Rămasă cu tot mai puțin prieteni după înlăturarea dictatorilor de la Damasc și Caracas, Rusia mizează pe un nou aliat strategic: Afghanistanul taliban, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și de ce Kremlinul vrea să continue războiul din Ucraina și pregătește în secret o mobilizare în Rusia, dar și cum, din lipsă de militari, caută studenți și muncitori pentru apărarea anti-aeriană.
RE:RUSSIA: A treia campanie a unui război îndelungat. La ce ar putea recurge Rusia ca să aibă succes în confruntarea cu Ucraina
Rusia nu reușește să-și atingă obiectivele în războiul de uzură cu Ucraina. Vladimir Putin intenționează însă să continue acțiunile în speranța izbânzii. În condițiile actuale aceasta este posibilă doar în cazul unei escaladări a conflictului, a atragerii de noi resurse și mijloace de partea rusă, adică a trecerii la un al treilea format de confruntare în contextul unui război de uzură. Pe lângă o escaladare nucleară, care nu pare foarte probabilă din mai multe motive, în arsenalul Kremlinului rămân scenariile războiului hibrid cu Europa, al unei noi mobilizări „parțiale” și al extinderii „campaniei de impunere prin forță” (a păcii) – a atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene în iarna care vine, ceea ce ar face costurile prelungirii conflictului inacceptabile pentru Kiev.
În timp ce scenariul unui război hibrid se diminuează, mobilizarea „parțială” în Rusia pare tot mai posibilă. Sunt tot mai multe indicii privind o pregătire, în secret, a acesteia. Probabilitatea unui astfel de scenariu este determinată și de faptul că Kremlinul consideră în continuare că, pentru Ucraina, lipsa de resurse umane și tensiunile sociale legate de problema mobilizării reprezintă un risc major pentru susținerea frontului și stabilitatea politică. În fine, Kremlinul poate percepe campania de mobilizare forțată ca pe un instrument prin care economia și societatea rusă sunt puse pe picior de război. Cel mai facil și puțin riscant rămâne scenariul unei noi campanii de atacuri asupra infrastructurii ucrainene, cu scopul provocării unei crize umanitare și economice de proporție în Ucraina. Rusia și-a extins posibilitățile de utilizare a rachetelor balistice și își va intensifica și mai mult capacitățile de atac prin introducerea de noi modele (cu reacție) de drone Shahed. În același timp, posibilitățile Ucrainei de respingere a unor astfel de atacuri se diminuează.
De altfel, Ucraina își intensifică propria „campanie de impunere a păcii prin forță” – atacurile asupra infrastructurii rusești se întețesc. Deocamdată, Moscova reușește să controleze consecințele economice și sociale ale contraatacului aerian ucrainean și să se redreseze. Însă dacă intensitatea loviturilor va continua să crească în același ritm, în toamnă, pierderile sociale și economice ar putea ajunge la un nivel critic. În plus, Ucraina se pare că deja produce rachete de croazieră în serie, iar în 2027 va avea și primele rachete balistice proprii. Astfel, lunile următoare vor fi o perioadă a confruntării dintre două „campanii de impunere a păcii prin forță”, al cărei final va fi determinat nu doar de intensitatea atacurilor, ci și de capacitatea societății de a suporta pierderile economice și sociale semnificative. […]
La Moscova se încearcă completarea unităților de apărare antiaeriană cu studenți, iar în Kuban – cu angajați din întreprinderi, scrie ISTORIES.
Autoritățile caută apărători pentru antiaeriană printre studenți, candidați la admitere și angajații întreprinderilor. Universitățile promit studii gratuite pentru serviciul în BARS sau unitățile de sisteme fără pilot, iar muncitorii din regiunea Kuban sunt racolați pentru grupuri mobile de foc (care să intercepteze și distrugă dronele ucrainene) pentru 50 de mii de ruble pe lună.
La începutul lunii iulie, Institutul de Arhitectură din Moscova a început să racoleze studenți în BARS „Moskva”, o unitate de voluntari responsabilă de apărarea capitalei de atacurile cu drone. Pentru un contract de un an, Ministerul Apărării le promite studenților 200 de mii de ruble pe lună (aproximativ 2 mii de euro), plăți pentru „fiecare dronă de-a inamicului doborâtă” și posibilitatea de a trece la studii gratuite. […] Această practică a fost preluată și de HSE, care le propune candidaților la admitere studii gratuite dacă semnează contracte cu BARS „Moskva” sau cu unitățile de sisteme fără pilot, în special celor cărora nu le-au ajuns câteva puncte pentru a obține un loc la buget. […] Și Institutul de stat de cinematografie VGIK racolează candidați doritori să semneze contracte în aceste unități. În schimb li se promit studii gratuite, cămin, înlesniri de veterani de război, dar și „extinderea de posibilități tehnice și financiare în timpul lucrărilor de filmare studențești”.
În regiunea Krasnodar autoritățile au început să recruteze muncitori din întreprinderi pentru grupuri mobile operative care să apere de drone obiectivele de importanță deosebită și cele de însemnătate economică. Acestora li se propune să semneze contracte cu Ministerul Apărării. Autoritățile locale susțin că ei nu vor fi trimiși în zona de lupte, ci vor rămâne la locul de muncă. Pentru aceasta li se promit 50 de mii de ruble pe lună. […]
THE INSIDER: Spune-mi cu cine te-nsoțești: cum au devenit Talibanii aliați strategici ai Moscovei în Asia Centrală
Pe 27 mai, Rusia și Afganistanul au semnat un acord de colaborare tehnico-militară, care prevede repararea armamentului de producție sovietică rămas în arsenalul afgan. Este un nou pas în apropierea dintre Moscova și mișcarea talibanilor, care a preluat puterea în Afganistan după retragerea trupelor SUA. Rusia este singura țară care a recunoscut oficial guvernarea talibană. Parteneriatul cu această grupare nu aduce prea multe beneficii Moscovei, însă prin intermediul Afganistanului, aceasta intenționează să-și extindă influența în Asia Centrală, prezentându-se drept garant al securității regionale. Asemenea acorduri o permit cu cheltuieli minime. […] Sporirea legăturilor Rusiei cu gruparea talibană poate părea o mișcare ciudată. Economia afgană este într-o situație foarte dificilă după un război îndelungat, guvernarea talibană este sancționată internațional pentru încălcarea drepturilor femeilor, iar comerțul între cele două țări este limitat. Ce vrea să obțină Moscova din colaborarea cu Kabulul? Afganistanul îi oferă Rusiei posibilitatea rară la acest moment de a-și extinde influența externă. Talibanii, în schimb, sunt interesați de recunoaștere internațională și cooperare în domeniul securității, iar Moscova le poate oferi și una și alta.
Influență fără cheltuieli în plus. După declanșarea războiului la scară largă în Ucraina, posibilitățile Rusiei de a-și proiecta influența în afară s-a diminuat vizibil. O lovitură dureroasă a fost alungarea de la putere a lui Bashar al-Assad în Siria, capturarea președintelui Venezuelei Nikolas Maduro de către SUA și îndepărtarea Armeniei de Moscova. Apropierea de Afganistan îi oferă Moscovei posibilitatea să-și refacă cel puțin parțial prezența internațională. După retragerea trupelor americane în 2021, Moscova a depus eforturi ca să ia locul Occidentului în regiune și să devină principalul partener al Kabulului în domeniul securității. Mai mult, Rusia a început să stabilească relații cu gruparea talibană cu mult înainte ca aceasta să preia puterea în Afganistan – inclusiv prin finanțarea ei prin GRU (Serviciul rus de Informații Externe). […] Acordul privind reparația tehnicii militare nu necesită nicio cheltuială pentru livrări de armament sau dislocare de trupe, însă asigură raporturi instituționale cu Kabulul. „Aceasta îi permite Moscovei stabilirea unei prezențe pe termen lung în sectorul apărării Afganistanului fără cheltuieli financiare semnificative”, explică managerul OSINT al agenției SpecialEurasia, Giuliano Bifolchi. În plus, cele două regimuri converg și prin faptul că nu recunosc diplomația bazată pe valori. Spre deosebire de Washington, Moscova nu cere de la Kabul reforme liberale sau respectarea drepturilor omului. […]
Expansiunea în Asia Centrală. Pentru Moscova, relațiile cu Kabulul reprezintă o șansă de a-și consolida pozițiile în Asia Centrală. În Concepția politicii externe a Rusiei din 2023, aprofundarea cooperării cu Afganistanul este prezentată ca o prioritate strategică, legată de o sarcină mai amplă privind integrarea acestuia în „spațiul eurasiatic” și stabilizarea regiunii pe care Moscova o consideră importantă pentru asigurarea propriei securități. Atacurile lansate de Statul Islamic Provincia Khorasan, acțiunile insurgenților de ambele părți ale frontierei și traficul de droguri destabilizează în continuare vecinii din nord ai Afganistanului, iar Organizația Tratatului de Securitate Colectivă nu a livrat soluții pe termen lung. […] Pentru talibani, acordul cu Rusia reprezintă un instrument de descurajare a Pakistanului, cu care se află în conflict. Interesul Rusiei pentru Afganistan este legat și de potențialul economic al regiunii. China a devenit cel mai mare investitor în Asia Centrală, iar extinderea mai departe a prezenței sale comerciale depinde de stabilitatea regională. Moscova nu tinde să concureze cu Beijingul și preferă să joace un rol complementar. În această schemă Moscova speră să devină principalul garant al securității în regiune, în timp ce Beijingul va domina economic. […]
Acum doi ani, orice mențiune publică despre gruparea talibană era pedepsită penal în Rusia pentru „justificarea terorismului”. Astăzi, sunt amendați cei care critică această mișcare. […] În momentul de față relația cu talibanii îi aduce Rusiei puține beneficii tangibile, dar deoarece riscurile financiare și militare sunt minime, Moscova consideră cooperarea mai profitabilă decât distanțarea. Nu este clar deocamdată cât de justificat e acest calcul, însă Rusia a ocupat deja o nișă în care puțini erau dispuși să intre.
