După ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, Ucraina, susținută de zeci de state, a obținut de mai multe ori rezoluții ale Adunării Generale a ONU prin care a fost condamnată încălcarea integrității sale teritoriale, care contravine dreptului internațional. Presa din Rusia sau cea pro-rusă din Ucraina a publicat informații despre „eșecurile” diplomației ucrainene, care ar fi tot mai puțin susținută la ONU, iar rezoluțiile de condamnare a anexării peninsulei ucrainene de către Rusia sunt numite „anti-Crimeea”.
ȘTIRE: Ucraina nu se mai bucură de susținerea ONU în problema Crimeii
„Rezoluțiile promovate de Ucraina la ONU împotriva Crimeii sunt susținute în fiecare an de tot mai puține state-membre ale acestei organizații internaționale.
Potrivit corespondentului „Novyi deni” despre aceasta a declarat la postul de televiziune Rusia 1 cetățeanul DNR, istoricul și politologul rus Vladimir Kornilov. El susține că pe an ce trece Kievul tot mai activ promovează tema Crimeii, însă regimul de la Kiev nu se bucură de susținere. Noua rezoluție anti-Crimeea a fost votată de cel mai mic număr de state ONU începând cu anul 2014. „Astăzi Ucraina, ca și în fiecare an, în mod tradițional a scos în prim plan rezoluția sa privind condamnarea militarizării Crimeii de către Rusia. Văd că în fiecare an aceste rezoluții îndreptate împotriva Crimeii sunt votate de tot mai puține state și persoane. Reamintesc că în 2014 rezoluția ucraineană a fost votată de 100 de state, urmând 70 […] astăzi doar 62. Tot mai puține state în fiecare an”, a spus Vladimir Kornilov.”
NARAȚIUNI: 1.Ucraina nu se mai bucură de susținerea ONU în problema Crimeii. 2. Problema statutului Crimeii este promovată special de „regimul de la Kiev”. 3. Inițiativele Ucrainei în plan internațional au un caracter anti-Crimeea.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Începând cu 2014, comunitatea internațională a condamnat anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea. Ucraina a inițiat o serie de rezoluții ale Adunării Generale a ONU, care au fost votate de statele membre, iar UE, SUA ș.a. au introdus sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu încălcarea dreptului internațional. Pe de altă parte, Moscova susține că s-a ghidat de dreptul istoric și cel internațional, acceptând unirea benevolă a Crimeii cu Rusia, drept rezultat al unui referendum. Acesta nu a fost însă recunoscut de comunitatea internațional și s-a desfășurat în contextul în care peninsula fusese deja ocupată de „omuleții verzi”. În ultimii ani, Rusia își dorește să elimine din dezbaterile internaționale problema Crimeii, însă Ucraina o readuce cu regularitate în agenda internațională. Kremlinul încearcă să le demonstreze locuitorilor peninsulei, cititorilor ucraineni și ruși că comunitatea internațională a început să se împace cu gândul că Crimeea va fi parte componentă a Rusiei pentru totdeauna, iar Ucraina nu mai este susținută în plan extern.
OBIECTIV: Diseminarea de știri despre „regimul de la Kiev”, care nu mai reușește ca odinioară să convingă comunitatea internațională că este necesar să mențină sancțiunile la adresa Rusiei. Se încearcă, totodată, să se demonstreze că rezoluțiile ONU sunt îndreptate împotriva locuitorilor Crimeii, ceea ce ar putea provoca o distanțare și mai pronunțată a populației locale de statul ucrainean. Știrea de mai sus este comentată de un politolog care este cetățean al autoproclamatei Republici Populare Donețk (un obiectiv secundar fiind înrădăcinarea în mentalul colectiv a noțiunii de „cetățean DNR” ) și semnată de un jurnalist din Crimeea.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Informația despre tot mai puținele state ONU, care susțin Ucraina în privința problemei Crimeii nu corespunde cu adevărul. În fiecare an rezoluțiile privind Crimeea se referă la teme diferite: în ultimii 2 ani se discută tot mai apăsat despre militarizarea peninsulei, amplasarea de armament nuclear și primejdiile de securitate pentru statele din regiune. Narațiunea în cauză prezintă cititorului o realitate deformată în baza unei comparații nereprezentative și a unei generalizări false – „Ucraina nu se mai bucură de susținerea ONU în problema Crimeii”. Se creează impresia că în fiecare an se pune la vot aceeași rezoluție. De fapt, textul rezoluțiilor a devenit tot mai dur la adresa Rusiei începând cu 2014. În realitate, rezoluția a fost votată nu de 62, ci de 63 de state. Dacă în 2019, împotriva rezoluției au votat alături de Rusia 19 state, atunci în 2020 – doar 17 (Armenia, Belarus, Cambogia, China, Cuba, Coreea de Nord, Iran, Siria ș.a.). Are loc o descreștere a susținătorilor Rusiei în problema Crimeii, situație intenționat „neobservată” de presa rusă și cea pro-rusă. Narațiunile presei ruse includ o comparație a voturilor pe ani privind rezoluții diferite și probleme diferite: condamnarea anexării, problema drepturilor omului, represiuni asupra populației tătare, militarizarea Crimeii, urmăriri ale jurnaliștilor. Comparația este prezentată intenționat în așa mod pentru a demonstra că aceste procese de la ONU înseamnă o eventuală recunoaștere diplomatică în viitor a ocupării peninsulei. Rezoluția din 2020 citează alte 7 documente ONU, care au fost încălcate de Rusia, ocupând teritoriul ucrainean. Sunt ignorate de presa rusă unele elemente noi ale rezoluției ONU din 2020, cum ar fi apelul către Rusia de a nu extinde proiectul de militarizare a Crimeii, inclusiv prin păstrarea armamentului nuclear, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității regionale și globale. Rezoluția nu este îndreptată împotriva locuitorilor Crimeii, ci are ca scop să condamne militarizarea peninsulei și să prevină în viitor cazurile de încălcarea a drepturilor omului.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Rezoluția ONU din decembrie 2020 a fost susținută de 63 de state, fiind precizat faptul că Crimeea este ocupată temporar prin încălcarea dreptului internațional. Se observă, totuși, o anumită oboseală a comunității internaționale față de această problemă. Cu adevărat are loc o descreștere a numărului celor ce susțin cu fermitate pozițiile Ucrainei, dar cifrele depind în primul rând de conținutul rezoluțiilor. Cu cât acestea au devenit mai dure la adresa Rusiei, cu atât mai multe state au ocupat o poziție neutră.
REACȚII OFICIALE: După adoptarea rezoluției, reprezentatul Ucrainei la ONU, Sehii Kisliția, a precizat că „Rusia pierde din susținerea internațională, or împotriva rezoluției au votat cu 2 state mai puțin ca în anul trecut. Noi nu avem o susținere mai mică, însă nu contează cifrele, ci conținutul documentului”.
