O bucurie nemaiîntâlnită în cele 9 luni de mandat al lui Donald Trump a cuprins o parte a Americii după victoria democraților în aceste alegeri „off-year”. Niciodată scrutinele dintre anii electorali nu au fost urmărite cu atât de multă atenție ca acestea pentru că, în esență, ele pregătesc alegerile de la jumătatea mandatului din Congresul american, care ar putea reechilibra balanța în legislativul american. De altfel, victoria tânărului muslman Zohran Mamdani (autodeclarat „democrat socialist”) la primăria New Yorkului, i-a aruncat deja în bloc start deopotrivă pe liderii politici din stânga progresistă și dreapta MAGA. Ambele părți caută să ducă la nivel național narațiunea lui Mamdani.
Că un democrat a câștigat primăria New Yorkului nu e nimic ieșit din comun, în fond, în istoria „orașului care nu doarme niciodată” numărul edililor din tabăra republicană este foarte mic. New Yorkul și zona metropolitană și-au dobândit culoarea albastră a democraților pe harta electorală. Și atunci, de ce atâta zarvă?
Zohran Mamdani: imigrantul musulman cu simpatii socialiste care i-a revitalizat pe democrații din New York
Să pornim mai întâi de la Zohran Mamdani, un membru al Adunării Statului New York din Queens. În videoclipul său de lansare a campaniei, Mamdani propune înghețarea chiriilor pentru apartamente cu chirie controlată, călătorii gratuite cu autobuzele, un sistem universal pentru îngrijirea copiilor. Într-o versiune timpurie a videoclipului de campanie a lui Mamdani, acesta nu menționează legăturile sale strânse cu Democrații Socialiști din America, a căror filială din New York l-a susținut recent pentru funcția de primar. El a fost un critic deschis al Israelului și a cerut creșterea impozitelor pentru cei bogați. Mamdani a declarat că este mândru că este socialist și că, deși campania sa se va concentra pe o „agendă economică” locală, va vorbi și despre „furia și alienarea extraordinară” pe care le simt mulți alegători față de „banii noștri din taxe care vor finanța un genocid în Palestina”.
Fiecare idee din această platformă electorală prezentată pe toate canalele posibile, a ajuns în primul rând la electoratul tânăr democrat, progresist, care s-a scuturat de bidenism, văzând în propunerile lui Mamdani, soluții; văzând în Mamdani o figură nouă, neasociată „gulerelor albe” tradiționale. Proaspăt alesul primar are pe rețelele sociale o comunitate impresionantă: 6 milioane de urmăritori pe Instagram, 2 milioane de fani pe TikTok, în jur de 470.000 de urmăritori pe Facebook și peste 219.000 de abonați pe canalul de Youtube. Acum, New Yorkul are o populatie de aproximativ 8 milioane de locuitori din care cam 10 la sută sunt musulmani ( 724.475), iar el a câștigat mandatul cu puțin peste 50%, cu o prezență la urne deloc neglijabilă față de cea de acum 4 ani când au votat 23 la sută din alegătorii înregistrați. Toate astea, fac din Zohran Mamdani un posibil viitor lider al democraților? Dacă privim, per ansambul, alegerile de pe 4 noiembrie, o să înțelegem de ce, prin alegerea sa la primăria New Yorkului, tânărul politician de stânga și-a atins potențialul maxim. În arhitectura democraților, într-o criză de identitate fără precedent, el este una dintre rotițele care pune în mișcare noua strategie care se naște acum, iar sloganul de campanie al lui Mamdani, „Our time is now” ar putea să redenumească lupta stângii americane, a democraților. În fața democraților este fix un an până la alegerile de la jumătatea mandatului, în Congres, așa că Mamdani, va trebui să livreze în primul rând pacea socială într-un oraș în care evreii reprezintă un procent semnificativ din populație – este locul cu cel mai mare număr de evrei din afara Israelului.
Barack Obama revine în politică și îi ajută pe democrați să obțină primele victorii semnificative din a doua președinție Trump
În Virginia și New Jersey, funcțiile de guvernator au fost câștigate de democrați cu un discurs axat pe economie, pe evidențierea dificultăților republicanilor în a replica coaliția președintelui Donald Trump, pe includerea altor semne de repudiere și avertisment la adresa lui Trump. Și ce au avut în comun cele două învingătoare? Un vârf de lance în campania electorală, în persoana lui Barack Obama, într-o formă de invidiat, cu un concept menit să ajute partidul democrat să renască din propria-i cenușă. La nouă ani de la părăsirea mandatului, Obama rămâne cel mai puternic reprezentant al Partidului Democrat, o realitate subliniată de aparițiile sale, intens mediatizate, în weekendul dinaintea a două dintre cele mai importante alegeri din 2025.
Alegerile pentru guvernatori din Virginia și New Jersey, care au loc la un an după alegerile prezidențiale, sunt considerate pe scară largă un indicator important al stării de spirit politice a națiunii, la aproape un an de la începerea unei noi președinții. La un an de la începutul mandatului lui Obama la Casa Albă, victoria republicanului Bob McDonnell în Virginia și a lui Chris Christie în New Jersey au oferit perspectiva valului roșu care urma să apară în alegerile la jumătatea mandatului din 2010. Atunci însă scena politică americană și atmosfera socială erau departe de ceea ce trăim azi. Acum, Barack Obama intervine decisiv în aceste alegeri, devenind astfel centrul puterii democraților în jurul căreia va gravita viitoarea strategie pe care o vedem că se conturează deja.
Donald Trump a greșit fundamental când a crezut că fostul președinte democrat nu ar mai avea niciun fel de influență asupra electoratului american. Printre nenumăratele consecințe ale acțiunilor actualului locatar de la Casa Albă este tocmai aceasta: revenirea lui Barack Obama în arena politică. De obicei, foștii președinți se retrag la cârma unor fundații sau scriu memorii și, în orice caz, evită să își critice succesorii. Nu e cazul lui Obama, care în ultimele 6 luni a avut 25 de angajamente sau declarații publice pe aproape toate acțiunile întreprinse de administrația Trump: de la USAID la redefinirea circumscripțiilor electorale până la Tylenol. Eliberat de presiunea unei campanii personale, Obama a făcut campanie în Virginia și New Jersey „like there’s no tomorrow” cum ar spune americanul. A trecut în revistă o listă epuizantă, dar nu exhaustivă, a abuzurilor și neregulilor care i se impută lui Trump: întoarcerea Departamentului de Justiție împotriva adversarilor săi politici; înlocuirea procurorilor de carieră cu loialiști; concedierea ofițerilor decorați pentru că aceștia ar putea fi mai loiali Constituției decât lui; desfășurarea Gărzii Naționale în orașele americane pentru a opri valuri de infracțiuni care, de fapt, nu există; agenți ICE care sosesc în dube neînregistrate și rețin oameni, inclusiv cetățeni americani; un Secretar al Sănătății care respinge știința dovedită și promovează medicina șarlatană; un consilier de top al Casei Albe care îi numește pe democrați extremiști interni ș.a.m.d. Cu alte cuvinte, strategia democraților la aceste alegeri, a fost gândită cu sondajele pe masă și nu acelea cu cifrele care arată popularitatea politicienilor, ci cu acelea care arată ce îl doare mai tare pe american. Așa se explică victoria pe toată linia în Virginia unde stânga nu a câștigat doar poziția de guvernator, ci și pe cea de procuror general al statului și și-a menținut și cei trei judecători la Curtea Supremă.
Gavin Newsom, port-drapelul democraților de centru
Democrații au obținut o altă victorie așteptată, în California, unde alegătorii au aprobat o nouă hartă a circumscripțiilor electorale, concepută pentru a ajuta partidul lor să câștige încă cinci locuri în Camera Reprezentanților din SUA la alegerile intermediare de anul viitor. De fapt, acest rezultat va influența politica la nivel național. Vârful de lance al acestei campanii a fost însuși guvernatorul Gavin Newsom, un acerb critic al lui Donad Trump și în egală măsură, inițiatorul mai multor acțiuni de contracarare a deciziilor administrației Trump, cum ar fi cea a tarifelor vamale. Și o face de la înălțimea unui stat a cărei economie este a 5 a în clasamentul mondial.
Gavin Newsom a luptat cu toate mijloacele și pe toate căile pentru „Propunerea 50” , care le cerea alegătorilor să suspende hărțile Camerei Reprezentanților întocmite de o comisie independentă și să le înlocuiască cu districte reorganizate, adoptate de Legislatura controlată de democrați. Aceste noi districte ar urma să fie în vigoare pentru alegerile din 2026, 2028 și 2030.
Măsura a fost inițiată de Newsom și a fost un test major al tăriei sale înaintea unei posibile campanii prezidențiale din 2028. Și desigur că a primit și sprijinul fostului președinte Barack Obama. Așadar, strategia democraților, contrapondere la MAGA, să-i zicem „Our time is now” („a venit vremea noastră”), se conturează pe trei paliere: 1 – coagularea democraților fie ei de centru stânga ori de stânga radicală. 2 – stabilirea temelor de comunicare pentru campanie și 3 – pregătirea unui prezidențiabil în fața căruia să nu aibă nici o șansă nici un republican. Și la centru e Obama.
