„Armele minune” ale lui Putin nu vor schimba echilibrul global de putere, scrie presa independentă rusă, care folosește termenul german, „wunderwaffe”, o aluzie la „armele minune” care nu au reușit să îi salveze pe naziști în Al Doilea Război Mondial. Tot în presa independentă aflăm și cum orfanii ruși pleacă pe front cu speranța că, după război, vor primi locuințe la care oricum au dreptul prin lege.
THE INSIDER: „Inegalabilele”. De ce „wunderwaffe”-le lui Putin cum ar fi Burevestnik, Oreșnik și Poseidon doar au slăbit securitatea Rusiei
Pe 5 februarie a expirat termenul Tratatului de reducere a armelor strategice. Pentru prima dată după multe decenii, Rusia și SUA au rămas fără mecanisme de control privind armele nucleare. Între timp, Rusia continuă să testeze pe câmpul de luptă rachete proiectate pentru focoase nucleare: în noaptea de 9 ianuarie, pentru a doua oară a a fost lansată racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik. Este doar una dintre noile „arme-minune” ale lui Putin, la fel ca și Burevestnik, torpila Poseidon, racheta balistică intercontinentală Sarmat, sistemul Avangard și rachetele hipersonice Kinjal și Zircon. În pofida zarvei din media afiliate Kremlinului, „armele-minune” s-au dovedit a fi puțin utile: sunt fie nepractice, fie nu se încadrează în parametrii promiși, fie nu pot fi folosite. Astfel, aceste arme nu au influențat în niciun fel războiul din Ucraina, ci doar au slăbit securitatea strategică: lărgind cadrul permisiv, Rusia va da posibilitate SUA să-și testeze armamentul de aceeași clasă.
De la sfârșitul lunii octombrie 2025, Vladimir Putin face una peste alta declarații despre succesele în crearea celor mai noi tipuri de arme, unice prin caracteristicile lor tehnice și tactice, cu avantaje militare fără precedent. Potrivit lui Putin, realizările în tehnologia armelor sunt uimitoare, dar, totodată, destul de abstracte: a fost îndeplinită o sarcină considerată „nerealizabilă în perspectivă istorică apropiată”; au fost asigurate „securitatea și paritatea strategică pentru decenii înainte, putem afirma cu încredere – pentru întreg secolul XXI”; datele acumulate vor fi aplicate în „economia națională”: programul selenar, dezvoltarea Arcticii, industria electronică, crearea supercomputerelor; „a fost constituit un adevărat tezaur de noi materiale, tehnologii, soluții software, digitale, autonome (fără pilot), componente electronice”. Toate aceste succese se referă la programul de dezvoltare a rachetei Burevestnik și a dronei submarine Poseidon. Pe lângă acestea, Putin amintește cu regularitate și de alte arme „fără egal”. […]
Putin a vorbit despre „wunderwaffe” încă în 2018, în adresarea către Consiliul Federației, când elitei ruse i-a fost prezentat un desen animat cu lansarea noii arme asupra teritoriului unui potențial inamic. În același timp, Putin sugera că ar fi pregătit pentru negocieri cu partenerii occidentali privind „un sistem actualizat și promițător de securitate internațională și dezvoltare durabilă a civilizației”. De atunci, armele Burevestnik, Poseidon, Avangard și rachetele balistice intercontinentale Sarmat, rachetele supersonice Kinjal și Zirkon sunt invariabil invocate de Kremlin în calitate de instrument de presiune și demonstrare de forță. În timpul războiului din Ucraina, la arsenalul de „arme-minune” al lui Putin s-a adăugat racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik. De mai mulți ani, „armele-minune” putiniste sunt utilizate ca instrument de presiune în politica externă. Problema constă în faptul că în pofida calităților de luptă excepționale invocate, valoarea reală a „putinwaffe” este îndoielnică. Cele folosite în războiul din Ucraina nu au schimbat mersul conflictului. Iar proiectele destinate exclusiv descurajării nucleare, din cât se știe nu s-au concretizat încă în sisteme testate și pregătite pentru a fi puse în funcțiune. Deși „armele-minune” rusești creează riscuri și amenințări ce nu pot fi ignorate de SUA și Europa, deocamdată, în loc de intimidare aceste invenții nu doar că stârnesc dubii în ceea ce privește caracteristicile lor tehnico-tactice, ci deja au dus la pregătirea SUA pentru teste nucleare.
VOT-TAK: Ucraina a atacat cu succes arsenalul de rachete al Rusiei din regiunea Volgograd. Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene a declarat că atacul a fost efectuat cu rachete Flamingo
De la începutul războiului la scară largă, ucrainenii au atacat de cel puțin șase ori depozitul Direcției principale de rachete și artilerie al Ministerului rus al Apărării, din preajma localității Kotluban, regiunea Volgograd. Statul Major al Ucrainei a anunțat că arsenalul de armament a fost lovit cu o rachetă Flamingo, iar autoritățile militare rusești au confirmat pentru prima dată atacurile cu acest fel de rachete pe teritoriul Rusiei. Localitatea Kotluban, situată în proximitatea Direcției principale de rachete și artilerie, a fost evacuată în totalitate. […]
Obiectivul militar atacat se află la aproximativ 470 de kilometri de actuala linie a frontului. Dintre modelele de arme occidentale aflate în dotarea Forțelor Armate Ucrainene, această distanță poate fi atinsă doar de rachetele britanice Storm Shadow. Până în prezent, însă, se știe doar de câteva presupuse atacuri cu acestea asupra unor ținte din zona de frontieră a Rusiei. Kievul nu a mai obținut permisiunea de a lovi teritoriul Federației Ruse cu arme occidentale. În august 2025, Ucraina a anunțat producerea de rachete de croazieră proprii, Flamingo, capabile să parcurgă circa 3 mii de kilometri până la țintă. Potrivit declarațiilor părții ucrainene, acestea deja au lovit obiective în Crimeea, Belgorod, Kapustin Yar, de unde armata rusă lansează rachetele Oreșnik. […]
Statul Major al Ucrainei a descris arsenalul de la Kotluban drept „unul dintre cele mai mari situri de stocare a arsenalului de luptă al armatei ruse”, unde sunt depozitate rachete, muniții și explozibili. Teritoriul arsenalului Direcției principale de rachete și artilerie de lângă Kotluban este de aproximativ 2,2 kilometri pătrați. În imaginile din satelit datând din septembrie 2025, se vede că munițiile se află în câteva zeci de depozite de beton, fiecare fiind înconjurat de diguri de protecție. Este cel puțin al șaselea atac asupra depozitului de la Kotluban, de la începutul războiului în 2022. Până acum, au fost lansate atacuri pe 16 și 23 noiembrie 2023, 17 decembrie 2023, 8 martie și 29 septembrie 2024. Unele au dus la incendii și explozii pe teritoriul sitului. […]
Arsenalul Direcției principale de rachete și artilerie de lângă Kotluban are un rol important în aprovizionarea armatei ruse, care participă la agresiunea împotriva Ucrainei. Potrivit unei analize a institutului RUSI și Open Source Center, este unul dintre cele trei depozite-cheie unde sunt stocate munițiile aduse de la uzinele militare cu scopul transportării mai departe pe teritoriul ocupat al Ucrainei. […] În acest sens, distrugerile sau pagubele semnificative produse la depozitul de la Kotluban ar putea influența considerabil capacitatea de luptă a unităților rusești, în primul rând din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson. În primele două, în prezent, armata rusă desfășoară acțiuni ofensive.
„Doriți o locuință – mergeți la SVO”. Orfanii pleacă la război pentru a primi locuințe de la stat
VERSTKA constată că nici statutul de veteran nu garantează dreptul de a primi o locuință. Stau la rând ani de zile pentru a primi o locuință de la stat, sau semnează un contract pentru a obține un apartament în calitate de orfan-participant la SVO (operațiunea specială). În multe cazuri, bărbații care au crescut fără părinți aleg calea mai scurtă, însă puțini ajung să primească cheile de la locuință – cei care își pierd viața sunt scoși din listă. Dacă însă au reușit s-o primească (înainte să cadă pe câmpul de luptă), aceasta poată fi luată de la rude. Verstka relatează cum influențează războiul soarta oamenilor care au așteptat ani la rând o locuință care li se cuvine de la stat. […]
Conform legii, statul trebuie să asigure cu locuințe copiii orfani, după ce împlinesc 18 ani. Acest drept îl au persoanele care au trăit în instituții pentru orfani: la sfârșitul anului 2024, în Rusia erau aproximativ 30 de mii de astfel de tineri, sau la îngrijire în familii fără a fi adoptați – 248 de mii de copii. […] Potrivit datelor Sistemului unic de informații privind protecția socială, în noiembrie 2025, în lista pentru primirea locuinței erau 266 de mii de copii-orfani, iar numărul acestora se reduce nesemnificativ, observă Verstka. În noiembrie 2024 în listă erau 278 de mii de copii orfani, iar în 2023 - 285 de mii. […]
În 2023 a apărut o nouă posibilitate de a primi locuința mai rapid – să semnezi contractul pentru a merge la război. Noua lege le dă orfanilor participanți la SVO un „drept prioritar” la locuință, apartament sau casă, fie un certificat pentru locuință. […] „Rândul nostru s-a deplasat de pe locul 6000 la 1500, povestește Anastasia, soția lui Serghei. Apoi în 2022, am fost pe listă pe la 700, iar puțin mai târziu am ajuns pe la 400. Însă după ce a început acest război ne-am pomenit din nou pe la 1500”. […] Încă din 2022, lui Serghei i se sugera să semneze contractul pentru război. În septembrie 2025, cuplul, cu doi copii, a fost la Ministerul protecției sociale să vadă dacă pot obține în loc de apartament un certificat pentru locuință. „Nu m-au lăsat să intru în birou, el însă a ieșit de acolo furios, povestește Anastasia. L-am întrebat ce s-a întâmplat, iar el mi-a răspuns că i-au spus direct: „Dacă vreți să primiți rapid un apartament, mergeți la SVO”. I-au zis pe șleau”. […]
„Nimeni nu a primit apartament, pentru că nimeni nu a revenit”. Nu se știe numărul exact de orfani care merg la război. Unul dintre juriștii care lucrează cu absolvenții din orfelinate, a spus pentru Verstka că „destul de mulți” dintre ei semnează contracte. Cel mai des o fac la împlinirea majoratului, după serviciul militar obligatoriu, după ce încheie studiile, sau dacă sunt exmatriculați din colegii sau universități. […] Deputata Nina Ostanina spunea în septembrie 2025 că la războiul din Ucraina au participat 6 mii de orfani ruși, 4 mii dintre ei au revenit, iar încă două mii își continuă serviciul militar. Publicația „Nastoiascee vremea” a observat că în casele de copii Operațiunea militară specială este intens promovată. Elevii împletesc plase de camuflaj, le scriu scrisori militarilor, orfanii sunt duși să viziteze mormintele participanților la SVO. Unii semnează contracte ca să le țină „companie” prietenilor care au plecat la război. […] După jumătate de an în armată, Mihail a telefonat la administrația raională care șase ani nu a putut să-i asigure o locuință. De data aceasta au găsit un apartament foarte rapid. „N-am știut că sunteți participant la SVO”, i-au răspuns autoritățile. […] Anastasia povestește că șase dintre prietenii soțului ei de la casa de copii au semnat contracte, însă „niciunul nu a primit locuință, pentru că niciunul nu s-a întors viu. Publicația Sibir.Realii a identificat 190 de necrologuri ale militarilor care au fost orfani. […]
