Mitropolitul Moldovei a criticat Patriarhia Moscovei, iar preoți din Chișinău au cerut alipirea la Patriarhia română. Mișcările au legătură cu susținerea patriarhului rus pentru războiul din Ucraina.
Inițiativa de a muta Mitropolia Moldovei în subordinea Patriarhiei Române, o reacție la sprijinul Patriarhiei Moscovei față de atacarea Ucrainei
Mai mulți preoți din Chișinău, în frunte cu protopopul Pavel Borșevschi, i-au trimis mitropolitului Vladimir al Moldovei o scrisoare în care îi solicitau trecerea Mitropoliei Moldovei în subordinea canonică a Patriarhiei Române.
„Pornind de la realitățile extraordinare în care se află Biserica Ortodoxă din Republica Moldova și în contextul războiului injust și perfid pe care Rusia îl duce în Ucraina, majoritatea preoților și credincioșilor din protopopiatul de Chișinău, sectorul II […] rugăm Înaltpreasfinția Sa să inițieze procesul de aderare a Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română”, se arăta într-o postare pe contul de facebook al bisericii „Sfântul Dumitru” din Chișinău, unde Pavel Boroșevschi este paroh.
Cererea a apărut după ce, pe 5 septembrie, mitropolitul Vadimir îi trimisese Patriarhului Kirill al Moscovei și întregii Rusii (Mitropolia Moldovei este subordonată canonic patriarhiei ruse) o scrisoare critică în care afirma, printre altele, că pentru Biserica Ortodoxă din Moldova legătură cu Patriarhia Rusă „este echivalentă cu dispariția /…/ de pe scena religioasă și socială a țării”.
De altfel, în postarea de pe pagina bisericii Sfântul Dumitru se preciza că „scrisoarea Înaltpreasfințitului Vladimir, adresată Patriarhului Kirill pe 5 septembrie 2023, în care se afirmă că poporul nostru de origine latină nu are nimic comun cu russkii mir [lumea rusă], ne dă curaj să credem că acum ca niciodată e momentul potrivit să reparăm greșelile istorice și să ne repunem în demnitatea furată de ocupația rusească […] Noi, preoții semnatari ai acestei adresări, suntem tot mai nedumeriți și mai nemulțumiți de ascultarea pe care trebuie să o facem de Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kirill” care „după invazia Rusiei în Ucraina a pierdut calitatea de părinte duhovnicesc al Bisericii pe care o păstorește, devenind angajat politic, ce cheamă fățiș și pe nedrept, împotriva tuturor învățăturilor Bisericii Ortodoxe, la vărsare de sânge între frați […]”.
Preoții din Chișinău care au cerut trecerea la Patriarhia Română, au solicitat, totodată, ca și în cadrul Bisericii Ortodoxe Române să rămână „sub omoforul” Mitropolitului Vladimir.
Nu este însă clar cum ar putea să se întâmple acest lucru, atât timp cât Patriarhia Române are a deja o mitropolie în Republica Moldova – cea a Basarabiei.
În scrisoarea sa către Patriarhul Kirill, neobișnuit de critică de altfel, Mitropolitul Vladimir sublinia că „această adresare către Sanctitatea Voastră este rezultatul unor circumstanțe tot mai presante care împing Biserica Ortodoxă din Moldova, cu viteză accelerată, la periferia societății moldovenești [...] fenomen [care] este urmarea directă a asocierii noastre ca structură bisericească cu promovarea intereselor proruse în Republica Moldova, determinată de apartenența la Patriarhia Moscovei, care la rândul său este percepută în societatea moldovenească ca un avanpost al Kremlinului și un susținător al intervenției ruse în Ucraina. Pentru Biserica Ortodoxă din Moldova această legătură este echivalentă cu dispariția noastră de pe scena religioasă și socială a țării, în virtutea respingerii ferme de către concetățenii noștri a amestecului agresiv al Rusiei în afacerile statului vecin și prieten Ucraina, dar și în propriile noastre afaceri”, afirma Mitropolitul Vladimir în scrisoarea sa adresată patriarhului rus.
Potrivit ierarhului, „o altă tendință care preocupă poporul nostru și pe clerici, care într-un procent de 80% dețin cetățenie română – este dorința tot mai persistentă a Patriarhatului Moscovei de a absorbi Mitropolia Moldovei în așa-numita „Lume Rusă”, care este străină aspirațiilor și valorilor noastre naționale. Din nefericire, această tendință reprezintă o continuare a politicii dure de deznaționalizare promovată în perioada țaristă și ulterior în perioada sovietică, pe care Biserica Ortodoxă Rusă dorește să o „desăvârșească”. Din păcate, Moscova nu a înțeles până în prezent faptul că poporul din Moldova are rădăcini latine și este perfect normal ca el să aspire să se apropie și să rămână în acest spațiu civilizațional, după veacuri de divizare artificială, fără a trăda Ortodoxia”.
Mitropolitul Vladimir se arăta îngrijorat și de „sprijinul tot mai deschis și consecvent acordat Mitropoliei Basarabiei (și a influenței sale în creștere) din partea guvernelor Republicii Moldova și României”.
Mitropolia Moldovei, pârghie a imperiului rus în Basarabia. Conflictul cu Mitropolia Basarabiei
În Republica Moldova există două mitropolii creștin-ortodoxe: Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, subordonată canonic Patriarhiei Ruse (a nu se confunda cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei din cadrul Patriarhiei Române), și Mitropolia Basarabiei, subordonată BOR.
Pentru a înțelege cum au apărut aceste două Mitropolii în Republica Moldova ar trebui făcută o scurtă incursiune în istorie. După anexarea Basarabiei, în 1812, de către Imperiul Rus, teritoriul dintre Prut și Nistru a fost scos de sub jurisdicția canonică a vechii Mitropolii a Moldovei și integrat, ca eparhie de sine stătătoare, în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse cu titulatura de Arhiepiscopie a Chișinăului și Hotinului. De cele mai multe ori, această eparhei a fost condusă de ierarhi ruși care au dus o politică de deznaționalizare a românilor basarabeni. După unirea din 1918, Biserica din Basarabia a trecut sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Române, iar Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului a devenit de jure, în 1925, Mitropolie a Basarabiei. Această Mitropolie a existat până la ocupația sovietică în 1944, când Biserica de pe teritoriul actualei Republici Moldova a fost inclusă din nou în componența Patriarhiei Ruse.
În 1992, în condiții oarecum similare cu cele din Ucraina de astăzi, adică pe fundalul războiului de la Nistru, în timpul căruia patriarhul rus de atunci Aleksii al II-lea binecuvânta detașamentele secesioniștilor transnistreni să lupte impotriva trupelor Republicii Moldova (care își declarase independența cu numai un an înainte, în 1991), mai mulți de preoți de la Chișinău i-au cerut Bisericii Ortodoxe Române să reînființeze Mitropolia Basarabiei, lucru care s-a și întâmplat la 19 decembrie 1992.
Trei zile mai târziu, la 21 decembrie 1992, patriarhul rus Alexii al II-le îl ridică la treapta de Mitropolit pe Vladimir, până atunci Arhiepicop al Chișinăului. În noiembrie 1993, Guvernul de la Chișinău recunoștea Mitropolia Moldovei ca parte a Bisericii Ortodoxe Ruse. De atunci, cele două mitropolii există în paralel pe teritoriul Republicii Moldova și se află în stare de conflict latent, revendicându-și canonicitatea, succesiunea istorică, dar și dreptul asupra unor imobile care, până în 1944, au aparținut Mitropoliei Basarabiei. Periodic acest conflict intră în faze acute, alimentate inclusiv de unii ierarhi din cadrul Mitropoliei Moldovei, cum ar fi Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cunoscut pentru discursul său antiromânesc și pentru falsurile istorice pe care le propagă.
În prezent, Mitropolia Moldovei numără aproximativ 1 200 de unități de cult, iar cea a Basarabiei – circa 300. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, mai multe comunități religioase au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei. Mitropolia Basarabiei vorbește despre un număr de aproximativ de 60 de parohii, în timp ce Mitropolia Moldovei spune că ar fi vorba de doar 13 comunități.
Inițiativa de unificare a celor două biserici ortodoxe din Republica Moldova, privită cu suspiciune în cadrul Mitropoliei Basarabiei, respinsă de majoritatea prelaților din Mitropolia Moldovei
Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei consideră că atât scrisoarea Mitropolitului Vladimir către Patriarhul Kirill, cât și cea a protoiereului Pavel Borșevschi căre Vladimir sunt capcane.
Protopopul de Orhei, Ion Marian, responsabil în cadrul Mitropoliei Basarabiei de formalitățile și dosarele ce țin de aderarea comunităților religioase și a preoților din Republica Moldova la Mitropolia Basarabiei, se îndoiește de sinceritatea demersului din cadrul Mitropoliei Moldovei. El crede că la mijloc ar fi „o schemă” pusă la cale de către Mitropolitul Vladimir, pentru ca „structura rusească” pe care o conduce să obțină un statut special în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) și, totodată, să oprească ascensiunea Mitropoliei Basarabiei:
„Schema aceasta cu trecerea în subordinea BOR este ieftină, deoarece dedesubturile […] țin de neputința lor de a opri ascensiunea Mitropoliei Basarabiei. Prin acest proiect se urmărește o discreditare directă a Patriarhiei Române, în speranța că vor primi un statut special în cadrul BOR. Patriarhul Daniel a spus anterior: avem o structură canonică în Republica Moldova și nu mai poate fi vorba de o altă structură, pentru a nu se face tulburare și din nou exod dintr-o parte sau alta!”
Inițiativa de trecere la Patriarhia Română a fost respinsă și de majoritatea preoților din Mitropolia Moldovei. La 16 noiembrie a avut loc o reuniune a numeroși protopopi și stareți de mănăstiri din cadrul Mitropoliei care au votat împotriva inițiativei de trecere in corpore la Patriarhia Română.
Episcopul vicar al Mitropoliei Moldovei, Ioan Moșneguțu, a declarat că Mitropolia Moldovei își păstrează statutul ei actual. El a subliniat că nu vor exista discuții cu privire la aderarea acestei Mitropolii la Patriarhia Română.
Protoiereul Pavel Borșevschi spune însă că subiectul privind trecerea la Patriarhia Română rămâne deschis.
El a precizat că, la începutul lunii decembrie, Mitropolitul Vladimir va pleca la Moscova, unde va discuta cu Patriarhul Kirill inclusiv despre scrisoarea pe care i-a trimis-o acestuia la 5 septembrie.
„[Mitropolitul Vladimir] a spus că nu punem punct aici. După ce se întoarce de la Moscova, dialogul va fi continuat… Mitropolitul a spus: „După ce revin de la Moscova, ne întâlnim și discutăm din nou”, a subliniat protoiereul Pavel Borșevschi.
Până la publicarea acestui articol în spațiul public nu se știa nimic despre data unei posibile vizite la Moscova a Mitropolitului Vladimir.
Mișcările recente de la Mitropolia Moldovei par să fi fost influențate și de problemele Bisericii Ortodoxe Ucrainene
Scrisoarea mitropolitului Vladimir către Patriarhul rus Kirill, deopotrivă cu solicitarea de trecere la Patriarhia Română, par a fi o încercare de a evita soarta Bisericii din Ucraina. Și în această țară există două biserici ortodoxe importante– Biserica Ortodoxă din Ucraina, recunoscută ca autocefală inclusiv de Patriarhia Ecumenică (a Constantinopolului), și Biserica Ortodoxă Ucraineană, fostă parte a Patriarhiei de la Moscova, de care însă s-a dezis după invazia Rusiei. Autoritățile de la Kiev acuză Biserica Ortodoxă Ucraineană că ar fi în continuare parte a Patriarhiei Ruse și fac presiuni asupra ei ca să treacă la cealalată Biserică Ortodoxă. Este vorba inclusiv de precheziții în lăcașurile de cult, de închiderea unor biserici, dar și de cercetarea penală a anumitor ierarhi pentru presupusă colaborare cu Moscova.
Mitropolitul Vladimir înțelege, probabil, că râmânerea, Mitropoliei Moldovei în componența Bisericii Ruse, care susține deschis războiul din Ucraina, va duce inevitabil la deteriorarea relațiilor cu autoritățile de la Chișinău, prooccidentale și proromânești, va provoca nemulțumirea multor enoriași și preoți scandalizați de sprijinul Patriarhului Kirill pentru invazia rusă în Ucraina, și o va izola și marginaliza într-un final. Lucru pe care îl și sugerează, de altfel, în scrisoarea către Patriarhul Kirill.
