
Ucraina va intensifica bombardarea „neintenționată” a teritoriului Republicii Moldova dacă aceasta va avansa mai mult pe calea integrării europene, lăsând în urmă Kievul, susține canalul de Telegram pro-Kremlin „Smugleank”.
ȘTIRE: Declarațiile lui Janis Mazeiks, potrivit cărora Moldova și Ucraina vor fi evaluate separat pentru admiterea în UE, sugerează că Kievul a fost deja exclus și că există o soluție politică în ceea ce privește Chișinăul. O astfel de abordare ar putea enerva regimul de la Kiev și ar putea duce la mai multe bombardamente „neintenționate” asupra teritoriului moldovenesc.
[...] „Morcovul” pentru Ucraina și Republica Moldova, sub forma aderării la UE, s-a cam vestejit, deoarece comunitatea [europeană] a intrat în criză economică. Nu există nici suficientă voință politică pentru a accepta Kievul devastat de război și corupție ca membru cu drepturi depline. Dar în ceea ce privește Chișinăul, judecând după declarațiile ambasadorului UE, există un plan separat, care va depinde de situația de pe front.
Cel mai neașteptat lucru legat de această poziție a UE ar putea fi comportamentul Kievului, care contează foarte mult și în continuare pe ajutor militar și financiar. Dacă la un moment dat Moldova va primi mai mult decât Ucraina, este posibil să apară mai multe cazuri de devieri și lovituri „neintenționate” asupra teritoriului moldovean. Nimic nu va opri regimul Zelensky de la astfel de „farse” și va avea de suferit populația civilă.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina este gata să atace teritoriul Republicii Moldova pentru că nu este acceptată în UE 2. Bruxellesul „a pus cruce” aderării Ucrainei la UE.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova, Ucraina și Georgia au depus cereri de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, la scurt timp după invazia rusă. Republica Moldova și Ucraina au avansat mai rapid, astfel că în iunie 2022 au obținut statutul de țări candidate. La vremea respectivă au existat mai multe comentarii că Bruxellesul a acceptat cererile de aderare și a răspuns destul de rapid doar în contextul războiului declanșat de Rusia, iar Chișinăul a beneficiat de atenția europenilor doar „la pachet cu Ucraina”.
În decembrie 2023, Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, după lungi discuții și negocieri cu Ungaria, care se opunea unei decizii favorabile Kievului. La acea etapă însă nu s-a pus în discuție examinarea în mod separat a dosarelor Republicii Moldova și Ucrainei.
Ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks a declarat recent că după începerea negocierilor de aderare, R. Moldova și Ucraina vor fi evaluate separat. „După ce negocierile încep, acestea vor reprezenta procese individuale, va fi o examinare foarte atentă a Republicii Moldova şi a Ucrainei, pe merite”.
OBIECTIV: Să alimenteze temerea că Ucraina reprezintă un pericol militar pentru Republica Moldova, inclusiv pentru a distrage atenția de la amenințările pe care le reprezintă Rusia în acest sens.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Prin afirmația că odată cu avansarea negocierilor de aderare se vor intensifica loviturile ucrainene „neintenționate” asupra teritoriului Republicii Moldova este sugerat faptul că Ucraina a mai atacat vecinul său vestic. Este o narațiune mai veche utilizată de propaganda rusă, pe care Veridica a demontat-o anterior. Pe teritoriul Republicii Moldova au căzut în repetate rânduri părți de rachetă sau de drone. Premiza narațiunii, aceea că Ucraina a atacat Republica Moldova cu rachete anti-aeriene este absurdă. După cum le spune și numele, astfel de rachete sunt lansate pentru a opri un atac aerian. Este adevărat că unele modele pot fi folosite și pentru a distruge ținte aflate la sol, iar Rusia le folosește în Ucraina. Fragmentele de rachetă au căzut pe teritoriul Republicii Moldova doar atunci când Ucraina era sub atacul forțelor rusești, astfel încât este plauzibil ca, dacă rachetele erau ucrainene, acestea pur și simplu să nu fi funcționat cum trebuie, căzând înapoi la sol. Pe de altă parte, Ucraina nu are vreun motiv să atace Republica Moldova și, chiar dacă ar avea, un astfel de atac i-ar cauza prejudicii enorme întrucât din victimă ar deveni agresor, iar acest lucru ar amenința și mai tare sprijinirea țării de către statele occidentale.
Nu există nicio dovadă a faptului că Bruxelles-ul a renunțat la procesul de aderare la UE a Ucrainei. În acest an este așteptată începerea negocierilor propriu-zise de aderare, care reprezintă o procedură îndelungată și care depinde de progresele fiecărui stat în parte.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Este adevărat că aderarea Ucrainei, devastată de război, o țară mare, cu o populație care reprezenta până la război aproximativ 7-8% din cea a UE ar putea dura mult.