Războiul i-a determinat pe mulți savanți ruși să părăsească țara, din opoziție față de conflict sau pentru că nu își mai pot desfășura activitatea normal, scrie presa independentă rusă. Veridica a mai selectat articole despre interesul sporit al afaceriștilor ruși pentru Emiratele Arabe Unite și persecutarea unui cuplu de activiști anti-război.
THE INSIDER: Academia ruinelor: cum a fost afectat de război mediul științific din Rusia
În timp ce Putin afirmă că Rusia va realiza cât de curând un salt științific major, oamenii de știință sunt șocați de impactul războiului asupra mediului academic. Mulți specialiști părăsesc țara, iar cei rămași se plâng că activitatea de cercetare a devenit practic imposibilă: institutele internaționale importante renunță la proiectele comune, nu există suficiente substanțe reactive, nu toți cercetătorii științifici sunt scutiți de mobilizare, iar prin institute circulă inventare nerealiste de materiale și echipamente de import ce trebuie urgent înlocuite cu altceva.
Odată cu declanșarea invaziei, fluxul savanților care părăsesc Rusia a crescut, iar după anunțarea mobilizării acesta a căpătat un caracter masiv – pleacă toți cei care pot să-și continue cât de cât cariera peste hotare. Principala problemă e găsirea unui serviciu conform specialității, iar colegii de peste hotare sunt dispuși să-i ajute și să-i angajeze pe specialiștii ruși talentați. Este și cazul lui Serghei, de 28 de ani, specialist în biologie moleculară. El a lucrat în Rusia într-un centru de cercetare și s-a ocupat de problema tuberculozei rezistente la medicamente, a studiat formarea rezistenței microbacteriilor la preparatele medicamentoase. A publicat mai multe materiale în reviste internaționale. Datorită ajutorului colegilor din Suedia, savantul a fost angajat la Institutul Karolinska din Stockholm. […]
Unii savanți plecați din cauza mobilizării au încercat să păstreze legătura cu institutele rusești. Au dorit să continue proiectele și cercetările începute, însă arareori au reușit să păstreze legătura. Cel mai des, chiar conducerea împiedică continuarea lucrului, au dezvăluit câțiva dintre interlocutorii The Insider. […]
Oamenii de știință care pleacă în altă țară pierd accesul direct la obiectul cercetării lor. De exemplu nu pot obține manuscrisele care nu au fost digitalizate. În același timp, conducerea nu le permite colegilor rămași să le trimită fotografii din arhive.
Această problemă îi afectează cel mai mult pe istoricii și cercetătorii Rusiei. La începutul anilor 2010, în Rusia a avut loc așa-numita „contrarevoluție a arhivelor” – când s-a încetinit ritmul desecretizării documentelor legate de perioada sovietică și practic a încetat digitalizarea celor care deja erau publice. […]
După invazia rusă în Ucraina, în laboratoarele medicale și biologice din Rusia au început probleme cu achiziționarea de substanțe reactive rare. Aproximativ 90% din acestea sunt de import, a povestit pentru The Insider cercetătoarea Marina (nume schimbat) de la laboratorul de studiere a stabilității genomului din Moscova. Multe substanțe nu pot fi înlocuite, nu există analoage nici în Rusia, nici în China, nici în India. Probleme au existat și până la război: dacă în SUA și UE orice substanță reactivă ajunge în 2-5 zile, în Rusia trebuia să aștepți 2-3 luni, iar acum și mai mult, însă nu există garanția că acestea vor mai ajunge. […]
La începutul războiului, prin centrele ce cercetare circulau liste, alcătuite de diferite ministere și companii mari, care conțineau sute de denumiri de diverse materiale necesare pentru producerea tehnicii și a dispozitivelor, a povestit pentru The Insider unul din angajații Institutului de Fizică. „Savanții erau îndemnați să învețe să le producă, inclusiv încălcând legislația brevetelor de invenție. Adică să fure rețeta și să pregătească singuri”, a explicat cercetătorul.
În general este vorba de tehnologii și dispozitive legate de industria petrolieră, chimică, metalurgică și electronică. […]
Specialiștii tineri pot fi mobilizați, deși majoritatea savanților ruși se pronunță împotriva războiului. În primele zile ale invaziei peste 7000 de oameni de știință au semnat o scrisoare împotriva „operațiunii militare speciale” în Ucraina. În primăvară, sondajele au arătat că 85% dintre cei angajați în mediul academic sunt împotriva agresiunii ruse. Potrivit cercetării sociologice Russian Field, doar 8% din oamenii de știință susțin războiul împotriva Ucrainei. […]
CARNEGIE POLITIKA: Pe calea Iranului. Cât va dura colaborarea Rusiei cu Emiratele Arabe Unite
Emiratele Arabe Unite încearcă să folosească în interesul lor războiul sancțiunilor dintre Occident și Rusia, dar depind mult mai mult de SUA decât alți parteneri ai Moscovei – Turcia și China.
Alături de Turcia și China, Emiratele Arabe Unite [EAU] au devenit unul din principalii beneficiari ai ruperii relațiilor dintre Rusia și Occident. Comerțul dintre cele două țări bate recorduri, rușii cumpără acolo imobile și deschid afaceri. Există speranța că Emiratele pot deveni alternativa Occidentului sau ar putea oferi posibilitatea eludării sancțiunilor occidentale.
Emiratele au însă o atitudine mult mai serioasă față de sancțiuni decât și-ar dori Moscova. EAU nu-și pot permite să ignore restricțiile din partea Occidentului. Întrebarea e mai degrabă cât de tare și cât de repede va presa Occidentul Emiratele să limiteze cooperarea cu Rusia.
Paradisul bogaților
Invazia rusă în Ucraina și sancțiunile occidentale au trezit interesul cetățenilor ruși pentru EAU. În 2022, peste un milion de ruși au vizitat această țară, cu 60% mai mult față de anul precedent, iar acesta nu a fost un interes pur turistic. Cea mai mare parte a fluxului au fost cei care s-au relocat (părăsind Rusia) și au decis să-și mute acolo afacerile sau activele.
Numărul zborurilor oamenilor de afaceri ruși în Dubai a crescut anul trecut de peste trei ori. Companiile rusești au început sa-și deschidă în Emirate sedii secundare de cinci-șapte ori mai des. Rușii din grupurile de nișă au devenit principala forță motrice de pe piața imobiliară din Emirate. După numărul de achiziții, în 2022, ei au ocupat primul loc printre străini, întrecându-i pe britanici, indieni și italieni.
Odată cu creșterea numărului de ruși, a crescut și cererea pentru serviciile companiilor rusești care, la fel, s-au transferat în EAU. A crescut cu o treime numărul agențiilor imobiliare fondate de ruși. Emiratele se află printre primele cinci state după numărul de francize ale companiilor rusești.
Un asemenea salt este uimitor în condițiile în care nu toți doritorii să plece peste hotare își pot permite să meargă în EAU. Prețurile la imobiliare și costul vieții sunt mult mai mari decât în Europa. Din această cauză, acolo merg cei mai înstăriți, de exemplu managerii de top din companii, în timp ce angajații de rând se îndreaptă spre Georgia, Armenia, Kazahstan și Turcia. Și oameni de afaceri apropiați Kremlinului își transferă activele în EAU. […]
Cea mai importantă consecință a sancțiunilor – majorarea bruscă a livrărilor de metale prețioase care nu pot fi vândute acum în Occident. Potrivit estimărilor experților, în 2022, pietrele prețioase și aurul au reprezentat aproximativ 40% din exportul total al Rusiei în EAU.
Încă o noutate curioasă – importul de petrol și produse petroliere rusești în Emirate, pe care Moscova este acum nevoită să le vândă cu o reducere considerabilă. Deși este unul din cei mai mari producători de petrol din lume, în 2022, EAU au cumpărat din Rusia cel puțin 3,2 milioane de barili de petrol și 1,5 de milioane de tone de produse petroliere (conform datelor de la sfârșitul lunii octombrie). Petrolul brut cumpărat la preț redus este reexportat, iar produsele din petrol sunt folosite pentru consumul intern. […]
Prin EAU se efectuează și importul paralel. Livrările de produse electronice – cea mai importantă categorie de produse din exporturile EAU în Rusia, s-au majorat de șapte ori, volumul vânzărilor acestora constituind 283 de milioane de dolari. Livrările de microcipuri au crescut de 15 ori (până la 24 de milioane de dolari). În plus, în 2022, Emiratele au vândut în Rusia 158 de drone civile. […]
Presiunea externă
La prima vedere, relațiile dintre EAU și Rusia au doar de câștigat în urma războiului și a sancțiunilor. La o privire mai atentă, tabloul nu arată însă atât de bine.
În 2022, băncile din EAU au început să le refuze rușilor posibilitatea să-și deschidă conturi. În comparație cu alții, instituțiile financiare din Emirate au cerințe mult mai stricte față de oamenii de afaceri ruși. La fel, condițiile sunt diferite și pentru arendașii de spații comerciale veniți din Federația Rusă.
Rușilor le este tot mai dificil să facă afaceri acolo. La sfârșitul anului 2022, Sberbank a fost nevoit să-și închidă din cauza sancțiunilor filiala din EAU, Sberinvest Middle East Limited, care a fost planificată din start ca o „fereastră spre lumea islamică”. În decembrie 2022, MTC-Bank a primit licență pentru a-și deschide o filială în Emirate, însă în decembrie 2023, SUA a inclus această bancă pe lista de sancțiuni, astfel că Banca Centrală din EAU i-a retras licența.
Oficial, EAU nu s-au alăturat sancțiunilor împotriva Rusiei, însă cea mai mare parte din sectorul bancar se află în zona de control a autorităților de reglementare americane. Astfel, instituțiile financiare locale nu pot efectua operațiuni cu rușii fără a ține cont de sancțiuni. […]
VERSTKA: „Țara mea e în pericol, cu vorbe nu rezolvi nimic, trebuie să strigăm în gura mare, să tragem clopotele”
Un cuplu din regiunea Tveri a fost condamnat la ani grei de pușcărie din cauza unor graffiti antirăzboi.
Artista Ludmila Razumova, din regiunea Tveri, s-a aflat timp de un an singură într-o celulă fiind învinuită de „fake”-uri și vandalism, iar acum a fost condamnată la șapte ani de închisoare. Soțul ei, Alexandr Martînov, a fost condamnat la șase ani și jumătate pentru aceleași inscripții anti-război. Procesul de judecată i-a dezbinat în mod dramatic pe soți. El a decis „să nu protesteze” la judecată, ea însă continuă să se pronunțe împotriva războiului.
La sfârșitul primei luni al războiului ruso-ucrainean, pe 23 martie 2022, Alexandr Martînov, în vârstă de 64 de ani, a oprit la benzinăria din localitatea Novozavidovsk, regiunea Tveri. De el s-au apropiat câțiva polițiști și l-au somat să meargă la cea mai apropiată secție de poliție. În același timp, o patrulă de poliție a sunat la ușa soției sale, Ludmila Razumova, de 55 de ani. Femeia a deschis, iar peste jumătate de oră a ajuns la aceeași secție de poliție.
Cuplul a fost învinuit de răspândirea de „fake-uri” privind armata și de vandalism. În lista de probe a învinuirii sunt depozițiile proprietarilor clădirilor pe care soții au desenat graffiti antirăzboi. Răspunzând la întrebările anchetatorilor, ei nu și-au imaginat că nu vor mai reveni acasă încă mulți ani. Cuplul a fost arestat și încarcerat. […]
Prima zi de război a fost una de coșmar pentru soți, dar au decis să iasă la protestul antirăzboi de la Moscova. Ei nu credeau că va fi suficientă poliție pentru mulțimea de protestatari, însă s-au înșelat. Ludmila spune că în centrul capitalei a văzut „cea mai oribilă imagine din viața sa”. Pe Piața Roșie se rotea caruselul cu leagănele goale sub acordurile cântecului „Konfetociki, baranociki…”, iar alături, poliția îi înghesuia în dubițe pe puținii care s-au încumetat să iasă la protestul din stradă.
Atunci, cei doi soți și-au propus să-i convingă pe oameni postând adevărul despre război pe paginile lor de socializare. Pe lângă video-urile despre reprimarea protestului de către autoritățile ruse, mai postau cadre cu orașe distruse, atacuri asupra civililor, interviuri cu soldații ruși prizonieri care povesteau despre numărul pierderilor înregistrate, diferit de cel oficial.
Pentru a atrage atenția vecinilor, ei au început să picteze graffiti pe clădiri, să scrie în cursul nopții lozinci antirăzboi. Alegeau cele mai vizibile locuri, stații de autobuze și magazine cu multă lume. În unele locuri, inscripția „Putler kaput” era însoțită de imaginea suprapusă a lui Putin și Hitler. Au făcut astfel de desene în localitatea lor Novozavidovo și cele vecine – Moksino, Varakșino, Teșilovo și Mirnoe. Ultima inscripție înainte de a fi reținuți a fost: „Iartă-ne, Ucraina”. Au desenat-o pe 22 martie pe postamentul monumentului de glorie militară „Katiușa”, de pe șoseaua Moskova-Kalinin. A doua zi au fost reținuți.
[…]