandarmii români?”, a declarat Voronin într-o emisiune politică difuzată de postul TVC 21 pe 14 mai.

În general, programul BeCS este mai degrabă unul sărăcăcios, lipsit de viziune, cifre și termene de reușită. În schimb, media aservite PSRM, precum și cele de limba rusă, au început deja campania de fake news și black PR la adresa PAS-ului și vectorului său de imagine – Maia Sandu.

Partidul Nostru

Ceea ce trebuie menționat din start este că Partidul Nostru este unul pe format tipic sovietic, cu un lider autoritar – primarul de Bălți, Renato Usatîi, care este de altfel și locomotiva de imagine. La o caracterizare succintă, Renato Usatîi este un politician populist, un prototip al „băiatului deștept” îmbogățit într-un mod necunoscut în Est, dar cel mai probabil din afaceri oneroase și legături cu zona criminală. Ceilalți fruntași ai Partidului Nostru sunt mai degrabă niște anonimi pentru publicul larg.

În ceea ce privește programul electoral al partidului, acesta pare mai degrabă făcut de o echipă sau specialiști occidentali printre care se numără și români. Motto-ul lui Renato Usatîi în această campanie „Am un vis!” este o analogie la celebrul discurs rostit de Martin Luther King Jr. împotriva atitudinilor rasiste din societatea americană.

În altă ordine de idei, Renato Usatîi și partidul său nu au prea multe tangențe cu valorile democratice occidentale, fiind mai degrabă croiți pe un calapod sovietic, cu un discurs populist în raport cu lupta anticorupție. De altfel, într-o emisiune din luna mai de la postul TV8, Usatîi a spus că viziunea lui pentru a lupta împotriva corupției endemice din Republica Moldova este să facă un „Mossad” care să acționeze fără scrupule și să îi aducă pe oligarhii fugiți peste hotare, un apropo la Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

Programul lui este bazat pe o viziune populistă anti-sistem, cu o imagine de Robin Hood de tip sovietic care pune ordine în lucruri prin măsuri uneori atipice sau care nu sunt neapărat bazate pe lege.

De altfel, programul este și unul plin de inexactități. La capitolul economie, programul său vorbește de un PIB de 6,5 miliarde de dolari americani, în timp ce datele Băncii Mondiale indică un PIB de 11,97 de miliarde de dolari pentru Republica Moldova. Tot capitolul economie sunt trecute ca subpuncte și reforma justiției sau a procuraturii.

Chiar și în cazul său, lupta anticorupție vine în a doua parte a programul electoral, iar politica externă la final. Partidul Nostru are o poziționare statalistă, ce nu abordează politica externă prin prisma vreunui parteneriat extern anume. Renato Usatîi militează pentru rezolvarea problemelor interne. Cu toate acestea, o serie de viziuni rusești transpiră la acest capitol, atunci când acesta vorbește de un referendum pentru ca cetățenii să decidă orientarea de politică externă, un fapt pe care Moscova îl invocă frecvent în probleme sensibile din Republica Moldova.

Partidul Ilan Șor

Denumit după fostul primar al Orheiului, deputat și în prezent oligarh fugar, după o condamnare la șapte ani și jumătate în dosarul „furtul miliardului”, Partidul Ilan Șor, este un partid populist și un vehicul prin care Ilan Șor își dorește să fie implicat în actul politic pentru a influența mersul dosarelor sale în instanțe și a-și conserva și averea obținută pe căi oneroase, în special din afaceri cu sau legate de obiective strategice ale statului.

Programul său electoral este întins pe o pagină și are ca prioritate zona socială, definindu-se astfel ca un partid de stânga, cu nostalgii sovietice, după ce în trecut a militat pentru reînființarea colhozurilor în Republica Moldova.

Ilan Șor spune că „statul îi va proteja activ pe agricultorii săi, la fel cum se face în țările europene”. Viziunea sa economică este una protecționistă și intervenționistă din partea statului. „Statul va participa activ în diferite sectoare ale economiei. Infrastructura, transport, comunicații, energie, locuințe și utilități, comerț social, produse farmaceutice, ecologie – în aceste domenii, rolul statului va fi decisiv. Naționalizarea companiilor energetice, deținute de întreprinderile străine – este o condiție pentru asigurarea securității energetice și reducerea tarifelor pentru populație”, se arată în program.

Viziunea sa despre corupție și infracționalitate este de asemenea una deosebită. „Legea și ordinea trebuie să devină concepte sacre ale societății noastre. Privitor la lupta împotriva criminalității, soluția este eliminarea treptată a cauzelor sociale ale originii acesteia - sărăcia, șomajul și educarea populației în spiritul respectării legii”, spune Șor.

De asemenea, într-un mod populist și împotriva practicilor democratice europene, Ilan Șor cochetează cu ideea „revenirii la pedeapsa cu moartea pentru criminalii deosebit de periculoși”.

În planul politicii externe, Partidul Șor reia tezele Moscovei, potrivit cărora trebuie consolidată statalitatea moldovenească și neutralitatea militară.

Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA)

Ca și PAS-ul, și PPDA are un program consistent de 51 de pagini care atinge exhaustiv toate domeniile prioritare ale statului. PPDA afirmă că este un partid care militează pentru „un stat democratic de tip european, un stat de drept funcţional şi o economie socială de piaţă generatoare de prosperitate”.

În general, mesajele sunt de luptă împotriva corupției, reforma domeniului justiției și scoaterea de sub „captivitate politică” a instituțiilor statului.

„Partidul consideră că, în condiţiile în care instituţiile statului sunt capturate de grupările oligarhice, lupta pentru un stat cu adevărat de drept în Republica Moldova devine scopul central al forţelor cu adevărat democratice şi patriotice. Întoarcerea Moldovei pe făgaşul unei dezvoltări europene şi civilizate este de neconceput fără respectarea necondiţionată a principiului supremaţiei legii şi separării puterilor în stat”, se arată în programul PPDA.

Programul electoral numără nu mai puțin de 13 capitole mari. Primele sunt dedicate reformei justiției, după care se regăsesc domeniile socio-economice, de politică externă și de securitate și reîntregire a țării.

PPDA are trecută în program retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova

PPDA militează pentru relații privilegiate cu Uniunea Europeană, apoi România, cu care își dorește „aprofundarea relaţiilor de ordin politic, economic, comercial, cultural”.

„În condiţiile în care noua arhitectură a ordinii internaţionale se formează în baza conceptului unei lumi multipolare, Republica Moldova se orientează spre Uniunea Europeană, graţie ponderii politice şi economice a comunităţii statelor europene, pentru asigurarea propriilor interese naţionale, în special în domeniul dezvoltării economice şi securităţii naţionale. Din punct de vedere politic, integrarea europeană a Republicii Moldova înseamnă finalizarea reformelor, stabilitate democratică, creşterea nivelului de securitate, reîntregirea teritorială a statului”, se arată în programul PPDA.

Partidele unioniste – PUN și AUR

Și în aceste alegeri, partidele unioniste nu au reușit să se coaguleze într-o singură voce, motivelele fiind de natură discutabilă din punct de vedere al pragmatismului politic. Principalele formațiuni care vor concura pe acest segment sunt Partidul Unității Naționale (PUN) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) care vrea să-și consolideze astfel prezentața politică și peste Prut în Republica Moldova.

De menționat aici este faptul că AUR nu se prezintă, așa cum o face în România, ca un partid de factură anti-europeană, ci invers. Constanta rămâne doar doza de populism afișată și la București și la Chișinău.

Pe de cealaltă parte, PUN se prezintă ca un partid integru, oarecum elitist, bazat pe oameni de valoare ce deschid list partidului, dar cu șanse infime de obține cele 5 procente pentru a trece pragului electoral. PUN va risipi mai degrabă voturile pe zona de drepta europeană, o parte dintre acestea ajungând și la partidele proruse de stânga prin redistribuire.

PUN este un partid ce militează pentru unirea cu România, UE și NATO. „Reîntregirea naţiunii româneşti, parte componentă a civilizaţiei euro-atlantice, parte integrantă a Uniunii Europene şi NATO, va asigura armonizarea tuturor segmentelor societale (politic, economic, legislativ, social, educaţional, cultural, etc.) ale Republicii Moldova şi României”, se arată în preambulul programului.

Programul evocă în prima sa parte toate obiectivele de mai sus și argumentează necesitatea pentru îndeplinirea lor. Partea socio-economică este prezentată în partea a doua a documentului propus de PUN și liderul său, istoricul, profesorul și fostul campion la box, Octavian Țîcu.

„Asigurarea şi creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea unei economii sociale de piaţă, care trebuie să fie în serviciul societăţii, printr-un echilibru între echitate şi justiţie socială; între concurenţă şi solidaritate; între responsabilitatea individului şi coeziune socială”, se precizează în documentul PUN.

Pe de cealaltă parte, AUR a reușit să coaguleze mai multe partide mici precum Partidul Liberal, Uniunea Salvați Basarabia și Partidul Liberal Reformator. Strategia a fost ca ele să nu meargă în bloc electoral, pentru a fi mai ușor ca AUR să atingă pragul electoral de 5% .

De remarcat este că programul electoral al AUR în Moldova este unul de aproximativ o pagină, la fel ca în cazul menționat anterior al Partidului Șor. Deși se remarcă printr-un discurs naționalist de reunificare a României cu Republica Moldova, programul care are ar duce la acest deziderat este unul socio-economic de factură populistă.

„Salariul minim de 6.000 de lei pe lună (circa 280 de euro); alocații pentru întreținerea copiilor de minim 1.000 de lei moldovenești pe lună; pensia minimă de 3.500 de lei pe lună - sume nete după impozitare”, spune AUR.

Promisiunile sunt mai degrabă ireale și populiste, în condițiile în care în prezent salariul minim în Republica Moldova este de 115 euro, alocația pentru copii este de 740 de lei moldovenești, iar pensia minimă în Republica Moldova era anul trecut de 1.080 de lei moldovenești.

Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova

Tags: Republica Moldova
Carte recomandata
Alte articole
Cine menține în viață regiunea separatistă transnistreană (partea I)

Cine menține în viață regiunea separatistă transnistreană (partea I)

Transnistria a reprezentat în ultimele trei decenii una dintre cele mai mari enigme din Europa de Est și continuă să fie un studiu de caz aparte, fiind unul dintre primele conflicte înghețate din spațiul ex-sovietic și apoi un model pentru cele ce au urmat în jurul bazinului Mării Negre.

Republica Moldova și un joc de soft power à la russe

Republica Moldova și un joc de soft power à la russe

Eșecul filo-rusului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu pare să fi produs o supărare foarte mare la Kremlin: în loc să fie mustrat, ofițerul însărcinat cu dosarul moldovenesc (și asistarea lui Dodon în campania electorală) a fost promovat, la începutul lui martie. La prima vedere, promovarea pare să fie legată de o rotire de cadre, însă ea se înscrie într-o reorganizare mai amplă a departamentelor care se ocupă de spațiul ex-sovietic și de regiunile separatiste sprijinite de Moscova.

Cum este folosită limba română ca instrument al războiului hibrid dus de Moscova în Republica Moldova

Cum este folosită limba română ca instrument al războiului hibrid dus de Moscova în Republica Moldova

În cei 30 de ani de independență pentru Republica Moldova limba vorbită în acest teritoriu a fost folosită abil nu numai în disputele identitare interne, dar și ca instrument al războiului hibrid dus de Rusia pe teritoriul Republicii Moldova și dincolo de acesta.

Timp de citire: 14 min
  • PAS promite cinci obiective majore naționale, acestea fiind legate de agenda reformistă a președintelui Maia Sandu. Astfel, PAS își propune: un program împotriva corupției endemice din zona sistemului judiciar și a corupției din rândul funcționarilor statului; locuri de muncă plătite decent acasă cu un salariu mediu pe economie de peste 700 de euro până în 2025; pensie minimă de circa 100 de euro; dezvoltarea satelor și modernizarea lor prin investiții de circa 100 de milioane de euro; dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană și atragerea de fonduri și investiții din Vest.
  • BeCS mizează pe nostalgii sovietice de industrializare a economiei. „Volumul producției industriale, înregistrat în 2020, a fost de doar 60% față de cel din 1989, iar ponderea industriei în structura PIB-ului a scăzut la jumătate, precum și numărul persoanelor angajate în industrie”, susține BeCS. Programul mai vorbește de mărirea pensiilor și ajutoarelor sociale, dar nu se menționează și cu cât și în ce orizont de timp. Ca și alegerile prezidențiale pierdute în toamna anului trecut, Dodon își bazează retorică pe mesaje anti-europene, anti-românești și stataliste. Dodon vorbește de o raliere împotriva Vestului și României care vor să distrugă Republica Moldova.
  • Renato Usatîi și partidul său nu au prea multe tangențe cu valorile democratice occidentale, fiind mai degrabă croiți pe un calapod sovietic, cu un discurs populist în raport cu lupta anticorupție. De altfel, într-o emisiune din luna mai de la postul TV8, Usatîi a spus că viziunea lui pentru a lupta împotriva corupției endemice din Republica Moldova este să facă un „Mossad” care să acționeze fără scrupule și să îi aducă pe oligarhii fugiți peste hotare, un apropo la Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Programul lui este bazat pe o viziune populistă anti-sistem, cu o imagine de Robin Hood de tip sovietic care pune ordine în lucruri prin măsuri uneori atipice sau care nu sunt neapărat bazate pe lege.
  • Denumit după fostul primar al Orheiului, deputat și în prezent oligarh fugar, după o condamnare la șapte ani și jumătate în dosarul „furtul miliardului”, Partidul Ilan Șor, este un partid populist și un vehicul prin care Ilan Șor își dorește să fie implicat în actul politic pentru a influența mersul dosarelor sale în instanțe și a-și conserva și averea obținută pe căi oneroase, în special din afaceri cu sau legate de obiective strategice ale statului. Programul său electoral este întins pe o pagină și are ca prioritate zona socială, definindu-se astfel ca un partid de stânga, cu nostalgii sovietice, după ce în trecut a militat pentru reînființarea colhozurilor în Republica Moldova.
  • Ca și PAS-ul, și PPDA are un program consistent de 51 de pagini care atinge exhaustiv toate domeniile prioritare ale statului. PPDA afirmă că este un partid care militează pentru „un stat democratic de tip european, un stat de drept funcţional şi o economie socială de piaţă generatoare de prosperitate”. În general, mesajele sunt de luptă împotriva corupției, reforma domeniului justiției și scoaterea de sub „captivitate politică” a instituțiilor statului.
  • Și în aceste alegeri, partidele unioniste nu au reușit să se coaguleze într-o singură voce, motivelele fiind de natură discutabilă din punct de vedere al pragmatismului politic. Principalele formațiuni care vor concura pe acest segment sunt Partidul Unității Naționale (PUN) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) care vrea să-și consolideze astfel prezentața politică și peste Prut în Republica Moldova. De menționat aici este faptul că AUR nu se prezintă, așa cum o face în România, ca un partid de factură anti-europeană, ci invers. Constanta rămâne doar doza de populism afișată și la București și la Chișinău.
Al Qaida, Statul Islamic, Talibanii. De ce se luptă jihadiștii între ei
Al Qaida, Statul Islamic, Talibanii. De ce se luptă jihadiștii între ei

Acest război între extremiști musulmani poate părea bizar. Ideologiile lor sunt extrem de similare. Cea mai mare parte a luptătorilor provin din aceeași regiune și au aceeași cultură și etnie. Principalul lor inamic este Occidentul, personificat de Statele Unite – a căror retragere din Afghanistan este percepută de mulți drept o înfrângere. Rivalitatea e dată însă de unele diferențe de nuanță între modul în care văd lumea și interpretează religia și jihadul. Este și o chestiune de politică, o dispută pentru întâietate și pentru prestigiu. Este, în sfârșit, o rivalitate care o reflectă pe cea, mai veche, dintre Al Qaida și Statul Islamic.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
08 Oct 2021
Arestarea procurorului general al Moldovei: un pas spre reformă, sau o etapă a luptei pentru instituții?
Arestarea procurorului general al Moldovei: un pas spre reformă, sau o etapă a luptei pentru instituții?

Procurorul general al Republicii Moldova a fost arestat pe 5 octombrie pentru corupție. Este ultimul dintr-o serie de scandaluri legate de această instituție. Va marca el adevăratul debut al reformei în justiție, sau avem de-a face cu o nouă etapă a războiului care se poartă pentru controlul unei instituții vitale?

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
06 Oct 2021
Pionii propagandei. Mirajul șahului în perioada sovietică
Pionii propagandei. Mirajul șahului în perioada sovietică

De la Lenin încoace, o mulțime de lideri comuniști au încercat să practice și să promoveze șahul. De cele mai multe ori, acești lideri erau jucători patetici, care nu erau în stare să facă față unui turneu de șahiști de forță medie sau chiar de amatori; cu excepția, poate, a unuia organizat numai între ei, eveniment care însă n-a avut loc niciodată, cu toată prietenia socialistă dintre popoare. Ceea ce însă nu i-a împiedicat pe aceiași lideri comuniști ca în timpul Războiului Rece să facă din șah un puternic instrument de propagandă.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
01 Oct 2021
De ce va rămâne la putere președintele Bulgariei, Rumen Radev
De ce va rămâne la putere președintele Bulgariei, Rumen Radev

Cu două luni înainte de alegerile prezidențiale, Radev este singurul candidat înscris în cursă. Cu o cotă de popularitate de peste 65%, are șanse foarte mari de a fi reales. Susținut de partidele care se opun status quo-ului de pe scena politică locală, Radev încearcă să-și construiască o reputație mai bună și o prezență pe termen lung în viața politică din Bulgaria.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
21 Sep 2021