Catastrofa din Himalaya a fost provocată de tehnologia HAARP, iar centrele de date omoară animalele domestice, potrivit celor mai recente teorii ale conspirației.
Cercetătorii din Alaska, vinovaţi de inundaţiile catastrofale din Nepal şi Tibet
Concluzia cvasiunanimă a oamenilor de ştiinţă, potrivit cărora prăbuşirea unor gheţari a cauzat inundaţiile devastatoare care au înghiţit în august mai multe aşezări din Nepal şi Tibet nu i-a convins pe adepţii teoriilor conspiraţiei. Mai mulţi utilizatori ai reţelelor de socializare s-au grăbit să pună torentul care a ucis mii de oameni pe seama unui proiect de cercetare din Alaska, susţinând că viitura mortală a fost un „dezastru provocat de om”. „HAARP a provocat alunecarea de teren de astăzi în China şi Nepal”, susținea în 26 august, într-o postare în reţeaua X, un manager de fonduri speculative din New York, învinovăţind Programul de Cercetare Aurorală Activă de Înaltă Frecvenţă (HAARP). „Alunecarea de teren din regiunea #Langtang și de-a lungul râului Bhote Koshi nu este un dezastru natural . Este un dezastru provocat de om”, pretindea o altă postare distribuită în aceeaşi zi. Afirmaţii asemănătoare au fost răspândite şi de alte conturi de pe platformele X, Rumble, Instagram şi Facebook. Unii internauţi au mers mai departe, invocând o acţiune motivată geopolitic a Chinei, care ar fi vizat intenţionat hinduşii nepalezi.
Toate aceste afirmaţii nu au niciun temei, intervenţia umană în provocarea catastrofei fiind exclusă. Serviciul de Prospectare Geologică al Statelor Unite a declarat că dezastrul din apropierea graniței la mare altitudine dintre China și Nepal a avut la origine dislocarea unor gheţari montani, a căror prăbuşire a generat un torent care a antrenat în aval un amestec de pământ, vegetaţie şi roci. Deşi cauza exactă a desprinderii bruşte a gheţarilor este încă neclară, ministrul de Externe al Nepalului avertizat în 29 august cu privire la ameninţarea tot mai mare reprezentată de schimbările climatice în Himalaya. Agenția de știri de stat chineză Xinhua a relatat că, potrivit experţilor, „un ghețar de pe versantul sudic al vârfului Lirung din Nepal” s-a fracturat, declanșând o avalanșă de gheață și roci. Prăbușirea a avut un impact atât de puternic încât a fost înregistrată drept eveniment seismic, fiind iniţial confundată cu un cutremur. Între timp, întrucât zona afectată din Nepal și Tibet este în mare parte inaccesibilă, experţii folosesc folosesc imagini din satelit și orice măsurători disponibile la sol pentru a reconstitui modul în care o prăbușire a ghețarilor ar fi putut provoca dezastrul. Un ghețar se formează „atunci când zăpada se acumulează în timp, se transformă în gheață și începe să curgă spre exterior și în jos sub presiunea propriei greutăți”, potrivit Centrului Național de Date privind Zăpada și Gheața din Boulder, Colorado. În Himalaya, roca de bază este cea care stabilizează adesea ghețarii . Climatologii spun că „riscurile geofizice catastrofale” apar atunci când ghețarii încep să se topească rapid – un fenomen accelerat de încălzirea indusă de om. Evenimentul din Nepal a fost unul excepţional prin amploarea extremă şi consecinţele catastrofale, în condiţiile în care inundaţiile fulgerătoare şi alunecările de teren sunt relativ frecvente în Himalaya. Încălzirea regională pe termen lung, ploile abundente şi temperaturile ridicate sunt factori care au contribuit la alunecarea gheţarului.
Teoriile conspiraţiei care identifică HAARP drept ţap ispăşitor pentru diverse dezastre naturale, de la cutremure la incendii de vegetaţie şi manipularea vremii, au devenit în ultimul timp un fapt comun. De curând, conspiraţioniştii au atribuit acestui program ştiiinţific vina pentru cutremurul care a zguduit în 10 august vestul Columbiei. În realitate, HAARP este o stație de cercetare care folosește cel mai puternic emițător de înaltă frecvență din lume pentru a studia activitatea din cele mai înalte zonei ale atmosferei. Universitatea Fairbanks din Alaska operează acest program din 2015, după ce a fost transferat din administrarea Forţelor Aeriene ale Statelor Unite. Experţii consultaţi de AFP au explicat că „instalaţia pur şi simplu nu are capacitatea de a genera sau amplifica fenomene meteorologice”, aşa cum nu poate declanşa nici inundaţii de genul celor care au afectat Nepalul şi Tibetul. În concluzie, nu există niciun mecanism posibil prin care HAARP sau controlul climatic să fi influențat acest eveniment.
Fermierii americani acuză centrele de date că le ucid animalele
Opoziţia manifestată de cetăţenii americani față de centrele de date este în creştere, pe măsură ce proiectele de construcție se intensifică pentru a satisface cerințele de infrastructură generate de dezvoltatea rapidă a Inteligenței Artificiale. Conform unei analize realizate de Pew Research Center pe baza informațiilor furnizate de Data Center Map, Statele Unitee aveau în aprilie peste 3.000 de centre de date operaționale, cu încă 1.500 în diferite stadii de dezvoltare la nivel național. Îngrijorarea este amplificată de unii utilizatori ai reţelelor de socializare potrivit cărora câmpurile electromagnetice de joasă frecvență (EMF) emise de aceste construcţii au cauzat probleme grave de sănătate la nivelul diferitelor specii de animale, inclusiv la albine și vaci. „Fermierii semnalează că centrele de date le ucid albinele” , susţine un reel distribuit în iulie pe Facebook de 70.000 de ori. Internautul cu numele „Zephyr Zoidis” – cu o bogată istorie în răspândirea unor teorii alarmiste pe teme de mediu şi sănătate, demontate de-a lungul timpului – susţine într-o postare separată pe TikTok că centrele de date „lasă viţeii nou-născuţi fără viaţă”. El consideră „înfricoşător faptul că nu avem studii pe termen lung despre impactul real al acestor câmpuri electromagnetice şi centre de date asupra animalelor”.
Experţii susţin că nu există niciun fel de dovezi care să sprijine afirmaţiile privind efectul fatal al centrelor de date asupra animalelor. Câmpurile electromagnetice sunt zone de energie invizibile produse de diverse semnale electrice şi wireless. Exemple de dispozitive care emit astfel de câmpuri sunt telefoanele mobile, liniile electrice, routerele Wi-Fi şi cuptoarele cu microunde. Este adevărat, centrele de date generează câmpuri electromagnetice ca parte a funcţionării lor normale, însă modul în care organismele procesează aceste semnale este încă un subiect de dezbatere. Potrivit experţilor, răspunsul biologic, dacă există, depinde de mulți parametri, inclusiv frecvența, intensitatea câmpului, modulația, durata expunerii, distanța față de sursă și caracteristicile echipamentului de transmisie. De pildă, o stație de bază pentru telefonia mobilă, un emițător Wi-Fi, un transformator de putere și un rack de servere nu creează medii electromagnetice identice. În plus, efectele depind de genetica, istoricul şi factorii de mediu pentru fiecare persoană. Totuşi, Organizația Mondială a Sănătății a concluzionat în 2016 că „dovezile actuale nu confirmă existența unor consecințe asupra sănătății în urma expunerii la câmpuri electromagnetice de intensitate scăzută”.
Pe de altă parte, albinele folosesc câmpul magnetic al Pământului pentru a se deplasa şi a se orienta, ceea ce justifică investigarea câmpurilor electromagnetice ca posibil factor de stres suplimentar care le poate afecta comportamentul, în special revenirea la stup. Există mai multe studii şi cercetări dedicate potenţialului perturbator al câmpurilor electromagnetice asupra navigaţiei albinelor, însă rezultatele nu justifică afirmaţia generală conform căreia emisiile electromagnetice provenite de la centrele de date omoară albinele sau provoacă colapsul coloniilor. Cercetările efectuate nu confirmă nici afirmaţiile privind naşterea de viţei morţi sau îmbolnăvirea vacilor ca efect al undelor electromagnetice emise de centrele de date. Studiile pe bovine arată doar efecte subtile, cum ar fi modificări minore ale ciclurilor estrale şi ale producţiei de lapte. În acelaşi timp, s-a dovedit că, în multe cazuri, plângerile exprimate de fermieri cu privire la comportamentul animalelor sunt legate de tensiunile parazite provenite de la curenții electrici din ferme și nu de câmpurile electromagnetice. Întreţinerea şi verificarea regulată a echipamentelor electrice agricole pot preveni expunerea bovinelor la astfel de riscuri.
