Sputnik și protestele din România

Sputnik și protestele din România

Protestele anti-restricții au dat semnalul unui adevărat festival pe Sputnik, principalul organ de propagandă în limba română al Kremlinului. Ipoteticul cititor care nu ar avea vreo altă sursă de informații ar putea să își închipuie, parcurgând titlurile Sputnik ale săptămânii, că România este în mijlocul unei adevărate revoluții, în care șuvoaie de manifestanți anti-restricții s-au revărsat în stradă de dragul libertății. Influenceri, activiști, analiști sau jurnaliști mai mult sau mai puțin veritabili – majoritatea sunt mai degrabă auto-proclamați sau numiți ca atare de Sputnik – sunt prezenți atât în stradă, cât și pe pagina de internet a publicației rusești, unde reprezintă vârful de lance al revoluției. Tot ei sunt și cei care pretind că vorbesc în numele pieței: „cunoscuta protestatară și influencer, Oana Lovin” prezintă revendicări ale demonstranților, în timp ce „activistul Dan Chitic” îi cere ultimativ președintelui Iohannis să organizeze un referendum privind revenirea la starea de normalitate (pentru că, nu-i așa, epidemiologia nu e o știință, ci o chestiune politică) sau să își dea demisia. Chitic nu se limitează doar la lupta împotriva dictaturii medicale, ci își face timp și să arunce o privire la ce se întâmplă dincolo de granițele României, așa că a putut să observe că Ucraina agresează Rusia (în Donbass, adică tot pe teritoriul Ucrainei, dar acesta este un detaliu irelevant pentru „activist”) așa că s-ar putea să izbucnească un război. Avocatul reia teoriile emise zilele acestea de Rusia, care a început să își concentreze forțele în apropierea granițelor Ucrainei – asta după ce a avut exerciții militare în Crimeea – dar acuză Kievul că ar pregăti o ofensivă în zona estului separatist al Ucrainei și avertizează NATO să nu se amestece. Marea mobilizare ucraineană este o invenție a Kremlinului: de fapt este vorba de rotirea forțelor din zona de demarcație, unde când o brigadă este retrasă pentru odihnă o alta îi ia locul.

Revenind la protestele din România, nu este foarte clar despre ce tip de revoltă populară e vorba – un „cunoscut analist” spune că „e prima oară de la 1907 când arde țara, în timp” ce o „activist[ă] pentru democrație și jurnalistă independentă” scrie că „a explodat mămăliga”, o expresie care a făcut carieră la Revoluția din 1989. De altfel, aceasta nu este singura trimitere la Revoluție care apare pe Sputnik – primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este comparat direct cu Ceaușescu și există o întreagă subnarațiune legată de proteste în care autoritățile sunt acuzate de tendințe dictatoriale. Nimic despre organizatorii sau participanții mai controversați la proteste, cum sunt deputatul cu dosare penale din Oradea, interlopul din Alba care a făcut închisoare pentru proxenetism, sau protestatarii care au întocmit liste negre ale celor care i-au criticat la Timișoara.

S-a insistat în schimb pe narațiunea cu regimul autoritar și s-a căutat un aparat represiv al acestuia, cazul-emblemă fiind cel al tânărului din Brăila „prăbușit într-o baltă de sânge” care a devenit „simbolul rezistenței în fața represiunii forțelor de ordine împotriva românilor”. Cazul cu tânărul bătut este real, iar poliția a deschis chiar dosar penal pe numele jandarmului care l-ar fi agresat, însă varianta autorităților cu privire la ce s-a întâmplat este radical diferită de aceea preluată de Sputnik: „balta de sânge” ar fi fost, de fapt, o eșarfă, iar tânărul ar fi făcut parte dintr-un grup care a atacat forțele de ordine, acestea intervenind pentru a-i reține pe agresori.

Ceea ce nu este încă foarte clar e cât de spontană e această revoluție anti-restricții: același Sputnik prezintă și o teorie a conspirației emisă de „cunoscuta avocată” și „una dintre cele mai active luptătoare anti-sistem” Ingrid Mocanu: protestele sunt provocate tot de guvern, care ia măsuri aberante pentru a scoate oamenii în stradă pentru a putea să le abată atenția de la adevăratele sale planuri malefice.

Nu ar trebui să se înțeleagă că Sputnikul ar fi vreun cuib de anarhiști care vor cu tot dinadinsul ca oamenii să iasă în stradă. Au fost și proteste în România față de care cei care scriu pentru publicația rusească s-au arătat ceva mai puțin entuziaști. La 10 august, 2018, și în zilele care au urmat, de pildă, portavocea Kremlinului se arăta ironică cu protestatarii, dispusă să preia și să amplifice poveștile privind o tentativă de lovitură de stat și gata să găsească justificări pentru intervenția brutală a jandarmeriei. O atitudine similară s-a văzut și cu privire la protestele anti-corupție și mișcarea #rezist, asociate și de Kremlin cu inamicul numărul 1, George Soros.

Evident că atunci când protestele au loc în Rusia, Sputnikul are o cu totul altă abordare. În ianuarie, zeci de mii de ruși au ieșit în stradă pentru a-și arăta sprijinul față de Alexei Navalnîi, activistul care a fost reținut iar, ulterior, și condamnat la închisoare pentru că părăsise țara (de fapt, fusese scos afară din țară, în comă, pentru a fi tratat în Germania, după ce FSB-ul îl otrăvise cu Noviciok, dar asta nu e genul de informație care să apară pe Sputnik). Mii de protestatari au fost arestați de forțele de ordine, aceasta fiind numai una dintre metodele folosite pentru a descuraja manifestațiile, interzise în baza mai multor acte normative, între care și o decizie referitoare la combaterea pandemiei de coronavirus. Cele câteva articole Sputnik care menționează, fără a da vreun detaliu, protestele respective, sunt scrise tot pentru a promova narațiunile Kremlinului, cum ar fi aceea a amestecului american în treburile interne ale Rusiei, care, potrivit MAE rus, e probat de faptul că ambasada SUA a publicat traseul protestelor pe internet, sau cea privind violența forțelor de ordine din Occident, mult mai brutale – desigur – decât cele ale lui Putin.

Concluzia ar fi că, în lumea imaginată de Sputnik, în Rusia restricțiile anti-pandemie sunt încălcate de elemente anti-sociale care pot fi recunoscute după măștile chirurgicale și sloganuri pro-democrație. În România (și în Occident) cei care nu respectă reglementările cu privire la grupurile mari sunt, în schimb, luptătorii pentru libertatea. Și ei pot fi identificați ușor: nu poartă mască și strigă că medicii sunt hoți și asasini.

 

Alte opinii
Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.

Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Refugiații ucraineni au fost în general bine primiți în Letonia, dar există și reacții ostile la adresa lor. Experții spun că e nevoie de un program de integrare a refugiaților pe termen lung.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Timp citire: 5 min

Urmareste-ne si pe Google News

Idei principale articol:
  • Protestele anti-restricții au dat semnalul unui adevărat festival pe Sputnik, principalul organ de propagandă în limba română al Kremlinului. Ipoteticul cititor care nu ar avea vreo altă sursă de informații ar putea să își închipuie, parcurgând titlurile Sputnik ale săptămânii, că România este în mijlocul unei adevărate revoluții, în care șuvoaie de manifestanți anti-restricții s-au revărsat în stradă de dragul libertății. Influenceri, activiști, analiști sau jurnaliști mai mult sau mai puțin veritabili – majoritatea sunt mai degrabă auto-proclamați sau numiți ca atare de Sputnik – sunt prezenți atât în stradă, cât și pe pagina de internet a publicației rusești, unde reprezintă vârful de lance al revoluției.
  • Nu ar trebui să se înțeleagă că Sputnikul ar fi vreun cuib de anarhiști care vor cu tot dinadinsul ca oamenii să iasă în stradă. Au fost și proteste în România față de care cei care scriu pentru publicația rusească s-au arătat ceva mai puțin entuziaști. La 10 august, 2018, și în zilele care au urmat, de pildă, portavocea Kremlinului se arăta ironică cu protestatarii, dispusă să preia și să amplifice poveștile privind o tentativă de lovitură de stat și gata să găsească justificări pentru intervenția brutală a jandarmeriei.
  • Atunci când protestele au loc în Rusia, Sputnikul are o cu totul altă abordare. Cele câteva articole Sputnik care menționează, fără a da vreun detaliu, protestele respective, sunt scrise tot pentru a promova narațiunile Kremlinului, cum ar fi aceea a amestecului american în treburile interne ale Rusiei
Mai multe
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.

Ihor Lubianov
27 nov. 2024
În politica estonă a început bătălia pentru Narva
În politica estonă a început bătălia pentru Narva

Deși Rusia e o amenințare pentru Estonia, rusofonii de aici au optat la alegerile legislative pentru politicieni pro-ruși. Aceștia vor acum să câștige, la locale, principalul oraș rusofon, Narva.

Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE
Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE

Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Cezar Manu
25 nov. 2024
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”

În vara anului 1975, satul Sinești, raionul Ungheni, a fost cutremurat de o veste neobișnuită. O duzină de milițieni cu câini au fost mobilizați într-o operațiune de reținere a unui bărbat, Simion Mărgărint, de 60 de ani, care s-a ascuns într-o groapă săpată în curtea consătencei lor, Elizaveta Vârtosu, scrie Veridica.md

Veridica.md
23 nov. 2024
Cum a ajuns Polonia principala țintă a campaniei de sabotaj a Rusiei?
Cum a ajuns Polonia principala țintă a campaniei de sabotaj a Rusiei?

Pe fondul războiului din Ucraina, Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva țărilor NATO. Aflată în prima linie a acestei campanii rusești, Polonia se confruntă cu un număr tot mai mare de sabotaje.

Michal Kukawski
20 nov. 2024
Trump la Casa Albă: ce ar putea însemna asta pentru zona lărgită a Orientului Mijlociu
Trump la Casa Albă: ce ar putea însemna asta pentru zona lărgită a Orientului Mijlociu

Numele vehiculate pentru viitoarea administrație Trump sugerează că Orientul Mijlociu lărgit va rămâne în atenția Washingtonului. O atenție care nu e pe placul Iranului și Turciei.