Donații
Veridica.md
Arestări, închiderea granițelor, cenzură și un internet rupt de restul lumii ar putea defini Rusia viitorului, potrivit presei independente. Aceasta scrie și despre vânarea oponenților regimului, în Rusia și în afara ei.
HOLOD: Minunata Rusie a viitorului
Vize de ieșire, pedeapsa capitală și internet cu prezentarea buletinului. Cum se va schimba regimul putinist în următorii ani
Invazia militară la scară largă în Ucraina le-a demonstrat cetățenilor ruși ce înseamnă cenzura de război, iar numărul dosarelor politice a crescut considerabil. Modelele chinez și nord-coreean devin tot mai plauzibile. Există riscul ca, în următorii ani, cetățenii ruși să nu mai poată ieși din țară, să fie reprimată total libertatea pe internet, să crească numărul dosarelor politice și să fie instaurată o cenzură deplină. Un astfel de viitor este prezis de experții din cadrul proiectului pentru apărarea drepturilor omului „Libertăți online”, într-o prognoză „necrofuturistă” pentru anii 2024-2025.
În 2014, deputații din Duma de stat au motivat crearea registrului organizațiilor „indezirabile” prin faptul că acolo vor nimeri doar acele persoane juridice străine care „prezintă pericol pentru securitatea statului, ordinea publică sau sănătatea populației”. Peste aproximativ 10 ani în acest registru au nimerit publicațiile independente Proekt, Meduza, The Insider, Dojdi TV (TV Rain), iar pentru distribuirea materialelor lor, în prezent, riști să te alegi cu un dosar administrativ, apoi penal.
Din 2022, „agenți străini” pot fi declarate nu doar persoanele fizice și juridice care primesc finanțare din exterior, dar și cele care „sunt supuse influenței străine” (de pildă, interacționează cu cetățenii străini). Cetățenii ruși sunt adesea declarați „agenți străini” pentru că au criticat autorităților ruse.
Dintre cele 614 mii de dosare penale deschise odată cu declanșarea războiului, doar în două mii de cazuri au fost pronunțate decizii de achitare. Cele mai multe dosare penale politice sunt în baza articolului „discreditarea armatei ruse”. De asemenea, în prima jumătatea a anului 2023, în Rusia au fost deschise 80 de dosare penale pentru înaltă trădare, spionaj și colaborare secretă cu state străine. În Rusia sunt interzise, de fapt, mitingurile, orice acțiune de protest este restricționată pe motivul „măsurilor anti-covid”. În următorii ani, situația se va agrava, iar limitări și represiuni vor fi și mai multe, prognozează experții din cadrul proiectului pentru drepturile omului „Libertăți online”.
Cenzura
Experții se așteaptă ca autoritățile să înceapă să recunoască drept „extremiste” canalele populare de pe rețelele de socializare, după scenariul belarus, iar acestea vor fi blocate. […] Orice mențiune privind organizațiile „indezirabile” și „agenții străini” riscă să fie sancționată cu amendă și blocare. Se crede că va fi pedepsită administrativ, apoi penal, implicarea în activitățile „agenților străini”. Împotriva jurnaliștilor se vor instrumenta dosare penale în baza articolelor privind activitatea organizațiilor extremiste și indezirabile.
Vor fi introduse pedepse penale și împotriva oamenilor de știință și profesorilor care critică autoritățile ruse, în baza articolelor privind „discreditarea” armatei și reabilitarea nazismului.
Autoritățile ruse deja au interzis distribuirea instrucțiunilor de ocolire a blocării resurselor media – Roskomnadzor poate bloca orice pagină cu astfel de informații. Vara trecută, au intrat în vigoare amendamentele care incriminează persoanele terțe pentru ajutarea „agenților străini” să evite restricțiile. Persoanele fizice pot fi amendate cu sume de la 30 la 50 de mii de ruble, iar cele juridice – de la 200 la 300 de mii de ruble, dacă autoritățile observă în acțiunile lor încălcarea legislației referitoare la „agenții străini”.
De asemenea, au început să se facă presiuni asupra savanților și profesorilor: în iunie 2023, profesorul Universității de Stat din Sankt-Petersburg, istoricul Mihail Belousov, a fost dat afară din universitate pentru că a criticat războiul rus în Ucraina. Pe numele lui a fost deschis un dosar penal privind reabilitarea nazismului. În luna octombrie, pe același articol, a fost arestat istoricul și jurnalistul Dmitrii Vitușkin.
Internet chinezesc
Roskomnadzor nu se va opri la lupta împotriva mijloacelor de ocolire a blocărilor surselor informaționale, consideră experții „Libertăți online”. Cenzura va afecta și Youtube-ul, și Telegram-ul, unde cetățenii ruși mai pot accesa informații alternative poziției oficiale. Acestea vor fi înlocuite cu analoaga aplicației chineze WeChat, pe care autoritățile ruse încearcă s-o dezvolte în baza VK, îmbinând o rețea de socializare, un messenger, o platformă de divertisment. […]
În noiembrie 2023, autoritățile au propus introducerea unei legi care va obliga operatorii de telefonie și internet mobile să activeze cartelele SIM vândute doar după verificarea datelor din buletinele clienților de către MAI. Încă din 2022, Roskomnadzor luptă cu serviciile VPN și blochează masiv protocoale întregi, inclusiv WireGuard și OpenVPN, pe care le folosesc cetățenii ruși pentru a accesa sursele blocate.
În august 2022, organizația „Libertăți online” a publicat un raport în care vorbește despre supravegherea în masă a cetățenilor ruși de către poliție. Din scurgerile de informații ale „Centrului principal de radiocomunicații” s-a aflat că Roskomnadzor urmărește potențialii „agenți străini”, presa și comentariile persoanelor publice pe rețelele sociale.
La începutul anului 2023, Vladimir Putin a semnat o lege privind prelevarea obligatorie a probelor DNA de la toți suspecții, chiar și de la cei reținuți în dosare administrative. În septembrie 2023, Vladimir Putin a echivalat datele personale din aplicația Servicii de stat cu cele din buletinul de identitate (pașaport). Universitatea de studii sociale din Rusia elaborează o platformă experimentală „Noi”, privind atribuirea unui rating social cetățenilor ruși. […]
Represiunile
Apărătorii drepturilor omului se așteaptă că va fi extinsă clasificarea dosarelor în „de terorism”, „de extremism” și „antistatale”. Suspecții vor fi incluși într-o listă a „teroriștilor și extremiștilor” a Rosfinmonitoring, li se vor bloca conturile, le va fi restricționată posibilitatea de a încheia contracte, iar, ulterior li se vor confisca averile. Va crește considerabil și numărul dosarelor penale fabricate cu ajutorul provocatorilor.
Condamnările cu suspendare vor fi interzise, iar deținuților li se va limita posibilitatea de a fi eliberați condiționat. În dosarele politice, pedepsele vor fi majorate până la condamnarea pe viață. Experții „Libertăți online” cred că ar putea fi ridicat chiar și moratoriul la pedeapsa capitală.
Activitățile de apărare a drepturilor omului vor fi drastic limitate – avocaților le va fi interzis să relateze despre dosare. Autoritățile vor începe să facă presiuni asupra avocaților care apără drepturile celor cercetați în dosare politice și să-i învinuiască de „complicitate”. […]
Deja au început represiunile împotriva avocaților: pe 13 octombrie au avut loc percheziții la avocații lui Alexei Navalnîi, Vadim Kobzev, Igor Sergunin și Alexei Lipțer. În seara aceleiași zile, ei au fost arestați, în baza articolului privind participarea într-o comunitate „extremistă”.
Se închid frontierele
O altă direcție a represiunilor în următorii ani îi vizează pe cetățenii ruși plecați din țară și pe rudele acestora care au rămas în Rusia, potrivit prognozelor „Libertăți online”. Experții admit că termenul de prescripție din dosarele contravenționale și penale în privința celor plecați, va fi suspendat. Sub pretextul amenzilor, emigranților le vor fi confiscate averile. Statele aliate îi vor extrăda pe „cetățenii vinovați”.
Autoritățile ruse vor face uz de experiența belarusă și recurge la restrângerea serviciilor consulare pentru emigranți. Mulți vor fi urmăriți în străinătate, pe unii vor încerca să-i otrăvească.
În luna octombrie, activistul Lev Skoreakin a fost răpit în Kîrgîzstan și adus ilegal la Moscova, fiind găsit la închisoarea Butîrka. În toamna 2023, s-a aflat despre încercările de otrăvire, în Germania, Tbilisi și Praga, a jurnalistelor Elena Kostiucenko, Irina Babloian și a activistei Natalia Arno. […]
Cea mai înfricoșătoare previziune se referă la anularea moratoriului asupra pedepsei cu moartea. Avocatul Stanislav Selezniov a explicat că o astfel de decizie poate fi împiedicată doar de Curtea Constituțională, care în ultimii ani a susținut cu regularitate inițiativele puterii executive și ale președintelui rus, inclusiv privind pedepsele penale. Anularea moratoriului pare puțin probabil deocamdată, însă riscul există.
MEDIAZONA: Alertă penală. Ministerul Justiției și Roskomnadzor dau amenzi angro „agenților străini”, ca să-i poată trage la răspundere penală
La sfârșitul verii 2023, Roskomnadzor (Serviciul federal de supraveghere în domeniul comunicațiilor și tehnologiilor informaționale) și Ministerul Justiției au început o campanie masivă de întocmire de procese-verbale cu privire la „agenții străini”. Funcționarii caută publicațiile care nu conțin mențiunea specială privind activitatea de agent străin, sau încălcările în rapoarte. Ulterior, aceste cazuri sunt transmise în judecată, iar instanțele pronunță imediat deciziile. Trei procese-verbale în privința aceleiași persoane permite inițierea unui dosar penal.
MEDIAZONA [...] a constatat că zeci de persoane sunt expuse acestui risc.
Legea privind „agenții străini”, elaborată inițial în privința persoanelor juridice, a început să fie folosită împotriva persoanelor fizice în decembrie 2020. Primele amenzi au fost aplicate un an mai târziu, însă până la mijlocul lui 2023 nu au căpătat un caracter masiv, a constatat MEDIAZONA, care a cercetat procesele-verbale privind „agenții străini” din instanțele de judecată.
Excepție de la această regulă poate fi considerat procesul-verbal întocmit directorului biroului rus al Europa Liberă/ Radio Svoboda, Andrei Șarîi. Ca reprezentant al organizației-„agent străin” el a fost amendat, până în 2023, de 448 de ori, suma amenzilor depășind 785 de milioane de ruble.
Procesele-verbale în privința „agenților străini” pot fi întocmite de Roskomnadzor și Ministerul Justiției. Primii urmăresc ca toate postările „agenților străini” de pe rețele sociale să aibă această mențiune specială de identificare, prevăzută de lege, iar cei din urmă le verifică rapoartele.
Jurista Centrului pentru apărarea drepturilor presei, Galina Arapova, a explicat că în rapoartele către Ministerul Justiției trebuie indicată suma cheltuielilor din fondurile primite din străinătate. „Și despre existența altor ajutorare „organizațional-metodice” din surse externe, nimeni nu înțelege ce înseamnă aceasta”, a adăugat jurista.
Postările fără eticheta de „agent străin” au fost motivul cel mai des invocat pentru aplicarea sancționării contravenționale. Din iulie 2023, la întocmirea proceselor-verbale participă activ și Ministerul Justiției. În luna octombrie, s-a înregistrat o creștere a cifrei proceselor-verbale întocmite pe motiv că rapoartele nu au fost prezentate la Ministerul Justiției sau conțin greșeli. În decembrie, „agenții străini” trebuie să prezinte un nou pachet de documente.
Pentru monitorizarea „agenților străini”, la Ministerul Justiției a fost creat un departament separat – acesta se numește Departamentul pentru apărarea intereselor naționale de influența străină, spune jurista Galina Arapova: „Acum, evident că se lucrează intens, trebuie demonstrată eficiența departamentului”. […]
În Rusia, lunar, 15-20 de persoane sunt declarate „agenți străini”, iar la începutul lunii decembrie în lista Ministerului Justiției erau înregistrate deja 367 de persoane fizice.
De la sfârșitul verii 2023, Ministerul Justiției și Roskomnadzor au început să aplice amenzi repetate față de cei care deja au fost sancționați administrativ – ceea ce atrage riscul deschiderii unui dosar penal.
După două decizii judecătorești de amendare conform Codului Administrativ, aplicate în același an, al treilea proces-verbal se poate transforma într-un dosar penal, cu privare de libertate de până la doi ani. După cum arată datele instanțelor de judecată, deciziile în procesele-verbale repetate sunt pronunțate rapid. […]
MEDIAZONA a cercetat datele publicate de instanțele de judecată și a numărat câte persoane au fost amendate de cel puțin două ori într-un an, conform articolului privind „agenții străini”. În ultimele luni, numărul lor a crescut exponențial, 57 de persoane sunt la un pas de a avea dosare penale.
AGENTS: Structurile de forță ruse au început să-i ademenească pe activiștii antirăzboi de peste hotare cu ajutorul rețelelor de socializare
Activistul rus Rafail Șepelev a fost ademenit din Tbilisi în regiunea Țhinvali din Georgia, de unde a fost dus în Rusia. Este cel puțin al doilea caz când forțele speciale au reușit să convingă cetățeni ruși să vină în zone controlate de serviciile speciale ruse. Alte câteva încercări similare au fost nereușite. Utilizarea rețelelor sociale pentru vânarea activiștilor este o nouă practică, iar cazurile sunt în creștere, spune juristul Evghenii Smirnov, de la organizația pentru apărarea drepturilor omului „Pervîi Otdel”.
La mijlocul lunii octombrie, activistul Rafail Șepelev a dispărut din Tbilisi, iar la începutul lunii noiembrie a fost găsit într-un penitenciar din Rusia. La sfârșitul lunii noiembrie, el a fost dus în Nijnii Taghil, unde i-a fost prezentată învinuirea privind participarea la activități teroriste (10-20 ani de închisoare) și justificarea terorismului (5-7 ani privare de libertate). El a fost atras în regiunea Țhinvali, necontrolată de autoritățile constituționale ale Georgiei, unde a fost reținut și trimis în Vladikavkaz.
În luna septembrie, din Bișkek a fost momită activista Aliona Krîlova, a povestit pentru AGENTS, una din cunoștințele sale din Kîrgîzstan. Tânăra, împreună cu alt cetățean rus, Lev Skoriakin, au fost reținuți în Bișkek, ulterior au fost eliberați din penitenciar. După aceasta, partenerul ei care se afla în Rusia a convins-o să revină. La sfârșitul lunii octombrie, instanța de judecată din Rusia a început să examineze dosarul împotriva ei, intentat pe articolul privind participarea într-o comunitate extremistă.
Serviciile speciale încearcă tot mai frecvent să-i atragă pe cetățenii ruși plecați să revină înapoi în Rusia, a spus juristul organizației „Pervîi Otdel” Evghenii Smirnov. S-au făcut încercări de a scoate persoane din Kazahstan, Turcia și din state europene, a adăugat el.
Structurile de forță îi caută pe internet pe rușii plecați, le scriu încercând să-i provoace să revină. Înainte de a-i „extrage”, ei comunică cu persoanele respective câteva săptămâni sau luni, adunând informații. […]
Autoritățile ruse aplică și alte metode pentru a ajunge la cetățenii plecați peste hotare – de la răpire până la emiterea unei cereri de extrădare. În octombrie, în Kîrgîzstan a fost răpit Lev Skoriakin, care a apărut ulterior în Moscova. În iunie s-a aflat că autoritățile kazahe l-au reținut și transmis FSB-ului rusesc pe anarhistul Alexei Rojkov. […]
O altă țară în care se înrăutățește situația pentru cetățenii ruși este Serbia, potrivit juristei Anastasia Burakova. Aici s-au înregistrat cazuri de presiune administrativă: anularea și refuzul prelungirii vizelor de ședere.
Nesigure pentru activiștii ruși sunt țări precum Kazahstan, Kîrgîzstan, Armenia, Uzbekistan și Belarus. […]
