
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Premiul Nobel pentru Pace: falsuri, dezinformări şi conspiraţii
Desemnarea câştigătorului premiului Nobel pentru Pace 2025 a stârnit pasiuni mai mari ca în alţi ani. Şi asta mai ales datorită ambiţiei nedisimulate a lui Donald Trump de a deveni primul preşedinte american din tabăra conservatoare omagiat pentru contribuţii substanţiale la pacea mondială. Trump nu şi-a ascuns dezamăgirea, dar pare să se fi consolat cu dedicaţia primită din partea laureatei Maria Corina Machado, care i-a mulţumit personal în numele poporului venezuelean pentru ceea ce face „nu doar în America, ci în întreaga lume pentru pace, libertate şi democraţie”.
Nu toată lumea împărtăşeşte aprecierile liderei opoziţiei din Venezuela pentru liderul de la Casa Albă. Un utilizator din reţeaua X a adunat aproape două milioane de vizualizări cu o postare în care susţine că lui Donald Trump i-a fost refuzat Nobelul pentru pace pentru că îi lipsesc curajul şi integritatea, calităţi esenţiale potrivit preşedintelui comitetului Nobel, Jørgen Vatne Frydnes. Postarea are ataşat un videoclip în care norvegianul răspunde diplomatic la o întrebare pe această temă adresată de un jurnalist. În timp ce clipul este real, interpretarea conţinutului acestuia dată de autorul postării este incorectă, aşa cum se poate vedea din redarea dialogului integral.
Reporter: „[…] Președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită Premiul Nobel pentru Pace și că i-ar plăcea să-l primească. A spus chiar că ar fi o insultă la adresa Statelor Unite dacă nu l-ar primi. Ce părere aveți, în calitate de președinte al Comitetului Premiului Nobel pentru Pace, despre acest lucru și cum a afectat această activitate de campanie a președintelui și a susținătorilor săi, la nivel intern și internațional, deliberările și gândirea din cadrul comitetului?
Jørgen Vatne Frydnes, Preşedintele Comitetului Nobel: În îndelungata istorie a Premiului Nobel pentru Pace, cred că acest comitet a văzut tot felul de campanii şi atenţie din partea media. Primim mii şi mii de scrisori în fiecare an de la oameni care doresc să ne spună ce anume conduce la pace din punctul lor de vedere. Acest comitet lucrează într-o încăpere plină cu portretele tuturor laureaţilor, iar acea sală este încărcată atât de curaj, cât şi de integritate. Aşadar, ne bazăm decizia doar pe munca şi voinţa lui Alfred Nobel.”
Încă înainte ca membrii comitetului Nobel să decidă laureatul, unii utilizatori de pe reţelele de socializare au susţinut că Donald Trump ar fi fost şters de pe lista candidaţilor, ba chiar că a fost descalificat pe viaţă. Contul unui utilizator din New York care se descrie drept „un feminist veşnic supărat”, având 1,3 milioane de urmăritori pe platforma X, publica în 6 octombrie o imagine cu anunţul presupusei eliminări „în secret” a preşedintelui american dintre nominalizaţi, motivul invocat de comitet fiind „încălcările normelor internaţionale şi procedurile penale în desfăşurare”. Postarea a devenit virală, cumulând 250.000 de vizualizări, 4.100 de distribuiri şi 12.000 de aprecieri. Totuși, au existat utilizatori care au atras atenţia că „lista nominalizărilor este confidenţială și nu poate fi făcută publică decât la 50 de ani de la acordarea premiului.”
Alţi internuţi au pus în circulaţie o pretinsă captură de ecran atribuită agenţiei Associated Press, potrivit căreia „comitetul Premiului Nobel a anunțat că Donald J. Trump este descalificat pe termen nedeterminat de la viitoarele premii, după comentariile sale controversate din discursul său de la ONU din 23 septembrie, precum și după decizia sa de a redenumi Departamentul Apărării al SUA drept «Departamentul de Război», pe care comitetul a considerat-o o «încălcare a respectului istoric și a decenței semantice».” Postarea a fost ulterior ştearsă, nu înainte de a strânge peste 800.000 de vizualizări şi apropape 30.000 de aprecieri. Contactat de Newsweek, șeful departamentului de comunicare al Institutului Nobel din Norvegia a negat categoric că Trump ar fi fost eliminat de pe lista nominalizaților, în condiţiile în care „Comitetul Nobel nu a descalificat niciodată un candidat propus.” Un purtător de cuvânt al Associated Press a confirmat, la rândul său, că montajul grafic distribuit nu aparţine agenţiei.
Ruşii acuză o „conspiraţie Nobel” anti-Trump şi spun că bombardează Ucraina în scop „umanitar”
Oarecum neaşteptat, între cei care s-au grăbit să-l consoleze pe Donald Trump pentru ratarea Nobelului pentru Pace s-a aflat liderul de la Kremlin. Într-o declaraţie preluată pe contul său de socializare de preşedintele american, Vladimir Putin a spus că, prin greşeala făcută, juriul norvegian şi-a pierdut credibilitatea.La televiziunea de stat Russia 1, propagandiştii de regulă reticenţi faţă de planurile americane de pace în Ucraina au deplâns şi ei refuzul comitetului Nobel de a-l premia pe Trump. Un analist militar a susţinut chiar că Statele Unite ar trebui să primească în compensaţie Groenlanda.
Igor Korotcenko, expert militar: „Am fost întristaţi să aflăm că președintele SUA nu a fost premiat. Cred că este nu doar o nedreptate, ci şi o ticăloşie.În primul rând, Trump a făcut foarte multe ca să îl merite. După estimările lui, a pus capăt la şapte războaie, şi de aceea îşi dorea acest premiu. Este o chestiune de prestigiu naţional pentru Statele Unite.(…) O spun cu sinceritate. L-am simpatizat întotdeauna pe Donald Trump, un mare politician în lumea secolului al XXI-lea. Eu cred că a este o conspiraţie ca să nu i se acorde Premiul Nobel pentru Pace. Vreau să spun că liderii Uniunii Europene şi conducerea de la Kiev au făcut tot ce au putut pentru ca Trump să nu câştige acest premiu, pentru că dacă el devine un pacificator, se va implica cu siguranţă în presiunile asupra Ucrainei astfel încât aceasta să accepte condiţiile pe care noi le-am formulat în Memorandum. (…) Eu cred că (Trump) ar trebui să le ordone serviciilor sale de informaţii să investigheze de ce s-a întâmplat aşa şi cine e vinovat că s-a întâmplat aşa ceva. Desigur, nu spun să li se aplice restricţii membrilor Comitetului Nobel, dar de vreme ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace, atunci daţi-i Groenlanda. Asta ar fi o compensaţie. Lăsaţi ţările Uniunii Europene să pună presiune pe Danemarca ca să o ofere voluntar.”
Bizara viziune a lui Korotcenko asupra metodelor de a ajunge la pacea mondială îşi confirmă originalitatea şi atunci când acesta descrie recentele bombardamente ruseşti care au lăsat milioane de ivili ucraineni fără lumină şi căldură drept acţiuni eminamente „umanitare”:
„Scopul (bombardamentelor – n.n.) este să-l forţeze pe Zelenski să înţeleagă realităţile momentului şi să apropie instalarea păcii. În acest sens, rachetele şi dronele ruseşti lansate asupra unor obiective cheie care asigură stabilitatea sistemului guvernamental civil şi militar ucrainean, aceste lovituri sunt au o natură umanitară, deoarece cu cât mai curând aducem pacea, cu atât salvăm mai multe vieţi ale cetăţenilor ucraineni. Altfel, vor fi mistuiţi de flăcările războiului. Mai spun încă o dată: loviturile noastre aduc pacea mai aproape.”
Falsul buncărului de lux comandat de preşedintele Franţei
Un videoclip devenit viral pe rețelele de socializare susţine că „ președintele francez se pregătește pentru Al Treilea Război Mondial ” comandându-şi un buncăr „ de lux ” cu o suprafață de peste 1.500 m² şi în valoare de 150 de milioane de euro. Ca sursă a informaţiei este citat un presupus raport al Tracfin, organismul francez destinat să combată criminalitatea financiară. Mesajul a fost redistribuit de peste 2.000 de ori, fiind vizualizat de peste un milion de persoane. Videoclipul prezintă imagini ale unei construcţii subterane megalomanice și un pretins ordin de transfer de la Société Générale, datat 4 septembrie 2025, în valoare de 50 de milioane de euro, către compania Oppidum, specializată în construcția de buncăre de înaltă calitate.
Postarea, distribuită pe platformele X, Facebook și Instagram este în întregime falsă. Compania elvețiană, acum dizolvată, a fost plasată în lichidare în primăvara acestui an, cu mult înainte de presupusa tranzacție menționată în publicații. Închiderea firmei Oppidum este confirmată de mai multe susrse oficiale, inclusiv registrul elveţian al comerțului . Versiunile anterioare ale din site-ului companiei, acum dezactivat, afişează un mesaj datat 22 aprilie 2025, care spune: „Compania noastră este închisă”. Pe de altă parte, vocile din videoclip, realizat în genul unui reportaj de televiziune, au accente greu de identificat. O analiză a înregistrării audio întreprinsă de AFP indică faptul că aceasta a fost „ cel mai probabil generată de inteligența artificială ”. Jurnaliştii au încercat să-l identifice pe unul dintre bărbaţii care apar în filmare, folosind un instrument de recunoaştere facială. Căutarea i-a condus la o persoană cu trăsături similare al cărei portret se găseşte în banca de imagini iStock a agenţiei Getty Images. Conform informaţiilor asociate fotografiei, aceasta a fost publicată acolo în mai 2017. Acelaşi chip apare în diferite materiale publicitare fără vreo legătură aparentă între ele, ceea ce sugerează că imaginea unui actor sau model a fost utilizată cu ajutorul Inteligenței Artificiale într-un context înșelător, o metodă întâlnită în alte cazuri similare. O altă variantă ar fi ca imaginea să fie una prelucrată artificial, fără vreo corespondenţă în realitate.