Armata rusă nu poate câștiga războiul, așa că Putin vrea ca Trump și Xi să îi facă victoria cadou la o trilaterală modelată după Conferința de la Yalta din 1945, scrie presa independentă rusă, care notează că s-ar putea ca „prietenul” Xi Jinping să-i strice planurile. Un alt subiect e legat de noul tip de război și de descurajarea agresivității lui Putin prin fabricarea de rachete și sisteme anti-aeriene.
Putin vrea o a doua Yalta, în care să târguiască împărțirea lumii cum a făcut Stalin
Faridaily: De Ziua unității naționale, Putin a mers la expoziția „Tradiții creștine. Zilele noastre”. La această expoziție ortodoxă, a dat ca din întâmplare de o copie a monumentului dedicat Conferinței de la Yalta, care îi reprezintă pe Stalin, Roosevelt și Churchill (originalul, realizat de sculptorul Zurab Tsereteli se află la Yalta). Ajungând în fața sculpturii, Putin le-a spus copiilor adunați în jurul lui: „Priviți, conducătorii principalelor trei state discută cum va fi aranjată lumea după război...”
E limpede că monumentul nu a apărut întâmplător la expoziția unde a mers Putin. Ne pregătesc pentru o nouă isterie propagandistică: întâlnirea dintre Donald Trump, Xi Jinping și Putin, care ar putea avea loc peste două săptămâni în orașul chinez Shenzhen, va fi proclamată ca fiind de nivelul Conferinței de la Yalta din 1945. Ne putem da seama cine va fi în rolul lui Stalin. La această întâlnire, însă, nu se va decide în niciun fel soarta lumii, iar rezultatele ei vor fi cel mult niște lozinci abstracte pentru binele omenirii. Dar pentru propagandiști nu va fi o problemă, dacă ne amintim de isteria de anul trecut privind summit-ul din Anchorage, la fel, fără niciun rezultat.
Rața Peking. Perioada tactică în relațiile dintre Moscova și Beijing se încheie, comentează politologul Andrei Piontkovski pe Kasparov.ru […] Din 2014, de când Putin s-a proclamat „Întregitorul teritoriilor ruse”, acesta a pretins de la comunitatea internațională organizarea unei noi „Yalta”, „ca pe vremea lui Stalin”. Pentru a arăta lumii întregi statutul său de răufăcător de talie mondială, zece ani i-a ucis în Siria pe suniții care s-au ridicat împotriva lui Assad, fără milă și fără a fi pedepsit. Astăzi, împreună cu Trump, pe care-l joacă pe degete de 10 ani, Putin, printr-o trilaterală „Yalta-2”, vrea să încheie victorios războiul pierdut în Ucraina.
Ar fi interesant de văzut ce crede Xi Jinping despre aceasta. Iată raportul sincer al principalului sinolog al Kremlinului, Alexei Maslov, care recent a revenit din Beijing: „Am citit în repetate rânduri și mulți experți ruși au spus că la summit-ul din China, din Shenzhen, va avea loc o „Yalta-2”, cum mai e numită întrunirea dintre Trump, Putin și Xi Jinping, care vor ajunge la un acord privind încheierea războiului în condițiile noastre. Este curios că majoritatea experților chinezi rezonabili, raționali, inclusiv cei care lucrează pentru Consiliul de stat al RPC și conducerea PCC, sunt foarte sceptici față de ideea „marii înțelegeri”. Mai mult, observ că la noi adesea se insistă (chiar și de la nivel înalt) că în curând vor demara o serie de întâlniri ale Trilateralei, care să decidă soarta Lumii – la Shenzhen, Miami, etc. China, însă, în plan tactic, începând cu 2022, a avut multe de câștigat. În primul rând, s-a bucurat de prețuri mici la petrol și gaze, a obținut cantități enorme de produse alimentare din Rusia. Dar cel mai important, China poate urmări reacția Europei, reacția SUA și învăța din aceasta. Adică, în plan tactic a avut multe de câștigat. Acum, însă, se încheie etapa tactică, și cel mai probabil China înțelege că, pe termen mediu, dar mai ales pe termen lung, această situație nu o mai poate satisface. Deoarece China este eterogenă. Există oameni care demult trăiesc într-un viitor capitalist prosper, locuitorii din Shanghai, sau Guangzhou, spre exemplu, unde simbolurile comunismului nu mai au aceeași semnificație, pentru ei acestea reprezentând mai degrabă o latură a culturii occidentalizate. [...] Rusia rămâne pentru China importantă din perspectiva interacțiunii cu restul lumii, însă nu trebuie să ne facem mari iluzii. China niciodată nu va ajuta Rusia mai mult decât a ajutat-o. Asemenea speranțe, în opinia mea, sunt niște iluzii pe care ni le-am făcut singuri și sunt foarte periculoase. China încearcă să mențină o relație echilibrată cu Rusia, fără a reduce intensitatea relațiilor cu Europa și SUA. Și niciodată nu o va reduce”. [...]
Expertul le comunică autorităților ruse adevărul sumbru despre atitudinea de prădător feroce a Partenerului lor Strategic, de care depind în totalitate. Adevărul de care au început să-și dea seama, dar le e frică să-l recunoască. Oare cum își imaginează ei această „Yaltă-2” de la Shenzhen din 18-19 noiembrie. Doi nemernici – Putin și Trump, care încearcă să distrugă Ucraina, îi propun lui Xi să li se alăture la această fărădelege. Xi, desigur nu e Maica Tereza, însă el vede dezvoltarea țării sale în cooperarea strânsă cu Occidentul. Iar Ucraina, prin rezistența sa eroică în fața celor doi nemernici se prezintă ca un lider moral al occidentului. În ceea privește Rusia, după cum subliniază insistent Maslov, etapa tactică în relația dintre Moscova și Beijing se încheie. Începe cea strategică, pe termen lung. Eu aș numi-o „Rață Peking” (în stil chinezesc).
Dacă vrea să oprească Rusia, Europa are nevoie de arsenale de rachete și de interceptoare
O nouă descurajare: Ucraina și Europa trebuie să găsească un răspuns comun la provocarea cu rachete a Moscovei, scrie RE:Russia. Conflictul ruso-ucrainean a schimbat radical însuși caracterul războiului modern – principalul teatru de acțiuni nu-l mai reprezintă operațiunile terestre, al căror preț a crescut considerabil, ci confruntarea strategică în aer – atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii. Prejudiciile aduse infrastructurii inamicului în spatele frontului devin o modalitate de a influența posibilitățile și voința de a continua războiul, chiar dacă armata și-a păstrat capacitatea de luptă și-și menține pozițiile pe front.
Principala miză a Moscovei în această iarnă este să distrugă sistemul energetic ucrainean, fapt care să demoralizeze Ucraina și să o facă să capituleze. Capacitatea limitată de a rezista acestui plan este legată nu doar de livrările insuficiente de rachete antiaeriene Kievului, ci și de asimetria mijloacelor de atac și apărare aeriene în condițiile noului model de război. Costul mijloacelor de atac este mai mic, iar viteza producerii acestora – mai mare decât producția de mijloace de apărare împotriva lor. Această problemă este una actuală nu doar pentru Ucraina, ci și pentru toată Europa, care este conștientă de vulnerabilitatea sa în fața unei posibile agresiuni din aer a Moscovei.
Conceputul anterior de descurajare, bazat pe ideile de securitate colectivă și de scut nuclear, nu mai funcționează în condițiile noului război convențional purtat sub pragul nuclear. Iar incapacitatea de a respinge atacurile cu rachete și drone utilizând sistemele de apărare anti-aeriană, determină un singur scenariu pentru contracararea amenințării – loviturile asupra infrastructurii inamicului. Provocarea unor daune inacceptabile infrastructurii militare și economice a Rusiei ar putea modifica calculul Kremlinului privind beneficiile și costurile atacurilor.
Astfel, apărarea infrastructurii Ucrainei și prevenirea unui atac al Rusiei împotriva țărilor europene reprezintă nu două probleme diferite, ci o sarcină și o provocare comună de dezvoltare a unei noi strategii de descurajare. Impunerea unui armistițiu energetic sau limitarea dorinței de escaladare aeriană a Kremlinului este posibilă doar demonstrându-i Rusiei propria vulnerabilitate în fața atacurilor cu drone și rachete în adâncimea teritoriului ei. Aceasta ar distruge noua imagine de învingător pe care și-o atribuie în prezent Kremlinul.
Pentru Europa, e mai convenabil ca să poată influența comportamentul Kremlinului în cadrul războiului actual din Ucraina, ceea ce ar reduce mult riscul unui nou război.
[...]
