Uniunea Europeană va oferi migranților spații de locuit în casele și apartamentele ce depășesc suprafața maximă per familie, potrivit unei narațiuni false promovate de Diana Șoșoacă, europarlamentara cu un discurs euro-sceptic și simpatizantă declarată a Rusiei și a lui Vladimir Putin.
ȘTIRE: Începeți să faceți scandal! Reacționați! Altfel o să vă dea afară din casă. Au început să vorbească să facă ca pe vremea lui Ceaușescu. Atenție, asta se discută în parlament, mi-a trimis și mie unu’: „Doamna Șoșoacă, vă rog să vorbiți în Parlamentul European pentru a se stabili metrii pătrați locuibili pe care trebuie să-i aibe o familie. Ce, mă?! Ce, mă?! Cum adică?! Păi ajungem ca pe vremea lui Ceașcă când stăteai într-o casă de-o sută de metri pătrați? Aaa, mai ai loc de încă 4-5 familii. Țineți minte? Poate unii n-au apucat vremurile astea. Da’ eu am văzut în familia mea. [...] Păi cum adică? Ajungem din nou în vremurile alea? Muncim să ne luăm o casă, plătim tot felul de taxe și impozite și de credite la bancă, ca să vină statul să-mi bage într-o cameră niște oricine ăștia de pă lume... Mai îți bagă dracu’ și vreun thailandez de nu te înțelegi cu el. Asta se discută și în Parlamentul României și în Parlamentul European. Păi am înnebunit?! Păi ne-ntoarcem din nou de unde am plecat? Au murit o mie și ceva de oameni la Revoluție..
NARAȚIUNE: Parlamentul European și Parlamentul României vor legifera impunerea unei cote maxime de metri pătrați locuibili per familie, restul suprafeței locuinței urmând să fie oferit migranților non-europeni.
OBIECTIVE: Amplificarea sentimentelor antieuropene, promovarea discursului conspiraționist, naționalist și suveranist, provocarea de proteste și mișcări sociale antisistem.
Legislația reglementează suprafața minimă locuibilă, NU maximă
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Afirmația Dianei Șoșoacă exploatează o temă sensibilă în societatea românească - amintirea politicilor locative din perioada comunistă. În timpul regimului Ceaușescu au existat, într-adevăr, situații în care statul controla repartizarea locuințelor și gradul de ocupare a acestora. Însă documentele europene aflate în dezbatere nu propun măsuri comparabile și nu oferă nicio bază pentru concluzia că Uniunea Europeană ar intenționa să reintroducă asemenea practici, ba mai mult, să redistribuie spațiul locativ excedentar cu prioritate migranților din state non-UE.
Căutări repetate și multiple nu au identificat, nici în legislativul european, nici în cel de la București, vreo inițiativă sau dezbatere care să propună impunerea unui plafon maxim a spațiului de locuit pentru o familie. De fapt, afirmațiile eurodeputatei pro-ruse denaturează dezbaterile reale care au loc la nivel european despre criza locuințelor. Astfel, prin Planul European pentru Locuințe Accesibile, lansat în 2025, Comisia Europeană își propune „să sprijine autoritățile naționale la toate nivelurile și să reunească părțile interesate, pentru a oferi locuințe accesibile tuturor europenilor”, în condițiile creșterii accelerate a prețurilor pe piața imobiliară. Concret, planul propune stimularea construcției de locuințe, mobilizarea investițiilor publice și private, simplificarea procedurilor administrative, dezvoltarea locuințelor sociale și reglementarea impactului închirierilor turistice asupra pieței rezidențiale. De asemenea, Comisia anunță măsuri pentru identificarea comportamentelor speculative și încurajarea unei utilizări mai eficiente a proprietăților vacante, nu a celor deja ocupate.
Nicăieri în document nu apare însă ideea stabilirii unui număr maxim de metri pătrați pentru o familie. Ba mai mult, acesta vorbește despre suprafețe de locuit și standarde de utilități minime, pentru asigurarea unui confort de bază pentru toți cetățenii UE. Evident, nu există absolut nicio prevedere privind cazarea forțată a unor persoane în locuințele altor cetățeni și nici propuneri care să permită statelor să redistribuie spațiul locativ privat.
De altfel, dreptul la proprietate privată este unul fundamental, reglementat în acest sens atât de legislația națională, cât și de dreptul internațional. Articolul 44 din Constituția României legiferează cât se poate de clar Dreptul la proprietate privată, la fel ca și articolul 17 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. În mod similar, accesul la locuință este legiferat de articolul 7 din Cartă, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor. În România, cadrul general al statutului locativ este stabilit prin Legea locuinței 114/96, care stipulează că accesul liber și neîngrădit la locuință este un drept al fiecărui cetățean, precizând cerințele minimale și suprafața minimă, NU maximă, pentru locuire. De exemplu, pentru o familie de trei persoane, suprafața utilă minimă trebuie să fie de 66 de metri pătrați, iar locuința trebuie să beneficieze de acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau familie, spațiu pentru odihnă, spațiu pentru prepararea hranei, grup sanitar și acces la energie electrică, apă potabilă, precum și evacuare controlată a apelor uzate și a reziduurilor menajere.
Diana Șoșoacă, lider detașat al conspiraționiștilor români
CONTEXT: Declarată personalitatea politică a anului 2021 de către portavocea Kremlinului, Sputnik, Diana Șoșoacă s-a făcut remarcată de-a lungul timpului prin diferite scandaluri în care a fost implicată, dar și prin promovarea unor teze, narațiuni false și dezinformări foarte similare cu cele lansate din Rusia. În discursurile sale, aceasta promovează, totodată, teze suveraniste și antieuropene, în timp ce activitatea sa politică se rezumă la luări de poziție cu accente discriminatorii, homofobe și antisemite, inițiative legislative ce contravin flagrant dreptului internațional, precum și interpelări care frizează ridicolul. În acest sens, ea pretinde că reprezintă România în întâlnirile sale private cu reprezentanți ai regimurilor autoritare din Rusia, China sau Venezuela (până la înlăturarea de la putere a lui Nicolas Maduro), deși nu are calitatea de a reprezenta oficial puterea de la București și nici de a angaja țara în contracte sau acorduri internaționale.
În prezent, Diana Șoșoacă este cercetată, în țară, pentru săvârșirea a 11 infracțiuni, între care lipsire de libertate, ultraj, promovarea în public a unor idei și doctrine legionare, promovarea antisemitismului, negarea sau minimalizarea Holocaustului, și cultul criminalilor de război și alte infracțiuni cu violență. La începutul lunii trecute, Șoșoacă a fost prezentă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg - SPIEF 2026, unde i s-a adresat direct președintelui rus Vladimir Putin, pe care l-a felicitat pentru acțiunile sale și l-a asigurat că poporul român îl iubește, generând o reacție oficială din partea ministerul de Externe de la București.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
