Chatboții IA preiau dezinformările Moscovei, care apar în răspunsurile date utilizatorilor, scrie presa independentă rusă, care notează și că regimul Putin pregătește un internet izolat de rețelele internaționale. O altă investigație arată cum le fac serviciile speciale înscenări propriilor cetățeni.
Îmblânzirea mașinilor: cum dresează propaganda rusă modele de limbaj Inteligență Artificială (IA)
RIDDLE scrie cum dezinformarea se strecoară de pe site-urile pro-Kremlin în răspunsurile chatboților. Viitorul propagandei va fi manipularea algoritmilor inteligenței artificiale. […] IA devine un canal promițător de influențare a opiniei publice, iar propagandiștii ruși deja îl dezvoltă intens. În februarie 2024, agenția franceză Viginum a publicat un raport privind 193 de site-uri care răspândesc propaganda rusă în statele europene, rețea numită convențional Portal Kombat. […]
În februarie 2025, centrul de analiză American Sunlight Project a publicat o nouă investigație despre aceeași rețea, pe care a numit-o Pravda Network. Experții au observat că aceste site-uri publică câte trei milioane de articole pe an, în diferite limbi, deși au o rată de accesare redusă și puțini abonați. Respectivele site-uri nu au conținut original, ci reproduc masiv materialele presei guvernamentale ruse și ale bloggerilor pro-Kremlin. Astfel, autorii investigației au ajuns la concluzia că principalul scop al rețelei nu este influențarea directă a cititorilor, ci „contaminarea” și „alimentarea” algoritmilor IA cu conținut propagandistic. Acest fenomen se numește LLM grooming: algoritmul, care este în proces de învățare continuu, este alimentat cu date false, pe care el le percepe drept veridice, pentru ca ulterior să le folosească ca sursă pentru generarea răspunsurilor pentru utilizatori. […]
Ca algoritmii să găsească mai ușor conținutul propagandistic, site-urile sunt promovate cu ajutorul motoarelor de căutare. Agenția Viginum a constatat că link-uri la sursele din rețeaua Portal Kombat/Pravda Network sunt plasate sistematic în articole din Wikipedia – sporindu-le astfel artificial credibilitatea și, în consecință, rata de citare de către IA. […]
Chatboții cred propaganda? Ideea s-a dovedit în mare măsură de succes. În martie 2024, proiectul american NewsGuard, specializat în monitorizarea dezinformării, a testat zece cele mai populare chatbot-uri (ChatGPT, Gemini, Copilot, Meta AI, Grok, Claude, Perplexity și altele). S-a constatat că acestea deseori au redat narațiuni false din rețeaua Pravda. De exemplu, privind „laboratoarele biologice secrete în Ucraina” sau despre „averea fabuloasă” a lui Vladimir Zelenski și a soției lui. Experții au obținut date îngrijorătoare: în 34% din cazuri, chatboții au reprodus dezinformarea de pe site-urile din rețeaua Pravada, în 18% din cazuri au refuzat să răspundă, iar în 48% din cazuri au denunțat informațiile false. În același timp, la 56 din 450 de răspunsuri generate au fost folosite link-uri directe la site-urile propagandistice din rețea. În toamna lui 2025, cercetătorii de la Universitățile Manchester și Berna, au repetat testul și au constatat diminuarea nivelului de reproducere a propagandei. La evaluarea a patru modele (ChatGPT, Gemini, Copilot și Grok), doar 5% din răspunsuri conțineau narațiuni propagandistice, iar 8% linkuri la surse pro-Kremlin. În majoritatea cazurilor, chatboții numeau aceste surse ca fiind dubioase și neverificate. […]
Cercetarea europenilor a relevat că chatboții se bazează mai des pe site-uri propagandistice atunci când caută răspunsuri la subiectele puțin abordate și discutate pe alte surse. Propaganda umple în mod abil golurile informaționale: atunci când informația este insuficientă, algoritmii o folosesc pe cea accesibilă, chiar dacă sursele sunt dubioase. Astfel, concluziile cercetătorilor europeni nu le contrazic pe cele ale NewsGuard. Falsurile și narațiunile conspiraționiste adesea se referă la niște subiecte puțin cunoscute și artificiale, cel puțin până în momentul în care sunt observate și dezmințite. Institutul pentru Dialog Strategic ISD, de asemenea, a studiat cum reacționează ChatGPT, Grok, DeepSeek și Gemini la propaganda rusă. Potrivit raportului publicat la sfârșitul lunii octombrie, în 18% din răspunsurile generate au fost observate urme ale narațiunilor propagandistice pro-Kremlin sau link-uri directe la sursele respective. […]
La întrebările despre NATO și negocierile de pace în Ucraina, chatboții au făcut trimitere mai des la surse pro-Kremlin, decât atunci când în discuție a fost, de pildă, subiectul refugiaților ucraineni. Cercetătorii confirmă concluziile echipei Manchestern-Berna că lacunele informaționale creează condiții prielnice pentru infiltrarea propagandei în răspunsurile IA. […]
Listele albe în vremuri negre. Autoritățile ruse construiesc un internet „închis” peste cel „deschis”
RE:RUSSIA relatează că autoritățile ruse intenționează să înfăptuiască un experiment istoric vizând rețeaua globală și, ca de obicei, vizând populația proprie. Deși internetul rusesc inițial s-a dezvoltat în mod descentralizat, ca parte organică a rețelei mondiale, Kremlinul se pare că intenționează să „cioplească” din aceasta un „runet”, o insulă izolată, legată de restul lumii doar printr-un „pod suspendat”, care va fi strict controlat. Acest proiect este atât de radical din cauză că autorităților nu le-au reușit prea bine intențiile inițiale privind un control mai puțin riguros. După declanșarea războiului la scară largă, s-a mizat în principal pe metodele consacrate de cenzură – filtrarea negativă, adică eliminarea conținutului nedorit. Lista surselor de informare blocate de agenția de supraveghere Roskomnadzor s-a mărit considerabil. Rețelele sociale și dezvoltarea tehnologiilor de ocolire a blocajelor, însă, nu au permis cenzurarea totală. Blocarea și încetinirea unor platforme și servicii digitale (Facebook, Instagram, YouTube) nu au dus nici la migrarea utilizatorilor spre rețeaua VKontakte, controlată de Kremlin, nici la diminuarea folosirii rețelelor restricționate. Rolul acestora ca surse de informare, dimpotrivă, a crescut. Această experiență a determinat Kremlinul să acționeze în direcția testării tehnicii filtrării pozitive, la baza căreia stă principiul blocării totale și includerea conținutului permis pe așa numitele „liste albe”. Amploarea întreruperilor internetului mobil în toată Rusia în decursul ultimei jumătăți de an nu poate fi explicată prin interese de „securitate”, așa cum se pretinde oficial. Înrăutățind accesul la internet, autoritățile ruse prezintă acum „listele albe” ca pe un panaceu în haosul pe care tot ele l-au creat. În același timp, se ia în considerare elaborarea și calibrarea arhitecturii unui internet „permis” la nivel de regiuni, centralizarea și ulterior racordare la internetul „fix”. Deocamdată nu există un răspuns clar dacă așa ceva e posibil, însă autoritățile ruse sunt determinate să încerce. Dacă acest experiment le va reuși, cu siguranță va fi preluat de regimurile autocrate, iar lumea va intra într-o nouă eră a „rețelei fragmentate”. […]
Serviciile speciale din Rusia recurg la provocatori pentru a fabrica dosare legate de război, relatează MEDUZA
Victimele sunt găsite pe rețelele sociale. Nu se ține cont de faptul dacă există sau nu prejudicii sau persoane păgubite în aceste cazuri. Organizația de apărare a drepturilor omului „Susținerea deținuților politici. Memorial” a studiat 33 de dosare penale împotriva cetățenilor ruși legate de proteste împotriva invaziei armatei ruse în Ucraina și a identificat semnale de „provocări operative”(instigări) ale serviciilor speciale. Majoritatea dosarelor sunt deschise în baza articolului privind pregătirea „unui atac terorist”, o parte dintre acestea fac trimitere la prevederile referitoare la „trădarea de patrie” sau colaborarea cu un stat străin. Toate au legătură cu războiul și în toate există probabilitatea unei „provocări operative”, susține „Memorial”, care descrie cum acționează provocatorii – de la căutarea victimelor, până la colectarea probelor. „Memorial” remarcă faptul că aceste practici de instigare din partea serviciilor speciale se aplicau frecvent și până la declanșarea războiului la scară largă. După 2022, însă, au căpătat amploare devenind „indispensabile sistemului de urmăriri penale motivate politic”. Un exemplu de dosar construit doar pe provocare este cel al Valeriei Zotova, de 20 de ani, din Iaroslavl. În decembrie 2022, Zotova coresponda pe WhatsApp cu un interlocutor, Andrei, care s-a dat drept colaborator al Serviciului de securitate al Ucrainei. Tot atunci și-a făcut și o prietenă nouă, Karina. „Andrei” i-a propus Valeriei Zotova să incendieze sediul administrației locale, iar Karina a susținut această idee și i-a ajutat să găsească o mașină cu șofer. În timpul deplasării spre locul faptei, Valeria s-a răzgândit și doar s-a fotografiat cu „cocktailuri Molotov” lângă sediul administrației. Totuși a fost reținută, acuzată de tentativă de atac terorist și condamnată la șase ani de închisoare. „Karina” a participat la procesul de judecată în calitate de martor secret și a depus mărturie împotriva Valeriei Zotova. […] Structurile de forță sunt interesate de mesajele antirăzboi de pe rețelele sociale - de la Instagram, la VKontacte. Identificând un mesaj antirăzboi, provocatorii încearcă să ia legătura cu autorul. De asemenea, aceștia sunt interesați de persoanele care caută informații despre legiunea „Svoboda Rosii”. […] La fel, sunt vizați și cetățenii ruși care încearcă să ia legătura telefonică cu surse ucrainene, de exemplu proiectul „Vreau să trăiesc”, care îi ajută pe militarii din Rusia și Belarus să se predea benevol, ca să nu lupte împotriva Ucrainei, proiect de pe lângă Ministerul Apărării din Ucraina. Instigările pot avea loc on-line, victima fiind convinsă să execute o misiune, sau cu implicarea agenților care, fie sunt infiltrați în chat-uri, sau chiar se întâlnesc direct cu persoanele respective. […]
Cele mai importante probe pentru demonstrarea vinovăției victimelor sunt obținute prin intermediul interogatoriilor efectuate imediat după reținere, constată „Memorial”. La această etapă se aplică bătăile, tortura, amenințările, înfricoșările și alte metode specifice dosarelor inițiate și anchetate de FSB. Urmează examinarea în instanță, care ignoră declarațiile privind instigarea , încurajează tortura și care, de regulă, nu caută să determine dacă a fost adus vreun prejudiciu sau dacă există păgubiți. În asemenea cazuri nu există achitări. […]
