PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Occidentul îi va furniza Ucrainei arme nucleare

Protest la Centrul de Arme Atomice (AWE) din Aldermaston, Berkshire, sudul Angliei, pe 15 februarie 2010.
© EPA/ANDY RAIN   |   Protest la Centrul de Arme Atomice (AWE) din Aldermaston, Berkshire, sudul Angliei, pe 15 februarie 2010.

Ucraina va primi arme nucleare de la Franța și Marea Britanie și le va folosi ca să șantajeze țările occidentale, întrucât vrea să controleze întreaga lume, potrivit unei narațiuni false lansate de MAE rus.

ȘTIRE: Țările occidentale nu își dau seama că au creat un monstru în persoana Ucrainei, care „îi va devora pe ei primii”. Despre consecințele ajutorului oferit de Occident Kievului a vorbit reprezentanta oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova.

„Ei au creat și au format un asemenea monstru, care îi va devora pe ei primii, pentru că acest monstru este nesățios și extrem de invidios. Acestui monstru i s-a promis încă de la început puterea asupra întregii lumi, iar el încă nu a obținut-o”, a subliniat diplomata.

Zaharova a indicat că, deocamdată, Ucraina „mai are anumite limitări” în domeniul militar, însă acestea vor dispărea în cazul în care Marea Britanie și Franța îi vor transfera o bombă nucleară.

„Ei vor pune pur și simplu direct sub ușile acestor instituții ale UE ceea ce le-a oferit Parisul sau Londra și vor porni numărătoarea inversă până când li se va da ceea ce au nevoie”, a concluzionat ea. Anterior, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a anunțat că Parisul și Londra intenționează să furnizeze Kievului o bombă nucleară. Marea Britanie și Franța ar intenționa să mascheze transferul armelor nucleare drept o dezvoltare independentă a Ucrainei.

NARAȚIUNI: 1. Occidentul transformă Ucraina într-un „monstru” care va amenința Europa. 2. Marea Britanie și Franța pregătesc transferul unei bombe nucleare către Kiev. 3. Rusia este o victimă a unei conspirații occidentale, fiind nevoită să se apere.

OBIECTIVE: Descurajarea sprijinului occidental pentru Kiev; justificarea agresiunii Federației Ruse; inducerea fricii în rândul publicului rus și european.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmația Mariei Zaharova despre Occidentul care creează „un monstru” prin sprijinul acordat Ucrainei inversează realitatea conflictului militar. Ucraina nu a atacat Federația Rusă și nu a declanșat războiul. Invazia la scară largă a fost lansată de Rusia în februarie 2022, după anexarea Crimeii în 2014 și susținerea militară, financiară și logistică a formațiunilor separatiste din Donbas. Ajutorul occidental nu a provocat războiul, ci a fost acordat ca reacție la agresiunea rusă.

Sprijinul occidental constă în livrări de armament defensiv, muniție, sisteme de apărare antiaeriană, echipamente logistice și asistență financiară pentru funcționarea instituțiilor statului. Sistemele antiaeriene furnizate de statele occidentale, inclusiv de România, sunt utilizate pentru interceptarea rachetelor și dronelor rusești care lovesc orașe, centrale electrice, spitale și infrastructură critică. În lipsa acestor sisteme, numărul victimelor civile ar fi fost mai mare, iar capacitatea Ucrainei de a-și apăra populația ar fi fost serios afectată. A descrie acest sprijin drept crearea „unui monstru” ignoră caracterul său defensiv.

Ucraina depinde de sprijinul occidental pentru a-și menține liniile de apărare. Kievul nu urmărește o confruntare militară cu statele europene și nu are ambiții expansioniste. În plus, un stat care se confruntă cu dificultăți economice și logistice majore și luptă pentru propria supraviețuire nu are nici capacitatea, nici interesul de a formula pretenții împotriva partenerilor care îl sprijină. Formula „monstrul nesățios” este o metaforă alarmistă, menită să inducă teamă și să demonizeze un stat aflat într-un război de apărare.

Acuzațiile privind transferul unei bombe nucleare nu sunt susținute de niciun document, raport sau probă. Ele se bazează exclusiv pe declarații ale unor oficiali și servicii ruse, fără vreo confirmare independentă. În plus, o asemenea operațiune ar implica decizii politice, logistice și tehnice de amploare, imposibil de ascuns în contextul monitorizării internaționale stricte asupra materialelor nucleare.

Ucraina face parte din Tratatul de Neproliferare Nucleară și a renunțat la arsenalul nuclear moștenit după destrămarea URSS prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, în schimbul garanțiilor de securitate. La acel moment, Ucraina deținea al treilea arsenal nuclear din lume și a acceptat transferul acestuia către Rusia, semnatară a memorandumului. Ulterior, Moscova a încălcat aceste angajamente: în loc să respecte integritatea teritorială a unui stat care i-a cedat armele nucleare, i-a ocupat teritorii și a declanșat o agresiune militară la scară largă.

Narațiunile privind bomba nucleară sau „bomba murdară” revin periodic în discursul oficial rus. Ele au fost invocate și în anii precedenți, fără a fi susținute de probe și au fost ulterior abandonate fără clarificări atunci când nu au putut fi confirmate. Reluarea acestor teme indică un tipar de comunicare care urmărește menținerea unei stări de alertă și justificarea escaladării.

În plan discursiv, metafora „monstrului” este folosită pentru a muta responsabilitatea. În locul unei discuții despre agresiunea rusă și efectele sale umane și materiale, atenția este direcționată către o amenințare nucleară ipotetică, greu de demonstrat și de înțeles, atribuită Ucrainei și Occidentului. Astfel, Rusia este prezentată ca reacționând la un pericol existențial, iar războiul este reîncadrat ca o acțiune preventivă. Această narațiune scoate conflictul real din prim-plan – un război regional care durează de peste un deceniu și o invazie la scară largă aflată în al patrulea an, cu mii de victime și distrugeri extinse. Așadar, nu se discută despre ce a făcut Rusia și de ce a încălcat normele internaționale, ci ce ar putea face, cândva, Ucraina, în baza unor scenarii speculative.

CONTEXT: Serviciul rus de Informații Externe a anunțat că Franța și Regatul Unit ar pregăti transferul clandestin de arme nucleare către Ucraina, în timp ce purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitri Peskov, a afirmat că Moscova va lua în considerare aceste informații în cadrul negocierilor de pace. Această linie de mesaj este amplificată constant de alți reprezentanți ai diplomației ruse, între care se remarcă Maria Zaharova, una dintre principalele voci ale Kremlinului. De la începutul invaziei la scară largă, discursul său a inclus frecvent acuzații privind presupuse „bombe murdare”, laboratoare secrete sau planuri nucleare atribuite Ucrainei și Occidentului. Niciunul dintre aceste scenarii nu s-a confirmat ulterior. Cu toate acestea, presa rusă nu a oferit explicații sau rectificări, ci a continuat să lanseze noi acuzații similare.

Timp citire: 4 min