Péter Szijjártó, care până în aprilie a fost cel mai longeviv ministru de externe al UE, se alătură producătorului auto chinez BYD, pe care l-a ajutat, ca ministru, se extindă în Ungaria și, astfel, să evite barierele tarifare ale UE.
La 15 iulie, Szijjártó, în vârstă de 47 de ani, a anunțat pe Facebook că a primit „o ofertă extrem de onorabilă din partea uneia dintre companiile care definesc economia mondială”. BYD, a adăugat el, este cel mai mare producător mondial de vehicule electrice și reprezintă una dintre marile povești de succes din industria auto a ultimilor 20 de ani.
Postarea de trei paragrafe de pe Facebook a pus capăt unei cariere politice de 24 de ani, Szijjártó demisionând din funcția de deputat și părăsind partidul Fidesz pentru a coordona relațiile externe ale grupului și a dezvolta noi linii de afaceri. N-a făcut vreo mențiune despre ministerul Afacerilor Externe pe care l-a condus, despre guvernul în care a activat sau chiar despre Ungaria, pe care a reprezentat-o la cel mai înalt nivel mai bine de un deceniu.
„Schröderizarea” și dezbaterea privind granița dintre serviciul public și câștigul privat
Europa s-a mai confruntat cu această situație. Cel mai cunoscut precedent e cel al fostului cancelar german Gerhard Schröder, un „Russlandversteher”, care a trecut de la a coordona politica Germaniei față de Rusia la a ocupa funcții în consiliile de administrație ale companiilor energetice de stat rusești Nord Stream și Rosneft. Schröder a devenit sinonim cu politicianul care își valorifică financiar relațiile după ce își părăsește funcția publică. Alte exemple sunt fostul cancelar austriac Wolfgang Schüssel, care a acceptat un loc în consiliul de administrație al Lukoil, și fostul prim-ministru finlandez Esko Aho, care a devenit consilier principal al Huawei în momentul în care compania încerca să se extindă în Europa. Fiecare numire a stârnit dezbateri cu privire la limita dintre serviciul public și câștigul privat.
Implicarea lui Szijjártó este însă mai directă. Schröder, Schüssel și Aho s-au alăturat unor companii la modelarea intereselor cărora contribuiseră. În calitate de figură emblematică a „Deschiderii către Est” a Ungariei, Szijjártó a petrecut personal ani de zile facilitând expansiunea BYD de cealaltă parte a mesei de negocieri; acum se află pe statul de plată al producătorului auto. El este, de asemenea, omul care a supervizat serviciul de informații externe al Ungariei, care deține dosare privind funcționarea internă a UE și a NATO. Nu există niciun precedent în Ungaria ca un fost ministru să se alăture unei companii cu care a avut relații oficiale atât de directe. În timpul campaniei electorale, Szijjártó a fost surprins informându-l pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, după reuniunile UE, ceea ce ridică întrebarea de ce BYD a angajat un om care este, probabil, mai degrabă o povară decât un atu în culisele de la Bruxelles.
Numirea vrea să transmită ceva, dar nu e vorba de mesajul pe care punea odinioară accentul Budapesta. Ungaria nu a obținut niciodată nimic de la Beijing: a plătit pentru privilegiul de a găzdui industria chineză, prin subvenții, terenuri la preț redus, scutiri fiscale și autorități de reglementare complice, în timp ce tehnologia și profiturile au rămas la companiile-mamă. Numai sprijinul de stat documentat public pentru proiectele BYD din Ungaria depășește 71 de miliarde de forinți (200 de milioane de euro); prim-ministrul ungar Péter Magyar estimează costul total, inclusiv măsurile indirecte, la aproximativ 300 de miliarde. Ceea ce le arată noul post al lui Szijjártó tuturor puterilor de nivel mediu care se situează între Washington, Bruxelles și Beijing este că un ministru care oferă toate acestea va fi răsplătit.
Calitățile care l-au făcut pe Szijjártó un personaj controversat la Bruxelles sunt mai bine văzute în alte părți. La Riad, Jakarta și Astana, un ministru care a petrecut un deceniu echilibrând relațiile dintre Beijing, Moscova și Occident este mai degrabă considerat o persoană cu conexiuni bune decât un personaj compromis.
Susținătorii partidului Fidesz l-au lăudat drept „cel mai bun ministru de externe pe care l-a avut vreodată omenirea”, în timp ce Magyar a denunțat un caz de „corupție de cea mai scandaloasă natură”
Szijjártó aduce cu sine mai mult decât agenda sa de contacte, având în vedere că a petrecut ani de zile ca reprezentant al unui stat ca își dorea investiții chineze, negociind fiecare stimulent și fiecare alocare de teren care poate convinge Beijingul să le dea undă verde.
BYD a declarat agenției de știri de stat maghiare MTI că rolul lui Szijjártó va fi unul global și că acesta nu va face parte din conducerea maghiară a companiei. Se pare că angajații de la sediul central al companiei din Budapesta au aflat despre numirea sa în același timp cu publicul larg.
Funcția lui Szijjártó va presupune deplasări între orașe din Europa, Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat, deci va călători mai mult decât o făcea în calitate de ministru de externe. Asta nu e puțin: în calitate de ministru, el a cheltuit peste două miliarde de forinți din banii publici pe închirierea de avioane private numai în 2025 – 19 zboruri, potrivit auditului noului minister.
În decurs de o zi, peste 80.000 de persoane au dat „like” postării lui Szijjártó, iar în comentarii, susținătorii Fidesz au deplâns plecarea „celui mai bun ministru de externe pe care l-a avut vreodată omenirea”, în timp ce alții au sărbătorit plecarea „comando-papagalului” lui Viktor Orbán, porecla pe care i-au adus-o în țară anii în care a fost purtătorul de cuvânt combativ al lui Orbán.
Colegul său pasionat de fotbal, Orbán, aflat în SUA pentru ultima săptămână a Cupei Mondiale, a salutat această mișcare ca fiind „transferul verii”. Grupul parlamentar al partidului Fidesz l-a felicitat „cu bucurie și mândrie”, declarându-l cel mai de succes ministru de externe din ultimele patru decenii de la schimbarea regimului și, în prezent, maghiarul cu cea mai importantă funcție într-o companie de acest calibru. Guvernul Orbán a căzut în aprilie, dar „echipa” sa nu moare niciodată.
Cel care a retrogradat-o, Magyar, a avut o altă părere. Semnarea contractului cu BYD înseamnă a intra în serviciul Partidului Comunist Chinez, a afirmat Magyar într-un videoclip. Faptul că un fost ministru preia o funcție de conducere, la câteva luni după ce și-a părăsit funcția publică, într-o companie pe care a susținut-o cu sute de miliarde de forinți, creează nu doar îngrijorări de natură morală, ci și serioase probleme juridice, a susținut el. O companie de dimensiunea BYD care angajează un astfel de om pentru a-i răsplăti serviciile prestate ar fi considerată, oriunde în Europa, un caz de corupție dintre cele mai scandaloase, a adăugat el.
Guvernul lui Magyar găzduiește sediul european al BYD la Budapesta – pentru care Szijjártó a confirmat abia anul trecut un angajament de 20 de miliarde de forinți pentru infrastructură – precum și fabrica de automobile a companiei din Szeged, a cărei zonă înconjurătoare a primit încă 46 de miliarde de forinți printr-un decret publicat peste noapte în Monitorul Oficial, ambele proiecte de infrastructură fiind susținute de Szijjártó. Un prim-ministru nu poate declara BYD o ramură a partidului-stat chinez și apoi să prezideze pe termen nelimitat cea mai mare investiție europeană a acesteia. Beijingul va fi luat notă de acest lucru. Magyar știe asta: în mai puțin de o zi, amenința să extindă regulile Ungariei privind conflictul de interese în moduri care ar putea bloca numirea lui Szijjártó din start – adăugând, în același timp, că, dacă BYD își plătește impozitele și își onorează angajamentele, guvernul său se bucură să o găzduiască. Presa locală o numește lex Szijjártó. Amenințarea și bun venit-ul, exprimate simultan, arată dimensiunea precisă a dilemei. Washingtonul, la rândul său, a instituționalizat deja o versiune a acuzației lui Magyar: în iunie, Departamentul de Război al SUA a adăugat BYD pe lista companiilor pe care le consideră a colabora cu armata chineză.
Presa pro-Orbán a avut nevoie de o zi pentru a găsi contraargumentul: prin atacul la adresa Chinei, susținea Magyar Nemzet, prim-ministrul a abandonat „neutralitatea economică” pe care Orbán o proclamase odată ca doctrină.
În perioada Szijjártó, politica externă a Ungariei s-a îndepărtat de strategiile de politică externă și a îmbrățișat clientelismul
Ceea ce a cumpărat BYD este produsul unei politici externe foarte particulare: una care a petrecut 16 ani transformând capitalul diplomatic al unui stat în relațiile personale ale unei mici clici. Când Fidesz a pierdut puterea, rețeaua nu a trecut în mâinile noilor diplomați ai Ungariei: a părăsit ministerul odată cu Szijjártó, iar BYD o aștepta.
La Ministerul Afacerilor Externe condus de Szijjártó, aproximativ 80% din personal era format din persoane numite de el însuși. Clientelismul devenise o trăsătură definitorie, nu o anomalie. Guvernul maghiar a dezvăluit deja modul în care pașapoartele diplomatice au devenit favoruri acordate la discreție, până la punctul în care funcționarii de la frontieră din mai multe țări au încetat să mai ia în serios aceste documente, potrivit noului minister al afacerilor externe. Printre beneficiari s-au numărat de la cântăreața pop Magdolna Rúzsa până la fostul căpitan al echipei naționale de fotbal Balázs Dzsudzsák, un prieten apropiat al lui Szijjártó, și Hilarion, episcopul rus care a fost detașat la Budapesta la câteva luni după invazia Ucrainei și căruia i s-au acordat cetățenia și un pașaport în termen de trei luni de la sosire, fără a avea legături cu Ungaria și fără ca vreodată să se ofere vreo explicație. Proprietarul mărcii „naționaliste” de bere artizanală Csíki încercase anterior să-și folosească pașaportul pentru a scăpa de o amendă pentru depășirea vitezei.
Este nevoie de puțin timp pentru a înțelege amploarea fenomenului: din cele 10.219 de pașapoarte diplomatice eliberate între 2019 și septembrie 2023, aproape 1.500 au fost acordate din inițiativa personală a lui Szijjártó, prin decizii ministeriale individuale și nu pe baza unor drepturi dobândite, față de cele 100–200 pe care guvernele anterioare le mențineau în circulație. Dintre cele 1.322 de pașapoarte examinate până în prezent, 943 au fost recomandate pentru revocare, potrivit noului minister de externe.
Cetățeniile acordate în „interesul statului” s-au înmulțit, moștenitori ai obligațiunilor de rezidență care vânduseră dreptul de ședere în Ungaria prin intermediari offshore cu un deceniu în urmă. Banca Internațională de Investiții, controlată de Rusia, a fost primită la Budapesta cu privilegii care au alarmat aliații Ungariei.
Ungaria a încetat să mai publice strategii cuprinzătoare de politică externă după 2011, când János Martonyi, ultimul ministru de externe al vechii școli euro-atlantice, a elaborat un document de 55 de pagini pe care niciun succesor nu l-a înlocuit vreodată.
Politica externă a lui Orbán a sfidat ani de zile orice explicație simplă: pro-rusă, spuneau comentatorii, până când Ungaria a primit investiții chinezești de miliarde; pro-chineză, și totuși Ungaria a rămas ferm în cadrul NATO și al UE; naționalistă, chiar și atunci când ușa s-a deschis larg pentru investitorii străini la o scară fără precedent. Niciuna dintre aceste etichete nu o descria pe deplin.
A existat, teoretic, și o strategie. „Deschiderea către Est”, anunțată în 2012, promitea să reorienteze exporturile maghiare către Asia și să reducă dependența de piețele occidentale. Aceasta a eșuat chiar în ceea ce privește obiectivele sale: cea mai mare parte a comerțului maghiar a rămas în cadrul UE. În schimb, s-a produs un flux invers, de capital estic către Ungaria, în condițiile impuse de Est. Un slogan care promitea noi piețe pentru produsele maghiare a ajuns să însemne terenuri subvenționate pentru fabricile chineze. Nimeni din cadrul guvernului nu a anunțat vreodată că direcția deschiderii s-a inversat.
Cu cât treceau mai mulți ani de când Orbán venise la putere, cu atât politica externă a Ungariei era mai puțin organizată în jurul unei concepții clare a interesului național. Era o politică opacă, personalizată și tranzacțională. Relațiile s-au acumulat acolo unde ar fi trebuit să existe o doctrină; investițiile au înlocuit strategia. Succesul era măsurat în anunțuri privind intenția de a construi de fabrici, numărul de întâlniri organizate sau de acorduri semnate. S-a discutat mai puțin despre faptul că industria vehiculelor electrice este o afacere extrem de competitivă, cu marje reduse, în care firmele multinaționale dețin pârghiile de influență, nu guvernele țărilor gazdă.
Ironia este că Ungaria a considerat ani de zile sosirea producătorilor chinezi de vehicule electrice drept o dovadă a succesului strategic, tocmai în momentul în care industria intra într-o perioadă de supra capacitate extremă. Gigafabricile au generat titluri impresionante în presă și rămân realizări inginerești remarcabile, dar sectorul vehiculelor electrice a devenit unul caracterizat de marje în scădere, războaie ale prețurilor și o ofertă excesivă cronică. Szijjártó nu se alătură unui campion industrial triumfător, ci unei companii care se străduiește să obțină profituri în străinătate.
Privind spre viitor
Atragerea investițiilor este o funcție legitimă a oricărui minister de externe. Paradoxul a constat în faptul că investiția în sine a devenit strategia: ministerul a ajuns să exceleze în anunțarea acordurilor, dar a devenit din ce în ce mai puțin dispus să explice modul în care aceste acorduri serveau interesului național. Ministrul maghiar de externe, Anita Orbán (fără nicio legătură de rudenie), a moștenit această situație. Ea a moștenit, de asemenea, lacuna pe care acest caz o scoate la iveală: Ungaria nu are reguli privind perioada de incompatibilitate după încetarea mandatului, a remarcat săptămâna aceasta Miklós Ligeti, directorul juridic al Transparency International Ungaria, astfel încât un ministru poate trece direct dintr-o funcție publică în consiliul de administrație al unei companii pe care a subvenționat-o, fără nicio perioadă de așteptare. Sarcina cea mai dificilă este reconstruirea unui minister de externe care să se comporte ca o instituție ghidată de strategie, mai degrabă decât de rețele personale. Viitoarea strategie de politică externă a ministerului va fi prima pe care Ungaria o va fi avut în ultimii 15 ani.
Puțini dintre colegii lui Szijjártó îi vor urma exemplul în lumea afacerilor internaționale. Câțiva au unde să se ducă: Tibor Navracsics poate profita de un post de comisar la Bruxelles, iar ideologii mișcării au dreapta internațională, un circuit care plătește mai degrabă cu burse decât cu posturi în consiliile de administrație. Companiile sunt gata să plătească dacă obțin acces la o rețea de relații internaționale, iar aproape nimeni altcineva din vechiul regim nu are una; mulți din cei asociați cu „regimul” contau pentru că dețineau un capital a cărei valoare era amplificată de apropierea de Orbán, lucru care nu mai înseamnă mare lucru acum. Pentru o mare parte a vechii gărzi, problema urgentă nu este angajarea, ci expunerea, acum că biroul de recuperare a activelor al noului guvern verifică registrele contabile. Szijjártó este excepția: un om care, în calitate de ministru, a cheltuit peste două miliarde de forinți într-un singur an, apoi și-a croit o cale de ieșire folosindu-se de milele de zbor acumulate.
Marți, în timp ce Spania învingea Franța, Orbán a apărut în tribune la semifinala Cupei Mondiale de la Dallas, în fundalul transmisiunii live a influencerului IShowSpeed. În timp ce arhitectul „deschiderii către Est” urmărea meciul de fotbal din Texas, principalul ei susținător se afla la o zi distanță de a începe să lucreze pentru compania chineză care o întruchipase. Schröder a ajuns pe statul de plată al conductei; Szijjártó se află acum pe statul de plată al gigafabricii. Conductele zac sparte sub Marea Baltică. Fabrica din Szeged își pornește liniile de producție. Politicile se încheie, dar dividendele se încasează în continuare.
