Donald Trump promovează paturi miraculoase, Moldova e Azerbaidjan, iar BBC a știut în avans despre atacul anti-semit de la Manchester.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Imagini electorale din Azerbaidjan, „proba fraudării” alegerilor din R. Moldova
Mai multe postări în limba română distribuite la sfârşitul lunii trecute pe Facebook susţin că „În Italia, alegătorii moldoveni care au ajuns la secția de votare la jumătate de oră după începerea votului au găsit urnele pline cu buletine de vot gata completate.” Ca pretinsă probă, utilizatorii conturilor respective au ataşat un videoclip în care se vede interiorul unei secţii de votare, iar data şi ora afişate în colţul din dreapta sus al filmării indică ora 7:31 din dimineaţa zilei de 28 septembrie, în timp ce înscrisul din dreapta menţionează ca localizare „Italia, Parma”. Aceeaşi filmare a fost vizionată de zeci de mii de ori şi în reţeaua X, cu descrieri similare în limbile engleză, italiană şi cehă. Cu toate acestea, imaginile nu au nicio legătură cu alegerile parlamentare din Republica Moldova, aşa cum a declarat pentru agenţia France Presse Andrian Popescu, consulul general al României la Milano.
O căutare inversă a imaginilor folosind un cadru cheie arată că, iniţial, acestea au fost postate pe Facebook în 29 ianuarie de către publicaţia Mikroskop Media din Azerbaidjan. Comentariul care însoţeşte filmarea originală, trimisă publicaţiei de un telespectator, o descrie drept momentul în care „un membru al secției de votare aruncă un buletin de vot în urnă. Secția de votare nr. 9 din Yasamal” – acesta fiind numele unui cartier din Baku, capitala Azerbaidjanului. Imaginile fals atribuite alegerilor din Republica Moldova au fost decupate din acest videoclip mai vechi, după cum se poate lesne vedea din compararea acestor două cadre. În înregistrarea neprelucrată, mai lungă, se distinge o femeie care ia buletinele de vot de pe masa la care se află personalul secției de votare, le introduce în urnă, apoi se întoarce alături de colegii ei. Textul din colțul din dreapta jos al înregistrării camerelor cu circuit închis este „15 - Yasamal”, iar data din stânga sus, parţial acoperită, pare 29 ianuarie, data alegerilor municipale din Azerbaidjan. De altfel, pe înregistrare este vizibil şi steagul Azerbaidjanului, în stânga mesei pe care sunt așezate urnele cu buletinele de vot. Potrivit unui raport oficial publicat de „Gazeta Poporului” din republica caucaziană, autorităţile azere au anulat rezultatele votului din 27 de secţii de votare – inclusiv cele din secţia numărul nouă din Yasamal – din cauza neregulilor semnalate de cetăţeni. La alegerile locale din Azerbaidjan, guvernul a decis ca filmările camerelor amplasate în secţiile de votare să fie disponibile în timp real pentru public, chemat să sesizeze orice neregulă.

„Paturile medicale” miraculoase, promovate de online de Donald Trump
Președintele american Donald Trump a anunțat o „nouă eră în sistemul de sănătate american”, într-un videoclip postat pe contul său de socializare în 29 septembrie. Tema anunţului este introducerea aşa-numitelor „MedBeds”, paturile medicale despre care se spune că fac minuni. Aparent, videoclipul prezintă un fragment din programul „My View” difuzat de Fox News. Gazda emisiunii este chiar nora președintelui, Lara Trump, care precizează că, într-o primă fază, accesul americanilor la paturile cu efecte magice se va face pe baza unor carduri, a căror lansare este iminentă. Paturile medicale fac parte dintr-un mit al conspirației care susține că folosirea acestora poate vindeca orice boală, poate inversa îmbătrânirea și chiar poate regenera membrele pierdute. Mitul provine în principal din comunitățile online de extremă dreaptă și este răspândit și de adepții QAnon, pentru care pledoaria postată de preşedinte poate părea convingătoare.
„Fiecare american va primi în curând propriul card MedBed. Cu acesta, veți avea acces garantat la noile noastre spitale, conduse de cei mai buni medici din țară, dotate cu cea mai avansată tehnologie din lume. Aceste facilități sunt sigure, moderne și concepute pentru a reda fiecărui cetățean sănătatea și puterea deplină. Acesta este începutul unei noi ere în sistemul de sănătate american.”

Videoclipul a fost şters de preşedinte la câteva ore de la publicare, dar mulţi internauţi care l-au salvat l-au pus în circulaţie pe alte platforme. Mai mult, după ce l-au vizionat, unii dintre utilizatori au distribuit presupuse imagini și efecte vindecătoare legate de paturile-minune, fără să-şi dea seama că reportajul este o creaţie realizată cu ajutorul Inteligenţei Artificiale.
Astfel, în de la începutul reportajului se poate vedea că mișcările gurii prezentatoarei de știri, Lara Trump, nu corespund cu cuvintele pe care le rostește. Apoi este prezentată o cameră de spital dotată cu așa-numitele paturi medicale, al căror aspect este foarte bizar. Experții consultaţi de Deutsche Welle au confirmat că astfel de aparatură nu există şi că imaginile afișate nu pot fi reale. Mai apoi, în imagini apare însuşi Donald Trump însuși stând în Biroul Oval, explicând că în curând fiecare american va primi un card MedBed. Şi aici unele obiecte nu corespund cu decorul real al biroului preşedintelui, disponibil într-o mulţime de alte filmări. Frapează în mod special mărimea statuii ecvestre care apare în videoclip în spatele lui Trump, în fapt o copie în miniatură a statuii ecvestre semnată de Clark Mills. Dimensiunile sale nu par să corespundă cu imaginile originale din Biroul Oval. În plus, în acest cadru degetele medicului sunt parţial contopite, o eroare tipică a creaţiilor Inteligenţei Artificiale. Nici cutele mânecii drepte nu se potrivesc, iar brațul arată neverosimil de subțire, ca o coadă de mătură. Ceva mai târziu în videoclip, mâneca stângă a unei alte persoane este supradimensionată, umflată și șifonată.
Videoclipul a generat o aprinsă dezbatere în rândul jurnaliștilor americani, care au evidențiat și inexactitățile din imagini.Unul dintre critici a fost Jake Tapper, prezentator al canalului de teviziune CNN.
„Nimic din acest reportaj nu este adevărat. Este realizat cu instrumentul Inteligenţei Artificiale. Este un fals material Fox News al Larei Trump. Nimic nu este adevărat. Paturile medicale nu există.”
Comentatorul politic Ed Krassenstein, un influencer cu un milion de urmăritori pe X, a insinuat că videoclipul lui Trump a fost lansat într-un moment în care guvernul SUA se pregăteşte să elimine treptat subvențiile care fac asigurarea de sănătate mai accesibilă pentru persoanele cu venituri mici sau moderate. El a explicat că Trump ar fi încercat să-şi păcălească susţinătorii, făcându-i să creadă că nu au nevoie de actuala Lege privind protecţia pacienţilor şi a îngrijirii medicale accesibile. Pe de altă parte, întrebată care a fost motivul pentru care Donald Trump a postat pe propriul cont un clip contrafăcut cu un fals subiect, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a justificat senină gestul preşedintelui prin transparenţa de care acesta dă dovadă întotdeauna.
„(Preşedintele) are dreptul să facă asta. Este contul lui de socializare. Este deosebit de transparent, aşa cum ştiţi. Aflaţi direct de la el de pe reţeaua de socializare. Îi place să distribuie meme, îi place să distribuie videoclipuri. Îi place să reposteze lucruri pe care le vede la alţii pe reţelele de socializare, Şi cred că este reconfortant că avem un preşedinte care este atât de direct şi de sincer în ceea ce priveşte adevărul.”
BBC, acuzat că a anunţat atacul antisemit din Manchester înainte să se întâmple
BBC a publicat prima informaţie despre atacul armat de la sinagoga din Manchester la 50 de minute după ce poliţia a fost anunţată despre incident. Cu toate acestea, o postare a unui utilizator scandalizat de pe Facebook pretinde că radiodifuzorul britanic a difuzat informaţii despre atac în avans. Internautul a postat o captură de ecran a unei pagini cu rezultatele căutării Google care sugerează că articolul BBC a fost publicat în 2 octombrie în jurul orei 5 dimineaţa, cu mai mult de patru ore înainte ca acesta să se petreacă efectiv.

Poliția din Greater Manchester a fost alertată telefonic la ora 9:31 cu privire la atacul de la Sinagoga Congregației Ebraice Heaton, în care au fost ucişi doi bărbați. Presupusul atacator a fost împușcat mortal de poliție. Un purtător de cuvânt al BBC a declarat că „BBC News a început să relateze despre atac la ora locală 10:21, prin intermediul blogului în direct, la câteva minute după ce a aflat că poliția se ocupă de incidentul de la sinagogă”. Afirmația sa este susținută de o captură de ecran care probează ora afişării primei postări pe blogul BBC. La rândul său, un oficial al Google a declarat că acest gen de confuzii, semnalate de mai mulţi ani, provin din faptul că marcajele temporale din rezultatele unei căutări pot fi incorecte dacă o pagină afișează fusul orar greșit sau menționează mai multe date pe o singură pagină.
