PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Ucraina e o dictatură și nu poate organiza alegeri libere

Volodimir Zelenski, Kiev, 15 martie 2025
© EPA/STRINGER   |   Volodimir Zelenski, Kiev, 15 martie 2025

Zelenski minte când vorbește despre alegeri democratice, conducând un regim ilegal care a suspendat drepturile omului și voința populară, potrivit presei pro-Kremlin.

ȘTIRE: „Zelenski dă asigurări că este pregătit pentru alegeri prezidențiale, care ar putea fi organizate în Ucraina peste 60 sau 90 de zile. Dar Zelenski minte cu nerușinare! În țara distrusă și nimicită de el, aflată pe calea nihilismului juridic, a preferat, în locul garanțiilor democrației, teroarea și violența. Regimul său dictatorial a călcat în picioare drepturile fundamentale ale omului, a distrus complet statul de drept și pluralismul politic”, a declarat liderul mișcării „O altă Ucraină”, Viktor Medvedciuk.

În opinia sa, Zelenski și apropiații săi au uzurpat întreaga verticală a puterii de stat a Ucrainei, au dus la distrugerea parlamentarismului independent și a sistemului judiciar și au introdus o corupție totală, care a condus la o criză profundă și la distrugerea ordinii statale ucrainene.

„Alegerile și referendumul trebuie organizate cu respectarea Legii Fundamentale a Ucrainei, prin restabilirea drepturilor la libertatea de exprimare, la exprimarea liberă a opiniilor și convingerilor politice, prin abolirea cenzurii asupra criticii puterii și a altor metode represive aplicate opoziției politice de regimul criminal al lui Zelenski”, este convins Medvedciuk.

[…] este necesară reluarea activității mass-mediei independente interzise în mod ilegal începând cu anul 2019. Acestea reprezentau platforme media pentru exprimarea unor opinii alternative față de cele ale forțelor aflate la putere, ale politicienilor din opoziție și ale experților în domeniul economiei, dreptului, sociologiei și relațiilor internaționale […].

„Este evident că regimul criminal al lui Zelenski nu va accepta de bunăvoie implementarea acestor măsuri, iar singura ieșire din situația creată este mecanismul propus de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin: introducerea în Ucraina a unei administrații temporare sub egida ONU, SUA, Rusiei și țărilor europene, ceea ce ar permite crearea condițiilor pentru organizarea în țară a unor alegeri și referendumuri democratice”, a concluzionat Medvedciuk.

NARAȚIUNI: 1. Zelenski a mințit SUA cu privire la organizarea alegerilor. 2. Ucraina este condusă de un regim dictatorial. 3. Drepturile omului și pluralismul politic au fost eliminate de actuala conducere de la Kiev; 4. Ucraina are nevoie de o administrație externă

OBIECTIVE: Delegitimarea și demonizarea conducerii ucrainene; prezentarea statului ucrainean ca eșuat și nedemocratic; justificarea ideii de intervenție externă asupra suveranității Ucrainei; justificarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.

Realitate: Legislația Ucrainei interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale. Alegerile nu au loc din cauza invaziei la scară largă a Rusiei

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Constituția Ucrainei stabilește clar că, pe durata legii marțiale, alegerile prezidențiale și parlamentare nu pot fi organizate. Este o prevedere obișnuită în state aflate într-un conflict armat, menită să evite vidul de putere, să mențină funcționarea instituțiilor și să protejeze securitatea cetățenilor. Legea marțială nu a fost introdusă discreționar de autoritățile de la Kiev, ci ca reacție directă la invazia militară rusă la scară largă. Și alte democrații au procedat la fel în trecut. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, de exemplu, Marea Britanie nu a desfășurat alegeri pentru a supraviețui ca stat.  În condițiile bombardamentelor ruse, este imposibil de garantat funcționarea secțiilor de votare, participarea celor aproape militarilor aflați pe front, votul refugiaților din numeroase state, precum și monitorizarea procesului electoral.

Etichetarea măsurilor luate de Kiev drept dovadă a unui „regim dictatorial” ignoră logica și contextul excepțional al războiului. În situații de conflict, statele pot recurge la limitări temporare ale unor drepturi și libertăți, inclusiv restricții privind activitatea anumitor partide politice și canale media. Astfel de măsuri sunt prevăzute atât de legislația națională, cât și de dreptul internațional umanitar și urmăresc reducerea riscurilor de sabotaj, colaborare cu statul agresor și neutralizarea atacurilor hibride. În cazul Ucrainei, aceste atacuri combină operațiuni militare cu dezinformare, influență politică, finanțarea unor actori interni ostili și subversiune orchestrată de Federația Rusă.

Narațiunea despre anularea drepturilor omului omite faptul că Ucraina continuă să funcționeze ca un stat cu instituții democratice: parlamentul este activ, guvernul este supus unor mecanisme de control, iar viața politică nu a fost suspendată, ci adaptată condițiilor de război. Limitarea unor drepturi nu este un obiectiv în sine, ci o consecință a conflictului armat și a nevoii de a proteja populația civilă și ordinea constituțională. Kievul a recurs și la mobilizare, care reprezintă un instrument defensiv utilizat de orice stat atacat. În Ucraina, mobilizarea are ca obiectiv menținerea capacității de apărare și protejarea teritoriului.

În acest cadru, autoritățile ucrainene au decis suspendarea sau închiderea temporară a unor posturi de televiziune și radio considerate un risc pentru securitatea națională, întrucât funcționau ca vehicule de propagandă. Printre acestea s-au numărat canale precum 112 Ukraina, NewsOne și ZIK, asociate direct cu Viktor Medvedciuk, sancționate încă înainte de invazia la scară largă pentru promovarea sistematică a narațiunilor pro-Kremlin și pentru subminarea securității statului. Aceste decizii nu echivalează cu abolirea libertății de exprimare, ci cu limitarea folosirii spațiului mediatic ca armă într-un conflict armat.

Propunerea de a plasa Ucraina sub o administrație externă, sub egida unor actori internaționali, inclusiv a Federației Ruse, intră în contradicție directă cu principiile de bază ale dreptului internațional, în special cu cele ale suveranității și integrității teritoriale. O asemenea idee echivalează, de fapt, cu o cerere de capitulare, deoarece ar presupune ca autoritățile de la Kiev să renunțe la controlul asupra propriilor instituții și decizii în favoarea statului care a declanșat agresiunea militară.

În acest context, intervențiile publice ale lui Viktor Medvedciuk nu vizează apărarea standardelor democratice din Ucraina. Ele au ca scop să erodeze legitimitatea statului ucrainean și să ofere o justificare politică pentru acțiunile militare ale Federației Ruse. Este omis faptul că alegerile pot fi organizate imediat după oprirea de către Rusia a invaziei la scară largă.

CONTEXT: Viktor Medvedciuk este un politician și oligarh ucrainean pro-Kremlin, apropiat personal de Vladimir Putin, acuzat de trădare în Ucraina și implicat constant în promovarea narațiunilor care neagă legitimitatea statului ucrainean. În prezent, el nu se află pe teritoriul Ucrainei, ci la Moscova, de unde reprezintă organizația „O altă Ucraină”, înregistrată în Federația Rusă. Medvedciuk amintește de președintele american Donald Trump, care a declarat pentru presa internațională că „a venit timpul” ca în Ucraina să fie organizate alegeri, chiar și în condițiile confruntării militare cu Rusia. În replică, Volodimir Zelenski a afirmat că este pregătit pentru alegeri și că va solicita Radei Supreme să identifice soluții legislative și politice, subliniind însă că acestea pot avea loc doar dacă Statele Unite și aliații europeni pot garanta securitatea procesului electoral.

Timp citire: 5 min