Donații
Veridica.md
Razie după razie, poliție peste tot și câțiva oameni în cătușe. 18 martie a fost o zi plină de evenimente la Sofia, iar a doua zi Procuratura a anunțat ce s-a întâmplat de fapt: a fost deconspirată o rețea de oficialități care transmiteau informații secrete Rusiei.
Deși Bulgaria a expulzat mai mulți diplomați ruși în baza unor acuzații de spionaj care nu au fost niciodată pe deplin clarificate, cazul de față este un rar exemplu de infiltrare pe care Procurorul General Ivan Gheșev îl cataloghează ca fiind „fără precendent”, asemănător „celor cinci de la Cambridge”, o rețea de spioni ruși din interiorul Regatului Unit care transmiteau informații Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cu toate acestea, când Gheșev, care e adesea văzut ca protectorul coaliției de guvernare a GERB și Patrioților Uniți și ținta unor numeroase proteste, se laudă cu descoperirile colegilor săi, atunci asta ridică semne de întrebare. Au mai existat și alte cazuri care nu s-au ridicat la înălțimea imaginii prezentate în presă de autorități. Pe 17 martie, Gheșev a luat parte la o razie la o imprimerie care ar fi produs milioane de bancnote false Euro și USD, însă în cele din urmă instanța a dispus eliberarea celor două persoane reținute, care pretindeau că banii urmau să fie folosiți pe post de decorațiuni la diverse nunți. Decizia i-a făcut pe unii să compare cazul cu o altă operațiune pe care Gheșev a condus-o în luna august, când s-a presupus că un centru de copii din orașul dunărean Silistra ar fi fost folosit pentru distribuirea de țigări și alcool de contrabandă. Procurorul general a mai participat în ultima vreme și la descinderi în urma cărora s-au descoperit locuri secrete unde se cultiva cannabis. Gheșev e un procuror care vrea să arate că se duce printre oameni – se deplasează adesea în orașe mici pentru a felicita poliția locală pentru realizările sale și a consola victimele diverselor incidente, ceea ce a atras reacții amestecate și critici că toate aceste acțiuni ar fi parte a unui joc mediatic evident.
Prin urmare, cât de „fără precedent” este de fapt cazul de față?
Cei șase de la Sofia
Șase persoane au fost reținute pe 18 și 19 martie, una dintre acestea fiind eliberată după ce și-a recunoscut integral faptele. Cel puțin trei dintre persoanele puse sub acuzare ocupau funcții importante în cadrul Ministerului de Apărare. Potrivit concluziilor Procuraturii, informatorii primeau câte 3.000 de dolari pentru eforturile depuse, ce presupuneau strângerea de informații despre capacitățile militare ale Bulgariei și detalii despre exercițiile desfășurate de NATO pe teritoriul acestei țări.
Nu este clar care a fost pista inițială care i-a dus pe procurori la rețeaua de spioni. Din înregistrările apărute pe YouTube reiese că gruparea infracțională era deja filată de jumătate de an, practic încă de la formare, înainte ca vreunul din membri să primească vreun ordin. Arestările au fost făcute după ce Procuratura a pregătit o prezentare pentru presă, ceea ce înseamnă că momentul operațiunii a fost ales – cu puțin înainte de alegerile din 4 aprilie, când GERB se va confrunta cu o opoziție în creștere, deși foarte fragmentată și refractară ideii de a se coaliza. Succesul operațiunii poate fi văzut ca o modalitate de a întări percepția publică asupra status quo-ului de pe scena politică din Bulgaria, a unei orientări către Occident, mai ales din prisma alegătorilor de centru-dreapta.
După cum scrie ziarul săptămânal Capital, un eveniment similar s-a petrecut în 2019, când politicianul rusofil Nicolai Malinov a fost acuzat de spionaj și spălare de bani cu puțin timp înaintea alegerilor locale pe care candidata GERB Iordanka Fandakova le-a câștigat (din nou) în Sofia.
În urma dezvăluirilor preliminare vizavi de această ultimă razie, Ministrul Apărării, Krassimir Karakaceanov, membru al partidului de extremă dreaptă IMRO, spunea că spionii adunau informații publice – o altă afirmație care a stârnit suspiciuni cu privire la gravitatea reală a situației.
Între timp, Bulgaria s-a folosit rapid de această operațiune pentru a poza în țara ce apără interesele Occidentului în regiune. „Acțiunile rețelei de spioni ruși din țara noastră reprezintă o amenințare la adresa întregii comunități euro-atlantice. Avem nevoie de o abordare consecventă și realistă în privința Rusiei și trebuie să ne apărăm valorile – libertatea, democrația, statul de drept și drepturile omului”, spunea ministrul bulgar de Externe, Ekaterina Zahareiva, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, pe 24 martie.
Spionii aduc mai degrabă cu Austin Powers decât cu James Bond
„Vreme de treizeci de ani, am rupt toate legăturile cu URSS și autoritatea acestui bloc, dar eforturile nu au fost niciodată suficiente pentru a elimina și ultimele influențe, iar în ziua de azi încă trebuie să suportăm consecințele”, declara, pe 25 martie, pentru postul public de radio, Dimo Ghiaurov, director al Agenției Naționale de Securitate în anii 1997-2003. Fostul oficial bulgar a minimalizat abilitatea spionilor de a cauza prejudicii serioase, însă a lăudat eforturile procurorilor. „Nivelul operațional al persoanelor reținute este extrem de scăzut. Lipsa unui intelect bine dezvoltat și a unei pregătiri corespunzătoare a membrilor acestei rețele de spionaj nu diminuează însă cu nimic realizările Procuraturii”.
Voci critice la adresa guvernului mai spun că, deși Procuratura se mândește cu această misiune, nu a investigat niciodată alte incidente la nivel local, de la conversații între politicieni apărute în presă și acte de ultraj ale poliției asupra jurnaliștilor în timpul protestelor anti-guvernamentale de anul trecut, până la fotografierea, în 2020, a premierului Boiko Borisov, care apare dezbrăcat în dormitorul său, dormind alături de o armă și mormane de bani. Cazul în care traficantul de arme Emilian Ghebrev ar fi fost otrăvit cu Novichok în aprilie 2015 rămâne încă nerezolvat, după ce trei cetățeni ruși care intraseră în țară folosind acte de identitate false au fost inițial suspectați, însă în cele din urmă procurorii au abandonat ipoteza unei posibile legături cu Rusia. Procuratura s-a distanțat de acest caz în septembrie 2020, la scurt timp după ce Ghebrev a susținut că analizele care îi fuseseră recoltate au dispărut dintr-un laborator din Finlanda unde fuseseră trimise pentru verificarea urmelor de arme chimice.
Un trecut întunecat ce nu vreau să moară
Cu toate acetea, arestările făcute de procurori în martie au readus în prim plan problema nerezolvată a foștilor membri ai Securității din Bulgaria, aparatul de represiune al fostului regim comunist, înființată în 1964 și implicată în acțiuni de supraveghere, contraspionaj, controlul intelectualilor și canelelor de comunicare până la căderea regimului în 1989.
A apărut apoi informația că figura centrală din spatele rețelei de spioni este Ivan Iliev, în vârstă de 74 de ani, fost șef al Serviciului Militar de Informații din Bulgaria și absolvent al Direcției Principale a Statului Major al Forțelor Armate URSS, unde erau trimiși toți agenții Securității înainte de 1989. Soția lui, care deține dublă cetățenie bulgară și rusă, era la rândul ei implicată, cei doi trimițând ordine și instrucțiuni către patru persoane despre cum trebuiau să strângă informațiile. Potrivit mai multor surse, Iliev a fost arestat chiar în fața clădirii ambasadei Rusiei din Sofia, unde venise să participe la o întrunire, și a încercat să scape într-un moment când poliția l-a lăsat nesupravegheat. Iliev încă se mai află în arest.
Acest fapt deschide o altă discuție legată de viitoarele alegeri. La ora actuală există nu mai puțin de 87 de foști agenți care sunt membri în diferite partide de stânga ce candidează la alegeri. Potrivit ultimelor date comunicate la 23 martie de către Comisia națională pentru studierea arhivelor Securității și denunțarea persoanelor afiliate (ComDos), cu excepția alianței electorle Bulgaria Democrată din opoziție, toate celelalte partide au printre foști colaboratori ai serviciului secret comunist, cea mai mare parte a acestora făcând parte, după cum era de așteptat, din Partidul Socialist pro-rus, precum și din alte partide extremiste de orientare conservatoare sau naționalistă. Două dintre numele amintite mai sus, Krassimir Karakaceanov și Nicolai Malinov, acesta din urmă fiind acuzat de spionaj în favoarea Rusiei, sunt ambii foști agenți de Securitate.
După deconspirarea rețelei de spionaj, pe 22 martie Bulgaria a mai declarat alți doi diplomați ruși personae non grata. În ultimii doi ani, opt diplomați ruși au fost expulzați după ce s-au formulat acuzații similare la adresa lor. De obicei, Rusia a ripostat cu aceeași monedă. Totuși, până acum (30 martie) niciun diplomat bulgar nu a fost expulzat din Rusia în lumina ultimelor evenimente, iar răspunsul Moscovei a fost oarecum mut: „Din nefericire, demersul nedrept al autorităților bulgare nu va contribui la crearea unui dialog ruso-bulgar constructiv”, ambasada Rusiei scria pe 22 martie.
Cu puțin timp înaintea alegerilor și după mai bine de trei decenii de eforturi acerbe pentru instaurarea unui sistem democratic sănătos, Bulgaria pare să fie preocupată de ecourile fostului regim totalitar, ce încă mai pot fi simțite în fiecare aspect al vieții politice. Cu toate acestea, spre deosebire de perioada Războiului Rece, când Bulgaria era în cealaltă tabără, un aliat supus al URSS-ului, acum fiecare decizie a autorităților de la Sofia pare mimetică, servind propriul interes al unui guvern care face încă notă discordantă în zona gri dintre Est și Vest.
Vezi și Din Sofia, cu dragoste: relațiile bulgaro-ruse sunt afectate de acuzații de spionaj
