
Persoane care se opun războiului organizează pe teritoriul Rusiei acte de sabotaj, potrivit presei independente ruse. Aceasta mai scrie și despre modul în care a reușit regimul lui Putin să dezbine societatea folosind subiecte sensibile, pentru a preveni mișcările de protest și inițiativele antiputiniste.
THE INSIDER: „Acest tren e în flăcări”: cum partizanii ruși incendiază comisariate militare și deraiază trenuri
În Rusia, odată cu începutul războiului de amploare cu Ucraina, a crescut brusc numărul de accidente pe căile ferate, iar comisariate militare din toată țara iau foc. Responsabilitatea pentru deraierea trenurilor o revendică grupuri clandestine care militează împotriva invaziei în Ucraina. Acestea publică imagini video în care aruncă sticle cu cocteiluri Molotov în sediile comisariatelor. The Insider a discutat cu exponenți ai acestor grupuri de partizani despre cum și-au organizat rezistența și despre faptul că decentralizarea acesteia o face deosebit de eficientă.
Incendierea comisariatelor militare
De la sfârșitul lunii februarie, în Rusia au avut loc cel puțin 23 de atacuri asupra comisariatelor militare, dintre care 20 au fost incendieri. Anul trecut nu s-au constatat astfel de incidente. În general, s-au folosit sticle cu lichide inflamabile. Instrucțiuni cum pot fi preparate acestea se distribuiau pe rețelele de socializare.
Aceste incendieri nu au fost coordonate în cadrul vreunei campanii, au fost realizate de diverse grupuri, de la anarhiști de stânga și activiști pro-ucraineni, până la grupuri de extremă dreapta. Uneori erau acțiuni singulare, neasociate vreunei mișcări. Astfel, de exemplu, pentru incendierea a două comisariate din Udmurdia, la sfârșitul lunii mai, a fost reținut artistul plastic Ilia Farber, de 48 de ani, fost profesor.
Autoritățile nu pot ascunde aceste fapte, deoarece partizanii postează imaginile video pe rețelele sociale.
Deși imaginile cu incendierile comisariatelor militare nu pot fi ascunse, alt front al luptei de partizani – războiul feroviar – poate fi pus pe seama unor defecțiuni tehnice, ceea ce fac autoritățile ruse. Statisticile oficiale, însă, arată că numărul accidentelor feroviare a crescut brusc de la începutul anului.
Războiul feroviar
De la începutul războiului în Ucraina, informațiile privind diversiuni pe căile ferate apar aproape în fiecare zi. Pe 1 mai, a fost distrus un pod în regiunea Kursk, destinat circulației trenurilor marfare.
The Insider a contabilizat că, potrivit informațiilor din presă, în perioada martie – iunie 2022, în Rusia au deraiat 63 de trenuri marfare. Este un număr de 1,5 mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Geografia acestor incidente s-a mutat spre vest, iar o parte din trenuri au fost implicate în accidente în preajma unor unități militare.
Potrivit RJD (Căile Ferate Ruse), în cea mai mare parte, incidentele sunt cauzate de starea proastă a căilor ferate.
Autoritățile nu pot ignora, însă, faptul că au loc diversiuni. Încă din prima zi a războiului, pe 24 februarie, Ministerul Transportului a ordonat să fie ridicat nivelul de securitate a căilor ferate din regiunile de sud. […]
Aceste măsuri nu sunt suficiente deocamdată, iar accidentele continuă să se producă, mai ales în regiunile de frontieră. Astfel, pe 12 aprilie, locuitorii din Titovka, regiunea Belgdorod de la granița cu Ucraina, au fost treziți de zgomotul unei explozii. Situația a fost explicată de guvernatorul Gladkov: „În sectorul Șebekinsk a fost distrusă o porțiune de cale ferată. Nu există victime și răniți. Cauzele incidentului vor fi comunicate mai târziu”. Ulterior, guvernatorul din Belgorod nu a mai dat nici o explicație. Fotografiile de la incident arată șinele de cale ferată ridicate și rupte, o porțiune de pod distrus.
Pe 21 aprilie, în aceeași regiune, Belgorod, la stația Kreida, a avut loc un nou accident – un tren marfar a deraiat de pe calea ferată.
Pe 27 aprilie Serviciul Federal pentru Securitate a raportat reținerea a doi cetățeni ruși, care ar fi pregătit o nouă diversiune în regiunea Belgorod. Potrivit FSB, aceștia sunt „susținători ai nazismului ucrainean” și „expediau site-ului ucrainean Mirotvoreț date despre militarii” armatei ruse. Nu au fost, însă, anunțate nici numele, nici alte date despre acești diversioniști. Imaginile video publicate de RIA Novosti, cei doi reținuți au fețele blurate, rostesc fraze învățate, iar unul dintre ei este îmbrăcat în mod demonstrativ într-un tricou cu drapelul Marii Britanii. Potrivit informațiilor oficiale, ei au fost învinuiți de diversiune. The Insider nu a reușit, însă, să găsească vreo informație în instanțele de judecată din Belgorod despre vreo persoană învinuită în acest caz.
[…]
RIDDLE: Războiul civil rece
Experții Riddle explică cum a dezbinat Putin societatea rusă de-a lungul anilor
În calitate de garant al Constituției, președintele Rusiei este responsabil de menținerea păcii și a armoniei în societate. Începând cu protestele din 2011-2012, însă, Putin de fapt a provocat un război civil rece în interiorul țării, polarizând societatea rusă și numindu-i „trădători” pe toți cei care nu sunt de acord cu el. Liderul rus a recurs și anterior la strategia „divide et impera” . Un exemplu cunoscut sunt declarațiile din 2007 privind „șacalii” [se referea la persoane în căutare de granturi și sponsorizări din partea fondurilor și reprezentanțelor organizațiilor internaționale] de pe lângă ambasadele străine. Exact acum zece ani, însă, retorica dușmănoasă a devenit o parte indispensabilă a narativelor oficiale transmise de propagandă. În prezent, societatea este mai divizată ca oricând în „susținători ai regimului și opoziție”, iar între părți nu există nimic comun. Acesta e un semn prost pentru viitorul Rusiei.
Divide et impera
[…] Kremlinul a folosit religia și homosexualitatea ca subiecte de divizare. […] Regimul putinist a asociat narațiunile privind apărarea valorilor tradiționale ruse – „legăturile spirituale” – de apărarea ortodoxiei și de lupta cu homosexualii, opuse valorilor liberale occidentale. După anexarea Crimeii în 2014, narațiunile antioccidentale au devenit principalul motor al politicii interne rusești. Tot ceea ce nu place Kremlinului se consideră, în mod forțat, străin. Iar tot ce e străin – în mod tacit, dușmănos.
Agenții străini
Încă din vara lui 2012, Duma de stat a adoptat modificări la Legea privind organizațiile necomerciale, care au permis atribuirea statutului de „agent străin” organizațiilor non-profit ruse. Dacă până în 2014, doar o singură organizație a fost introdusă în registrul agenților străini, de la mijlocul anului 2014, acesta este completat cu regularitate. Mai mult, în Rusia mai există încă trei noi registre: [...] în 2017 a fost introdus registrul mass-media-străine, iar în 2020, au fost create registrele pentru asociațiile obștești și persoanele fizice neînregistrate. În prezent, în Rusia, sunt declarați agenți străini toți reprezentanții societății civile: presa independentă, militanții pentru drepturile omului, organizații din domeniile cultură, ecologie, educație, știință, politică, precum și jurnaliști, politicieni, cercetători și activiști.
Punctul culminant al politicii lui Putin de divizare a societății va fi „Legea privind controlul activității persoanelor care se află sub influență străină”. Când aceasta va fi adoptată și va intra în vigoare, Kremlinul va putea include în lista agenților străini pe oricine va dori. […]
La ce-i folosește lui Putin această dezbinare?
După invazia în Ucraina, Kremlinul adâncește intenționat prăpastia între susținătorii și opozanții regimului, făcând disensiunile dintre ei existențiale. Potrivit declarațiilor lui Putin, toți cei care sunt împotriva războiului sunt „trădători de patrie”, cu conștiință de sclavi, „coloana a cincea” și „nemernici”, „o muscă care a nimerit în gură”, pe care poporul rus „o va scuipa pe trotuar”. Și fostul președinte rus Medvedev a numit „trădare” critica la adresa autorităților ruse în timpul războiului din Ucraina, iar președintele Dumei de Stat Volodin a propus retragerea cetățeniei rușilor care critică războiul.
În Rusia, poziția deschisă anti-război reprezintă o sursă sigură de probleme cu statul. Presa este blocată și închisă, profesorii sunt concediați, studenții exmatriculați, politicienii și deputații sunt închiși, concertele artiștilor sunt anulate, umoriștii sunt amenințați, persoanele publice sunt declarate agenți străini. Dosare penale și arestări pentru poziția anti-război, blocarea rețelelor sociale, cenzura de război și denunțurile – astfel arată în prezent politica internă a Rusiei putiniste.
Regimul autoritar rus nu se ține pe încrederea cetățenilor în instituțiile politice, cu atât mai puțin pe încrederea oamenilor unii în alții, ci pe componenta emoțională ce leagă prezentul lor, viitorul și chiar trecutul de Putin. Existența dușmanilor interni și externi care vor să distrugă statul este unul din principalele elemente ale narativelor propagandistice, care-l prezintă pe Putin ca pe o figură de neînlocuit pentru țară: „Nu există Putin – nu există Rusia”.
Ce va fi mai departe?
În 2014, Putin a declanșat un război în estul Ucrainei, iar în 2022 a început o invazie la scară largă în această țară. Războiul rece împotriva rușilor Putin l-a început mai devreme. Ambele războaie arată dezolant. Războiul cu Ucraina nu va fi câștigat de Putin, deși pe altarul acestuia au fost sacrificate economia și bunăstarea a milioane de cetățeni ruși: Occidentul nu va permite acest lucru, iar Rusia nu are aliați influenți și nici nu va avea. În ceea ce privește războiul rece, declanșat de Putin împotriva cetățenilor ruși, urmările acestuia vor fi simțite de societate mulți ani de acum înainte: neîncrederea interpersonală, un sistem politic cu legitimitate scăzută și, drept urmare, o probabilitate redusă de rezolvare pașnică a conflictelor interne.