Donații
Veridica.md
Armata rusă este epurată pentru că puterea e mai importantă decât câștigarea războiului, scrie presa independentă, care apreciază că armata își va atinge limitele anul viitor. Veridica a ales și articole despre aliații Rusiei și secretomania prin care regimul încearcă să își ascundă problemele.
Uniunea indisolubilă a republicilor nelibere. THE INSIDER scrie ce dictaturi ajută Kremlinul în războiul cu Ucraina.
Livrările de gulii și cartilaj de vită au fost principalele teme de discuții anunțate public după vizita din luna mai a lui Vladimir Putin în China. În realitate însă, RPC este principalul partener al Kremlinului care îl ajută în războiul împotriva Ucrainei. Livrările militare din partea altor regimuri dictatoriale prietene – Coreea de Nord, Iran și Belarus, uneori depășesc chiar ceea ce Ucraina primește din Occident. Ajutorul aliaților Kremlinului, cel mai probabil, va crește și poate juca un rol important peste doi-trei ani când rezervele de tehnică militară ale Rusiei se vor epuiza. Belarusul – cap de pod pentru lovituri, bază de antrenament al mobilizaților, sursă de tancuri și benzină. În 2022, Belarusul a devenit un spate al frontului sigur pentru „Operațiunea militară specială”. […] Spațiul aerian belarus a fost folosit de avioanele rusești de patrulare cu radare de detectare și ochire cu rază lungă de acțiune A-50, de bombardierele strategice TU-22M3, și avioanele de vânătoare SU-34 și SU-35 pentru atacarea teritoriului ucrainean. La sfârșitul anului 2022, începe o altă etapă a colaborării dintre Moscova și Minsk, când au fost trimise în Rusia eșaloane cu zeci de tancuri, camioane cu muniții din depozitele belaruse. […] De la începutul războiului, grupuri de recruți au efectuat exerciții pe poligoanele militare belaruse, întrucât cele rusești erau suprasolicitate. De asemenea, Minskul a acordat și ajutor economic: în ultimele luni, importul de benzină din Belarus a permis Kremlinului să mențină prețurile pe piața internă, pe fundalul atacurilor asupra rafinăriilor rusești. […] Iranul livrează drone și muniție de artilerie. În primul rând, rușii sunt interesați de dezvoltarea industriei de drone iraniene. Pe lângă drone, Iranul aprovizionează Rusia cu muniție de artilerie de care aceasta duce lipsă. […] Coreea de Nord livrează Rusiei muniție sovietică și rachete „Kimskander”. Livrări masive de muniție din Coreea de Nord au început după vizita lui Kim Jong-un în Rusia. La scurt timp, în imaginile video rusești de la război au putut fi văzute muniții albăstrii pentru artilerie și lansatoare de rachete, dar imediat au apărut și critici privind calitatea și caracteristicile tehnice ale acestora, cu o precizie scăzută. Pentru lansarea unor atacuri masive de artilerie, însă, au fost suficiente, iar în combinație cu muniția rusească și iraniană, armata rusă a obținut superioritate în artilerie asupra forțelor ucrainene. […] La începutul anului 2024, s-a relatat despre cel puțin câteva lovituri cu rachete balistice KN-23 asupra orașului Harkov, însă de atunci nu au mai fost anunțuri privind utilizarea unor astfel de rachete (botezate „Kimskander” de către Z-internauți). Potrivit datelor Procuraturii Generale a Ucrainei, jumătate din aceste rachete au deviat de la traiectorie și au explodat în aer. Posibilitățile Coreii de Nord de a livra ajutor Rusiei nu sunt epuizate. În arsenalele lui Kim Jong-un există și alte tipuri de arme, de exemplu sisteme de lansatoare de rachete RSZO cu muniție de calibrul 240 mm. Coreea de Nord dispune de tancuri T-54/55 și T-62M, folosite de Rusia în prima linie. Având în vedere prognozele că rezervele de tehnică sovietică din depozitele rusești se vor termina în 2026, livrările de tancuri nord-coreene și altă tehnică blindată ar putea ajuta la menținerea tempoului ofensivei în Ucraina. […] China reprezintă furnizorul-cheie de producție cu destinație dublă și de război pentru industria de apărare rusească. Există dovezi de majorare a livrărilor de mașini și echipamente de înaltă precizie, în plus, cea mai mare parte de bunuri occidentale ajung în Rusia prin China, ocolind sancțiunile internaționale. […]
„Dacă va fi necesară încetarea războiului pentru a nu risipi resurse în plus, fiți siguri, războiul va fi oprit”.
Politologul Ekaterina Șulman vorbește într-un interviu pentru POINTMEDIA despre schimbările din guvernul rus și perspectivele războiului din Ucraina. Întrebată dacă permutările din administrația lui Putin sunt legate de război, ea consideră că dimpotrivă. „Urmăresc cu interes mutările birocratice, acestea ilustrează foarte clar principiile funcționării unui regim autoritar. Autocrația este preocupată de menținerea puterii, toate celelalte îi par secundare – o circumstanță fie ajută la păstrarea puterii, fie încurcă. Astfel, scopul nu îl reprezintă cuceririle. Scopul este păstrarea puterii. Pentru aceasta este important ca grupurile de interese care alcătuiesc mașinăria politică să fie echilibrate între ele, ca nimeni să nu se întărească peste măsură, să nu-i strâmtoreze pe ceilalți, ca nici un grup să nu le domine pe celelalte. Printre problemele pe care trebuie să le rezolve o autocrație, exceptând cazul juntelor militare, care nu ne privește, este prevenirea obținerii de către armată a calității de actor politic. În general, armata reprezintă o structură periculoasă pentru autocrațiile personale. […] În statele în care armata este actor politic, adesea aceasta organizează lovituri militare. Astfel, observăm că în aproape toată perioadă post-sovietică și întreaga administrație putinistă, miniștri ai Apărării nu au fost militari. Mai mult, militarii care au devenit politicieni au decedat timpuriu și inexplicabil. În al treilea an de război, este în continuare stăvilită apariția unor conducători militari populari, ceea ce ar fi cel mai firesc lucru pe timp de război. […] Mai mult, în timpul a ceea ce pare a fi o ofensivă rusă, nu doar că este schimbat ministrul Apărării, dar au loc și represiuni masive la nivel înalt în interiorul Ministerului Apărării. Adică, devine evident că ofensiva nu este cel mai important lucru, sunt altele mai importante. De exemplu economisirea resurselor bugetare. Sau slăbirea acelui grup, care anterior a învins, a decimat, a și a înghițit pe un altul [grupul Wagner], întărindu-se peste măsură. În același timp, înlăturând un ministru nepopular, trebuie să se țină seama ca și noul numit să nu devină vreodată cât de cât popular. […] Continui să cred că au început acest război din greșeală, bazându-se pe informații greșite. Asemenea lucruri se întâmplă în regimurile autocrate: se formează o bulă informațională, în care este încurajată loaialitatea, nu eficiența, conducătorului îi sunt prezentate informații pozitive și el crede că a sosit momentul potrivit ca printr-o lovitură puternică asupra unui teritoriu străin să obțină rapid o „Crimee 2.0”, dar mai mare și mai frumoasă. Cu toate că nu le-a mers și s-au împotmolit într-un război mult mai mare și mai costisitor decât au anticipat, au reușit să supraviețuiască în aceste condiții. Acum însă, după doi ani de război, se gândesc cum să facă să nu cheltuiască pentru acesta prea mulți bani și cum să evite întărirea armatei pe timp de război. Dacă va trebui, pentru a nu risipi resursele financiare și politice de care au nevoie ei înșiși și pentru a nu permite întărirea armatei, să oprească acest război, el va fi oprit. Nu sunt de acord cu opinia observatorilor care leagă supraviețuirea sau pieirea regimului de victoria sau înfrângerea în război. Aceste lucruri nu sunt direct legate. În epoca informațională noțiunile de victorie și înfrângere nu sunt foarte clar definite. Atunci când controlezi spațiul informațional, poți prezenta orice drept victorie”. […]
În Rusia, totul este secretizat, comentează politicianul de opoziție Garry Kasparov.
Nu e doar vorba că are loc un război, ci mai ales că acesta este purtat foarte prost. Sunt secretizați indicii economici și financiari: Serviciul Federal Vamal nu spune nimic despre importuri și exporturi, Ministerul Industriei și Comerțului nu comunică nici despre industria militară, nici despre substituirea importurilor, Curtea de Conturi – despre cheltuielile de stat. Faptul că militarii au ascuns totul este explicabil. Dar și Serviciul Penitenciar a șters o mulțime de rapoarte nu doar despre datele actuale, dar și din arhivă, referitoare la deținuți. Au dispărut și multe date despre infracționalitate și despre migranți. Singura explicație poate fi aceea că publicarea chiar și a unei părți din informație prezintă un pericol mare pentru autorități, întrucât ceea ce se ascunde este cu adevărat monstruos.
Cum s-a transformat armata rusă în doi ani de război.
REPOST face o sinteză a investigației The Insider pe această temă. Armata rusă a intrat în războiul la scară largă împotriva Ucrainei dispunând de o grupare nu prea mare, dar nominal profesionistă. După doi ani, Forțele Armate ale Federației Ruse s-au schimbat foarte mult. În vara lui 2022, la armata profesionistă s-au alăturat primele așa-numite detașamente de voluntari, în toamnă – mobilizații și deținuții, iar de la începutul anului 2023 a apărut un nou val de mercenari-„voluntari”, tot ei fiind noii militari prin contract, care sunt recrutați și în prezent. Ministerul Apărării a preluat de la grupul Wagner dreptul de a recruta deținuți încă din timpul luptelor de la Bahmut. Detașamentele Ștorm-Z și Ștorm-V au fost folosite ca și cele cu deținuții din Wagner în calitate de infanterie de sacrificiu pentru a depista, cu prețul unor pierderi uriașe, punctele slabe ale adversarului. Chiar și propagandiștii recunosc faptul că scapă cu viață doar un mic procent din detașamentele de asalt, unde sunt trimiși deținuții. Există detașamente alcătuite doar din mercenari, recrutați prin așa-numita companie militară privată Redut. Aceasta de fapt este un paravan pentru serviciile speciale din cadrul armatei. Unii membri ai acestor detașamente au convingeri de extremă dreaptă și sunt neonaziști asumați. De exemplu organizațiile Espanola, formată din microbiști, și Rusici. Reprezentanții ultimei cheamă deschis la uciderea prizonierilor ucraineni și umilirea acestora. O altă sursă de completare a armatei ruse este racolarea cetățenilor străini. Aceștia ajung în armata rusă prin înșelăciune, fiindu-le promise locuri de lucru în Rusia. Mediazona a depistat în datele Ministerului de Externe eliberarea unui număr record de vize rusești pentru cetățeni din Nepal, în 2023. Rusia a racolat la războiul din Ucraina aproape 15 mii de nepalezi. De asemenea sunt recrutați la scară largă cetățeni din Sri-Lanka și India. Armata Rusă este echipată cu tehnică tot mai învechită. Procentul pierderilor de tancuri moderne și blindate în luptele pentru Avdiivka este relativ mic. Cea mai mare parte din tehnica distrusă și părăsită era încă de pe vremea sovietică. Anul trecut, în armata rusă au apărut modele de tancuri demult scoase din dotare: T-55 și T-62, transportatoarele blindate BTR-50. În luptele pentru Avdiivka, astfel de tehnică „de anticariat” a participat în acțiunile de asalt. Uneori, în lupte sunt aruncate mașini care nu au destinație militară, precum și modele improvizate. Forțele Armate ale Federației Ruse nu sunt capabile să organizeze o ofensivă eficientă și suferă pierderi uriașe în încercarea de a cuceri localități mici. De exemplu, bloggerul prorus Iurii Kotenok, relatând despre distrugerea unui grup de asalt în satul Berdici, lângă Avdiivka, susține că au avut loc „asalturi cu carne de tun, nepregătite, fără a ține cont de noțiunile elementare de acțiuni tactice”. Problemele sistemice rămân nesoluționate, astfel încât în opinia analistului RUSI Jack Watling, capacitățile armatei ruse își vor atinge limita maximă a posibilităților spre sfârșitul lui 2024, iar din 2025 este puțin probabil să mai poată fi obținut vreun rezultat important pe câmpul de luptă. În aceste condiții susținerea din exterior a Ucrainei este indispensabilă exact acum, pentru a depăși această perioadă decisivă.
