Donații
Veridica.md
Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.
VERSTKA: În premieră, autoritățile ruse nu au ascuns uciderea masivă a mobilizaților la război
Recunoașterea oficială a pierderii a cel puțin 89 de mobilizați, care au nimerit sub atacul rachetelor ucrainene în noaptea de anul nou, în suburbia Donețkului, Makeevka, este primul caz de la începutul războiului când autoritățile ruse confirmă o pierdere atât de serioasă în urma unei singure lovituri. Anterior, Ministerul rus al Apărării fie încerca să diminueze importanța incidentelor de acest fel, fie le nega. Sursele Verstka.media din cadrul autorităților federale explică schimbarea de abordare prin imposibilitatea de a ascunde numărul mare de victime dintr-o singură regiune și prin încercarea de a anticipa evenimentele în contextul confruntării informaționale.
Sursele oficiale rusești au transmis despre pierderile de la Makeevka aproape simultan – aproximativ la ora 16, pe 2 ianuarie. Ministerul Apărării a făcut un anunț despre un atac care a avut loc în noaptea de Revelion la Makeevka cu șase rachete HIMARS, „dintre care două au fost distruse”. Atunci, au spus că 63 de militari au decedat, apoi această cifră a urcat la 89 de persoane. Potrivit unui martor ocular cu care a discutat Verstka, numărul celor uciși ar putea fi „de circa 200”. Forțele ucrainene au vorbit de 400 de morți.
În același timp, guvernatorul regiunii Samara, Dmitrii Azarov, a anunțat că „sub lovituri au nimerit inclusiv militari originari din regiunea noastră”. Printre ei, potrivit acestuia, „sunt răniți și, din păcate, morți”. La acel moment tragedia de la Makeevka era deja discutată pe canalele de Telegram care relatează despre război. Detalii relevate de acestea, de exemplu privind existența unui depozit de muniții și echipament militar în una din clădirile în care se aflau mobilizații, ulterior s-au adeverit parțial în anunțurile oficiale ale Ministerului Apărării.
Comunicatorul oficial al ministerului a devenit prim-adjunctul conducătorului direcției principale militar-politice a Forțelor Armate ale Federației Ruse, general-locotenentul Serghei Sevriukov. Este ofițerul de cel mai înalt rang din Ministerul Apărării care s-a întâlnit cu rudele mobilizaților, de la începutul lunii noiembrie 2022. În acest răstimp, ministerul a fost copleșit de plângeri publice ale mobilizaților și rudelor lor, privind condițiile în care se află. Aceste întâlniri au fost confirmate pentru Verstka de către rudele rușilor trimiși la război. […]
Sursele Verstka din cadrul autorităților federale, apropiate reprezentantului președintelui în Districtul Federal Volga, susțin că decizia de a relata public despre cazul de la Makeevka este una „comună a regiunii și centrului federal”. „Sunt mulți morți, este greu de ascuns. Era mai bine să ne referim primii la situația în cauză, decât să vorbească despre aceasta inamicul. Această decizie a fost considerată una corectă – scandalul nu s-a răspândit la scara la care ar fi putut”, a explicat sursa citată.
Autoritățile din regiunea Samara nu au așteptat până când rudele mobilizaților vor ieși la proteste, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul anului 2022, ci au preluat acțiunile stradale. Pe 3 ianuarie au organizat mitinguri de comemorare în câteva orașe din regiune, la care au participat ca figuranți membrii Gărzii Tinere a Partidului Edinaia Rosia, iar principalii protagoniști au fost activiștii loiali puterii. De exemplu, printre vorbitori a fost activista Ekaterina Kolotovkina, care se poziționează drept „soție de erou”. Ea a chemat la „răzbunare” pentru cei care au murit la Makeevka. Kolotovkina este cunoscută ca participantă la organizarea expoziției fotografice „Soțiile eroilor”, iar un album de fotografii de la acest eveniment Azarov i l-a înmânat personal lui Putin . Zasekin scrie că soțiile mobilizaților au intenționat să iasă la o acțiune proprie în aceeași zi, dar autoritățile le-au luat-o înainte cu organizarea mitingului.
Cazul de la Makeevka este primul, de la începutul războiului, când Ministerul Apărării și funcționarii civili recunosc pierderile și caută vinovații în propria tabără. Anterior, în astfel de situații, Forțele Armate ale Federației Ruse fie nu reacționau oficial la anunțurile privind victimele, fie le numeau fake-uri.
[…]
RE:RUSSIA: Politica „rusificării”: nimeni nu știe câți copii ucraineni au fost deportați în Rusia, dar numărul acestora este de sute de mii
Imediat după recunoașterea de către Rusia a așa-numitelor republici populare Donețk și Lugansk, a început „evacuarea” locuitorilor de acolo și o campanie masivă de deportare în Rusia a copiilor ucraineni, care ulterior s-a extins și în alte teritorii controlate de armata rusă. Pe portalul ucrainean Copiii Războiului sunt identificate numele a 13 876 de copii deportați, dar potrivit diferitor date, pe teritoriul Rusiei deja au fost duși între 300 și 715 mii de minori. În legislația rusă au fost introduse modificări care permit acordarea conform unei proceduri simplificate a cetățeniei ruse pentru acești copii și au fost înlăturate anumite bariere pentru adopția acestora în Rusia, iar viitorii părinți adoptivi sunt instruiți ideologic. Laureatul premiului Goncourt, Jonathan Littell, observă că este o politică similară cu „germanizarea” pe care Al Treilea Reich a dus-o în teritoriile ocupate în Cehia și Polonia.
Primele informații despre trimiterea copiilor din Ucraina în Rusia au apărut în a doua jumătate a lunii martie, când MAE ucrainean a acuzat Moscova de deplasarea ilegală din regiunile Lugansk și Donețk a 2389 de minori. La începutul lunii iunie, la ședința Consiliului OSCE de la Viena, delegația ucraineană a pus problema deportării ilegale în Rusia a unui număr de 230 de mii de copii ucraineni. După cum au declarat reprezentanții Ucrainei, această deportare este o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Convenției privind prevenirea și pedepsirea actelor de genocid (1948) și Convenția privind drepturile copilului (1989). […]
Responsabil de adopția copiilor deportați este Centrul de asistență pentru educația familială al Federației Ruse, care de fapt are rolul unei case de copii. Persoanele care și-au exprimat dorința de a adopta copii din Ucraina sunt obligate să urmeze cursuri de educație ideologică. Primele informații despre prelucrarea ideologică a viitorilor tutori au venit din regiunea Moscova, ulterior și din alte regiuni. Autorii raportului Amnesty International susțin că autoritățile de la Kremlin pun un accent special pe inocularea ideologică a tutorilor și copiilor, cu scopul ca cei din urmă să-și piardă identitatea ucraineană și să fie rusificați.
Din cauza valului mare de copii orfani s-a majorat numărul cazurilor de înapoiere a minorilor la casele de copii, cel mai des din cauza unor boli grave. Pentru a reduce numărul cazurilor de acest fel, guvernul Federației Ruse a ordonat în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie examinarea clinică a cel puțin 82 de mii de copii ucraineni, pentru aceasta fiind alocate 350 de milioane de ruble. […]
Cea mai mare problemă rămâne stabilirea numărului copiilor deportați din Ucraina în Rusia, aceste cifre au devenit subiect de propagandă de război. Potrivit datelor Buletinului centrului coordonator interdepartamental din 28 noiembrie, din teritoriile ocupate, inclusiv regiunile Donețk și Lugansk, au fost „evacuate” 4 milioane 860 de mii de persoane, dintre care 715 816 copii. Potrivit consilierei președintelui Ucrainei pentru drepturile copiilor, Daria Gherasimciuk, Rusia mai curând exagerează numărul copiilor „salvați”. Această opinie este susținută și de experta în dezinformare Xenia Iliuk, de la publicația ucraineană Detektor Media, care consideră că informațiile privind „salvarea” copiilor ucraineni au un efect propagandistic, de aceea organele oficiale tind să dea cifre majorate. Pe lângă aceasta, se mizează și pe o finanțare mai mare. Astfel, Kievul consideră că numărul deportaților minori ar fi de aproximativ 300 de mii de persoane. Guvernul Ucrainei a lansat un portal informativ Copiii Războiului, care verifică datele privind copiii și le publică cu numele lor adevărate. Potrivită datelor portalului de la 27 decembrie, în timpul războiului au decedat 450 de copiii, 868 au fost răniți, 332 sunt dați dispăruți, iar au fost 13876 deportați.
NOVAYA GAZETA EVROPA: Lumea a tras învățăminte. Rusia a provocat o nouă cursă a înarmării: acum chiar și „aliații” ei doresc să se apere
Invazia în Ucraina a provocat cea mai mare creștere în domeniul industrial-militar din ultimii 20 de ani, la nivel mondial. Toate statele de la frontiera cu Rusia, de la Norvegia până la Mongolia, își fortifică capacitățile militare, Finlanda și Suedia aderă la NATO, Letonia revine la serviciul militar obligatoriu, iar Georgia crește cheltuielile de apărare împotriva „forțelor agresive”. În 2023, bugetul miliar la nivel mondial va atinge un nivel record. Novaya-Evropa a urmărit cum evoluează noua cursă a înarmării. […]
Vecinii se tem cel mai tare
În anul 2022, 35 din 40 de țări, care dețin peste 60% din toate cheltuielile militare din lume, și-au majorat bugetele de apărare. Printre liderii la creșterea complexului industrial-militar este Kazahstanul: investițiile în apărare au crescut cu 75%, iar în luna iulie Wall Street Journal scria despre planurile autorităților de reformare a armatei și fortificare a relațiilor cu SUA, China și Turcia, pe fundalului războiului rus în Ucraina.
În 2023, creșterea complexului industrial-militar se va accelera. În topul țărilor care au planificat investiții sporite în domeniul militar se află Polonia, ale cărei cheltuieli pentru apărare s-au majorat de aproximativ trei ori, de la 13 la 31 de miliarde de dolari.
„Cea mai bună strategie este descurajarea inamicului prin forța armatei proprii și pe calea colaborării cu alte state”, a declarat premierul Poloniei în timpul exercițiilor militare din noiembrie. În 2023, alocările pentru Ministerul Apărării din Polonia vor fi mai mari decât bugetul militar al Ucrainei, Turciei și aproape tuturor statelor europene.
În luna noiembrie, pe teritoriul Poloniei, în proximitatea frontierei cu Ucraina, au căzut două rachete. Peste două săptămâni, încă un proiectil a căzut în Moldova. „Aceasta demonstrează încă o dată că teroarea cu rachete rusești reprezintă o amenințare nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru securitatea țărilor vecine”, a comentat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina, Oleg Nicolenko.
În 2023, Moldova va majora bugetul militar cu 75%. „Trebuie să dezvoltăm sectorul apărării, inclusiv apărarea aeriană, sau să ne alăturăm diferitelor inițiative de apărare care au apărut la nivelul UE”, a declarat ministrul Apărării, Anatol Nonsatîi, la Forumul de integrare europeană a Republicii Moldova.
Din primele trei state care și-au majorat cheltuielile pentru apărare face parte și Armenia. Pe fundalul conflictului cu Azerbaidjan, autoritățile vor să majoreze cheltuielile pentru apărare de 1,5 ori. După recentele ciocniri de la frontieră, autoritățile de la Erevan s-au plâns de lipsa echipamentului modern pentru armata armeană, iar premierul Nicol Pashinyan a declarat că Rusia nu și-a onorat obligațiile de livrare a armamentului și a pierdut controlul asupra Coridorului Lachin, care leagă Nagorno-Karabah de Armenia.
Noul lider în cursa înarmării e Turcia. Anul trecut a fost majorată finanțarea armatei cu 30%, iar în 2023, cu încă 50%. „Din cauza sporirii amenințărilor în lume și în vecinătatea noastră, majorăm bugetul apărării până la un nivel destul de înalt – 469 de miliarde de lire (25 de miliarde de dolari)”, a anunțat în luna octombrie președintele Recep Tayip Erdogan, iar ministrul Apărării a îndemnat Grecia și Ciprul să se abțină de la înarmare pentru a nu „bloca situația”.
[…]
A doua viața pentru NATO
Complexul militar-industrial mondial a crescut constant pe parcursul anilor 2000, până când în 2010 economiile dezvoltate, în frunte cu SUA și Marea Britanie, au înghețat majorarea bugetelor militare. Majorarea finanțărilor s-a reluat după anexarea Crimeii. Atunci, țările din blocul NATO s-au reunit la summit-ul din Wales pentru a discuta despre „acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei, care reprezintă o provocare la adresa principiilor fundamentale ale Europei unite, libere și pașnice”.
La finalul reuniunii, membrii NATO și-au luat angajamentul să majoreze cheltuielile pentru apărare la cel puțin 2% din PIB, până în 2024. În 2014, această condiție era respectată doar de SUA, Marea Britanie și Grecia, iar în 2022 li s-au alăturat Statele Baltice, Turcia, Polonia, Slovacia și Croația, care nu reprezintă nici jumătate din cele 30 de state membre.
Cel mai puțin cheltuiesc pentru apărare statele Europei de Vest – Luxemburg, Spania și Belgia, în timp ce țările aflate la graniță cu Rusia au depășit normativul NATO (Statele Baltice și Polonia).
„Toate statele membre nu pot să ajungă la 2%, spune expertul militar Pavel Luzin, însă statele principale au făcut deja acest lucru, sau vor atinge acest procent în următorii doi ani, întrucât amenințarea rusească este foarte reală”.
Pe 5 iulie, statele membre NATO au semnat protocolul de aderare a Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Ambele state pot adera după ce toate statele membre ale organizației îl vor ratifica, iar din 30 de state doar Turcia și Ungaria nu au făcut acest lucru.
„De facto, Suedia și Finlanda deja sunt membre NATO, susține Pavel Luzin. De jure, vor obține acest statut chiar dacă Turcia va continua să pună bețe în roate, întrucât pentru aceste țări există o amenințare directă din partea Rusiei, iar NATO este garanția fortificării securității lor”.
[…]
