Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Un accident aviatic reaprinde teoriile conspiraţiei despre 11 septembrie 2001
În 22 martie, un avion canadian care tocmai aterizase pe pista aeroportului newyorkez La Guardia a intrat în coliziune cu o maşină de pompieri care primise permisiunea turnului de control de a traversa aceeaşi pistă. Cei doi piloţi ai aeronavei cu 72 de pasageri la bord au murit în cabina complet distrusă. A fost suficient pentru activarea promotorilor teoriilor conspiraţiei privind atacurile asupra World Trade Center din 2001, care au ucis aproape 3.000 de oameni. Pentru ei, daunele majore suferite de cabina de pilotaj au devenit o pretinsă dovadă că Turnurile Gemene nu s-ar fi putut prăbuşi ca urmare a impactului cu avioanele deturnate de teroriştii Al Qaeda în 11 septembrie.
„Ce s-ar putea învăța de aici?”, se întreabă autorul unei unei postări din 23 martie, vizualizată de peste 4 milioane de ori. „Că nu un avion a dărâmat Turnurile Gemene”, îi răspunde cineva. Postări cu conţinut asemănător, care pun sub semnul întrebării atacurile din 11 septembrie, s-au răspândit rapid atât în reţeaua X, cât şi pe alte platforme de socializare. Dilema aparentă este formulată explicit de un utilizator: „Cum este posibil ca un avion să fie distrus de o mașină de pompieri, dar şi să dărâme Turnurile Gemene din New York?”
Teoriile conspiraţiei, care contestă versiunea oficială a tragediei, circulă de aproape 25 de ani, deşi au fost demontate în mod repetat, pe scară largă şi complet. Postările care încearcă să le valideze invocând accidentul de acum al avionului Air Canada sunt la fel de nefondate. Experții în aviație consultaţi de AFP spun că orice comparaţie între cele două evenimente este greșită şi evidenţiază între diferenţele fundamentale că în accidentul de pe La Guardia a fost implicată o aeronavă mai mică, care se deplasa mult mai lent decât avioanele care au lovit Turnurile Gemene și care, de asemenea, nu a generat o explozie în momentul impactului. Estimările vitezei cu care avionul CRJ-900 de producţie canadiană de aproximativ 20 de tone se deplasa pe pistă după aterizare arată că aparatul rula cu aproximativ 100 km/h, încetinind vertiginos, iar la apariţia maşinii de pompieri piloţii ar fi acţionat, cel mai probabil, frânarea maximă. Prin contrast, aeronavele Boeing 767 care au lovit World Trade Center cântăreau fiecare aproximativ 130 de tone şi se deplasau cu 708, respectiv 869 de kilometri pe oră în momentul impactului. Potrivit experţilor, diferenţa substanţială de masă şi viteză se traduce printr-o energie cinetică de până la zece ori mai mare în cazul coliziunilor cu Turnurile Gemene.
Postările care invocă accidentul de la LaGuardia pentru a pune la îndoială cauzele prăbușirii Turnurilor Gemene ignoră și efectele devastatoare ale exploziei combustibilului în cazul avioanelor deturnate în 2001. Aparatele sechestrate de teroriștii Al-Qaeda au străpuns geamurile zgârie-norilor și au avariat componentele structurale ale clădirilor. Raportul Comisiei pentru 11 septembrie, publicat în 2004, şi cel al Institutului american de Standarde şi Tehnologie (NIST) din 2005 au ajuns la concluzia că turnurile „ar fi rămas în picioare dacă nu ar fi fost izolația desprinsă și incendiile ulterioare la mai multe etaje”. Incendiile au provocat deformarea planşeelor și au slăbit stâlpii centrali până la cedarea acestora, se mai arată în raport. În cele din urmă, puţinele elemente structurale care au mai rămas funcţionale nu au mai putut susține elementele de construcţie de deasupra, ceea ce a dus la colaps. Acelaşi raport a mai precizat că „nu există dovezi care să coroboreze ipoteze alternative” care să sugereze că turnurile ar fi fost lovite de rachete sau că ar fi existat o demolare controlată – două dintre variantele foarte populare printre teoreticienii conspirației.
Cum au păcălit imaginile falsificate din Iran presa internaţională
Fotografiile și videoclipurile manipulate sau reciclate apar frecvent pe reţelele de socializare în contextul diferitelor situaţii de criză — uneori pentru a înșela, alteori pur și simplu pentru a genera o audienţă cât mai mare. Războiul în curs purtat de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului a dus vechea problemă la un nou nivel: agenţiile de ştiri au primit imagini prelucrate sau false, care ulterior au ajuns în redacţiile din întreaga Europă. Unele dintre aceste imagini par să fi fost generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale, în timp ce altele au fost modificate digital.
La începutul lunii martie, presa olandeză relata că Algemeen Nederlands Persbureau (ANP), cea mai mare agenție de știri din țară, a eliminat aproximativ 1.000 de fotografii legate de Iran din baza sa de date în baza suspiciunilor că asupra lor s-a intervenit cu instrumentele inteligenței artificiale. Două zile mai târziu, filiala olandeză a rețelei media RTL a anunţat că serviciul său de știri a folosit fără să știe trei dintre aceste imagini pe site-ul său web și în aplicația sa. După ce ANP a alertat RTL că fotografiile au fost generate de inteligența artificială, RTL le-a eliminat și a publicat o explicație detaliată în care identifică imaginile eliminate și explică motivul eliminării lor. La scurt timp, săptămânalul german Der Spiegel a recunoscut că a folosit o imagine prelucrată artificial într-un reportaj, înainte de a-și da seama că era falsă. În ambele cazuri, imaginile au fost furnizate de agenții de știri reputate. RTL le-a primit prin intermediul agenţiei olandeze, în timp ce Der Spiegel le-a obținut prin intermediul DPA Picture Alliance, DDP și Imago Images, toate acestea achiziționând materialul de la agenția franceză Abaca Press. Urmărirea traseului imaginilor a condus până la o agenție iraniană, SalamPix. Potrivit Der Spiegel , SalamPix a furnizat fotografiile către Abaca Press, care le-a distribuit apoi bazelor de date ale mai multor agenții internaționale și, în cele din urmă, redacțiilor. Ca răspuns la dezvăluirile privind imaginile manipulate de inteligența artificială, multe agenții foto au blocat SalamPix sau au emis așa-numitele „notificări de eliminare”, instruind clienții media cu care lucrează să oprească imaginile SalamPix de la publicare.
Deutsche Welle se numără printre instituţiile de presă prestigioase care s-au văzut păcălite de imaginile mistificate furnizate de SamPix. După începerea scandalului, jurnaliştii au eliminat toate imaginile sursei iraniene, postând declaraţii pentru fiecare articol modificat, cu explicaţiile de rigoare. Un exemplu este o scenă stradală aparent realistă care înfățișează un presupus atac cu rachete în Teheran, arătând mașini galbene (posibil taxiuri) în prim-plan, clădiri în fundal și fum ridicându-se în spatele lor. La o examinare mai atentă a fotografiei – care s-a strecurat şi în mai multe publicaţii din România – devin evidente câteva erori inconfundabile ale inteligenței artificiale.
Este cazul înscrisului de pe un perete și de pe o mașină care arată ca un text banal. Dacă îl mărim, este clar că nu seamănă cu alfabetul farsi sau cu cel arab. De fapt, este vorba de un pseudotext fără sens, o eroare comună în imaginile generate de inteligența artificială. O altă greșeală tipică în imaginile generate artificial este prezența clădirilor și obiectelor cu forme ciudate care sfidează logica. În acest caz, sunt vizibile parbrizul unei mașini cu formă ciudată, precum și pereții și ferestrele bombate ale clădirii de deasupra mașinii galbene din centrul imaginii. La fel de ciudate sunt şi forma maşina şi a autobuzului din stânga jos, care nu corespund niciunui model existent.
Un alt exemplu de imagine generată artificial este fotografia unui bărbat îmbrăcat complet în negru, cu o armă în mână, distribuită cu explicaţia că ilustrează momentul în care „forțele de securitate de la Teheran deschid focul împotriva protestatarilor în timpul demonstrațiilor din 8 ianuarie 2026”. Se observă şi aici erori ale inteligenței artificiale: pantofii personajului nu se potrivesc, iar umbra acestuia – în special mâna dreaptă, deasupra armei – nu corespunde cu partea reală a corpului. Aceeași mână pare, de asemenea, incorectă din punct de vedere anatomic, cu o porţiune aparent lipsă între degetul mare și celelalte degete.
Deutsche Welle a analizat și imagini mai vechi furnizate de agenţia SalamPix și, la fel ca Süddeutsche Zeitung – unul dintre cele mai mari cotidiene germane – a descoperit nereguli neobservate la momentul publicării. O astfel de imagine revăzută la ani de zile după publicare este cea în care se văd protestatari iranieni ciocnindu-se cu forțele de securitate în timpul unui protest împotriva regimului iranian din orașul Mahabad, în noiembrie 2022. Imaginea prezintă erori tipice ale inteligenței artificiale din acea vreme: mâinile, în special degetele, mai multor persoane din imagine sunt deformate sau arată ca și cum ar fi făcute din lemn. Ferestrele clădirii din stânga nu se aliniază în același unghi, iar fața persoanei din extrema dreaptă a imaginii este distorsionată.
Concluzia acestor dezvăluiri întârziate este că, pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială se îmbunătățesc, imaginile fabricate devin din ce în ce mai greu de distins de cele reale. Aceasta înseamnă că atât utilizatorii obișnuiți, cât și jurnaliștii profesioniști riscă să fie induși în eroare – așa cum s-a văzut în acest caz.
