Republica Moldova pregătește un buget militarizat, cu o creștere enormă a cheltuielilor pentru apărare, obiectivul fiind atacarea Transnistriei, potrivit unei narațiuni false lansate de o deputată de la Moscova.
ȘTIRE: „Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pregătește țara pentru o soluționare prin forță a problemei transnistrene, a declarat pentru РИА Новости deputata Dumei de Stat, președinta consiliului AНО „Eurasia”, Alena Arșinova.
Cheltuielile pentru apărare din proiectul bugetului Republicii Moldova pentru anul 2026 au fost majorate cu 32%, în condițiile unei creșteri minime a capitolelor sociale, a declarat anterior deputatul Parlamentului din partea opoziției Partidului Comuniștilor (PCRM), Constantin Starîș.
„Parlamentul Moldovei a adoptat un buget de război. Sandu se pregătește pentru o soluționare prin forță a problemei transnistrene”, a spus Arșinova.
Parlamentara a menționat că proiectul de buget adoptat în prima lectură de partidul de guvernământ PAS înseamnă începutul pregătirii pentru o campanie militară, întrucât cheltuielile pentru apărare au ajuns la 32%.
„Moldova se află geografic între Ucraina și România – din motive evidente nu poate lupta cu niciuna dintre aceste țări. Nu se potrivește aici comparația dintre David și Goliat; mai degrabă se poate compara un gândac cu un papuc. Este evident că toate privirile autorităților moldovenești sunt îndreptate spre malul stâng al Nistrului”, este convinsă Arșinova.
Deputata subliniază că pe malul stâng al Nistrului se află „prețioasa energie electrică ieftină, industria la care Moldova deocamdată doar visează și multe alte ‘bonusuri’, din cauza cărora regimul Sandu, nu fără ajutorul vecinului Vladimir Zelenski și al stăpânilor săi de la Bruxelles, a pornit pe calea confruntării”.
NARAȚIUNI: 1. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău și-a pus economia pe picior de război, majorând bugetul pentru apărare cu 32%/cheltuielile pentru apărare reprezintă 32% din buget. 2. Chișinăul pregătește o intervenție militară în Transnistria.
OBIECTIV: Să creeze percepția că Republica Moldova se transformă într-un stat militarizat, care își sacrifică bunăstarea socială în favoarea cheltuielilor de război, pentru a induce teamă și neîncredere în rândul populației, a discredita guvernarea pro-europeană și a asocia parcursul european al Chișinăului cu riscuri de securitate și instabilitate; să prezinte autoritățile de la Chișinău drept agresive și belicoase, să alimenteze frica în rândul populației din regiunea transnistreană și justificarea menținerii structurilor separatiste și a prezenței militare ruse sub pretextul unei amenințări iminente din partea Republicii Moldova.
Suma alocată Apărării de Republica Moldova reprezintă o fracțiune, atât în cuantum cât și ca procent din PIB, din cât cheltuiesc țări care vor să își consolideze forțele armate
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Este total eronată afirmația că Republica Moldova ar pregăti un buget militarizat pentru anul 2026 și că ar exista o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. De fapt, cheltuielile pentru apărare vor crește cu mai puțin de 6% și vor fi mai mici de 100 de milioane de euro. Acestea vor reprezenta mai puțin de 2% din cheltuielile bugetului de stat și aproximativ 0,5% din PIB.
Nu există nicio dovadă a existenței vreunui plan de atacare a regiunii sau de a intra în război deschis cu Federația Rusă. Chișinăul a exclus de fiecare dată un scenariu care ar presupune reglementarea conflictului pe cale armată și a reiterat că examinează doar soluțiile de reglementare a conflictului pe cale pașnică.
De altfel, suma de 100 de milioane de euro pentru armată (aprox. 117 milioane de dolari), în perspectiva unui război cu Rusia, este ridicolă. Ucraina, de pildă, care este în război cu Rusia, are prevăzută în bugetul pe 2025 o sumă de 53,7 miliarde de dolari cheltuieli de apărare, adică de aproape 460 de ori mai mult decât Moldova; diferența rămâne uriașă și dacă se ține cont de dimensiunea populației sau a armatei, cheltuielile pe cap de locuitor, sau pentru un militar fiind semnificativ mai mari.
Și când vine vorba de țări cu dimensiuni comparabile cu cea a Republicii Moldova, diferența este foarte mare. Bugetul militar al Letoniei pe 2026 este de peste 2,1 miliarde de euro, de mai bine de 20 de ori mai mare decât cel al Republicii Moldova, iar în 2025 a fost de peste un miliard și jumătate de euro. Lituania intenționează să cheltuiască 4,8 miliarde de euro pentru apărare, adică de 48 de ori mai mult decât Moldova. În plus, țările baltice sunt membre NATO, astfel încât beneficiază și de protecția Alianței.
De notat, totodată, că toate țările NATO – care au bugete semnificativ mai mari și armate mai bine echipate și mai numeroase decât cea a Moldovei – au cheltuieli militare de cel puțin 2% din PIB în 2025 și și-au asumat ținta de 5% din PIB, față de 0,5% Republica Moldova.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova se confruntă cu un conflict secesionist în estul țării. Transnistria și-a autoproclamat independența încă în 1990 și este condusă de un regim filorus, controlată și de oligarhi interesați să păstreze status-quo-ul. În regiune este amplasat și un depozit militar din perioada sovietică, păzit de un contingent militar rus și care reprezintă încă o piedică în calea reintegrării.
Mesajele panicarde despre un posibil atac asupra Transnistriei, regiune necontrolată de autoritățile de la Chișinău și subordonată Moscovei, s-au întețit și mai mult în ultima perioadă de timp.
Republica Moldova este stat neutru, iar majoritatea populației continuă să sprijine acest statut, prevăzut în Constituție. Este adevărat că războiul provocat de Rusia în Ucraina a realimentat discuțiile despre cea mai bună soluție de asigurare a securității (așa cum s-a întâmplat și în alte state ale lumii), iar mai mulți oficiali au declarat că neutralitatea nu oferă această siguranță, așa cum a demonstrat și invazia rusă din țara vecină – care nu doar că era neutră când a fost atacată, dar avea, prin memorandumul de la Budapesta, garanții privind integritatea teritorială și suveranitatea chiar de la Rusia. Totuși, reprezentanți ai guvernării de la Chișinău, inclusiv președintele Maia Sandu, au declarat în mai multe rânduri că schimbarea acestui statut se poate produce doar prin referendum.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Moldova se află geografic între Ucraina și România.
Verifică sursele:
