Guvernul de la Chișinău, stimulat de Occident, militarizează țara pentru a lansa un război împotriva Transnistriei, potrivit unei narațiuni lansate de un responsabil al regiunii separatiste.
ȘTIRE: Chișinăul investește în război, nu în pace, și preferă să urmeze calea escaladării, a declarat într-un interviu pentru RIA Novosti șeful diplomației Republicii Moldovenești Nistrene (RMN), Vitali Ignatiev.
„Chișinăul este prizonierul unei paradigme greșite, continuând să investească în război, nu în pace. În loc să soluționeze conflictul prin consolidarea încrederii și identificarea unor soluții de compromis durabile, autoritățile de acolo preferă să urmeze calea escaladării tensiunilor și a demonstrațiilor de forță militară", a declarat Ignatiev.
Potrivit acestuia, atât în Transnistria, cât și în Republica Moldova, oamenii nu își doresc revenirea la confruntarea militară și sunt vizibil îngrijorați de procesele de militarizare a Republicii Moldova.
„Inclusiv din acest motiv, partea transnistreană propune în mod repetat, în ultimii ani, semnarea unei declarații care să consfințească angajamentul față de metodele pașnice de reglementare a conflictului. În opinia noastră, acest lucru ar transmite un semnal clar populației RMN și Republicii Moldova, contribuind la reducerea tensiunilor acumulate. Deocamdată însă, Chișinăul nu este pregătit să ofere un răspuns constructiv la inițiativa noastră, politizând-o în mod deliberat pentru a evita semnarea oricărui document", a subliniat Ignatiev”.
[...] Țările occidentale și actuala guvernare, condusă de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, promovează o politică sistematică de militarizare a țării și de stimulare a sentimentelor antirusești. Strategia de apărare a Republicii Moldova până în 2034, adoptată de Parlament la sfârșitul anului trecut, identifică drept amenințare contingentul militar rus din Transnistria. Documentul prevede, de asemenea, o cooperare strânsă cu NATO și majorarea cheltuielilor militare ale Republicii Moldova până la 1% din PIB către anul 2030.
Potrivit Constituției, Republica Moldova este un stat neutru. Cu toate acestea, din 1994, țara cooperează cu blocul NATO în cadrul unui plan individual, iar după venirea la putere a președintei Maia Sandu, în Republica Moldova au început să se desfășoare frecvent exerciții militare cu participarea militarilor din SUA, Marea Britanie, Germania și România.
NARAȚIUNI: 1. Chișinăul urmărește lansarea unui război împotriva Transnistriei. 2. Chișinăul, stimulat de Occident, militarizează partea dreaptă a Nistrului, inclusiv prin cooperări cu NATO. 3. Republica Moldova încalcă principiul de neutralitate, stabilit în Constituție.
Chișinăul a exclus întotdeauna recursul la forța armată pentru reglementarea conflictului din Transnistria
OBIECTIV: Prezentarea autorităților de la Chișinău drept o amenințare la adresa păcii și securității regionale; alimentarea temerilor populației, în special a celei din regiunea transnistreană, privind izbucnirea unui nou război; promovarea imaginii administrației separatiste de la Tiraspol drept susținătoare a păcii și a dialogului, în contrast cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova; discreditarea cooperării Republicii Moldova cu NATO și partenerii occidentali; inducerea percepției că Occidentul încurajează escaladarea tensiunilor din regiune.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmațiile potrivit cărora autoritățile de la Chișinău s-ar pregăti să declanșeze un război împotriva regiunii transnistrene contrazic pozițiile oficiale exprimate în mod repetat de Republica Moldova, care pledează pentru soluționarea pașnică și politică a conflictului, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării. Nu există dovezi privind pregătirea unei operațiuni militare împotriva regiunii separatiste.
Chișinăul a exclus de fiecare dată un scenariu care ar presupune reglementarea conflictului pe cale armată și a reiterat că examinează doar soluțiile de reglementare a conflictului pe cale pașnică.
La 26 februarie 2026, în cadrul unei întrevederi cu reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a reiterat angajamentul ferm al Chișinăului pentru reglementarea durabilă și pașnică a conflictului transnistrean, în frontierele recunoscute internațional ale Republicii Moldova. A fost prima întâlnire a reprezentanților politici ai celor două maluri după o pauză de peste 15 luni, fapt care demonstrează că autoritățile constituționale continuă să utilizeze mecanismele de dialog cu Tiraspolul.
Aceeași poziție a fost reconfirmată în cadrul discuțiilor cu reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană. Valeriu Chiveri a subliniat necesitatea unei soluții politice și pașnice și a eliminării treptate a barierelor dintre cele două maluri ale Nistrului. Ulterior, la 3 iulie, în discuțiile cu reprezentanta specială a Uniunii Europene, Audronė Perkauskienė, Chișinăul a reafirmat principiile reglementării conflictului, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale ale locuitorilor regiunii.
Moldova își majorează cheltuielile de apărare, dar asta nu o va transforma într-o putere militară
Nici majorarea cheltuielilor militare ale Republicii Moldova nu reprezintă o dovadă a pregătirii unui război. Dimpotrivă, țara pornește de la un nivel redus de finanțare a apărării, iar documentele strategice prevăd modernizarea Armatei Naționale și dezvoltarea capacităților sale defensive.
Potrivit Strategiei naționale de apărare până în 2034, Republica Moldova și-a propus majorarea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 1% din PIB în anul 2030. Resursele suplimentare sunt destinate însă modernizării echipamentelor, instruirii militarilor, îmbunătățirii capacității operaționale și consolidării sistemului național de apărare.
Veridica a precizat anterior că bugetul militar al Republicii Moldova pentru 2026 este de mai puțin de 100 de milioane de euro, reprezentând aproximativ 0,5% din PIB. Pentru comparație, această sumă este echivalentă cu puțin peste o treime din cheltuielile zilnice ale Ucrainei pentru apărare și de peste 20 de ori mai mică decât bugetul militar al Letoniei, țară cu o populație comparabilă. Prin urmare, cheltuielile militare ale Republicii Moldova sunt extrem de reduse în raport cu cele necesare desfășurării unui război de amploare, iar majorarea lor nu reprezintă o dovadă a pregătirii unei intervenții militare în Transnistria.
Nici afirmația că Republica Moldova și-ar încălca neutralitatea prin cooperarea cu NATO nu are fundament. Neutralitatea constituțională nu interzice colaborarea internațională în domeniul securității și apărării și nici participarea la exerciții militare comune. Aceasta nu trebuie confundată cu apartenența la o alianță militară.
Relațiile Republicii Moldova cu NATO au început cu mult înainte de venirea Maiei Sandu la putere. Potrivit informațiilor oficiale publicate de NATO, primele relații instituționale datează din 1992, când Republica Moldova a aderat la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic. În 1994, țara s-a alăturat programului Parteneriatul pentru Pace, iar în 2006 a convenit asupra primului Plan individual de acțiuni al parteneriatului. Cooperarea a continuat sub guvernări de orientări politice diferite.
Aceasta vizează, între altele, reforma instituțiilor de apărare, instruirea militarilor, securitatea cibernetică, gestionarea situațiilor de urgență și modernizarea echipamentelor. NATO precizează explicit că respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. Mai mult, cooperarea în cadrul Parteneriatului pentru Pace nu presupune aderarea la Alianță și nici asumarea obligațiilor de apărare colectivă prevăzute pentru statele membre.
Transnistria intensifică retorica anti-Chișinău în contextul în care se pregătește de alegeri
CONTEXT/ETOS LOCAL: Regiunea transnistreană s-a desprins de sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova în anul 1990, pe fundalul destrămării URSS, iar în 1992 s-a ajuns la confruntări armate, în care forțele separatiste au beneficiat de sprijinul militar al Rusiei. De atunci, regiunea este administrată de un regim separatist nerecunoscut internațional, susținut politic, economic și militar de Moscova. Federația Rusă continuă să mențină trupe în stânga Nistrului, adică pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida solicitărilor repetate ale Chișinăului și a propriilor angajamente privind retragerea acestora.
Procesul de reglementare a conflictului a stagnat în ultimii ani. Negocierile în formatul 5+2, din care fac parte Chișinăul și Tiraspolul, cu medierea OSCE, Rusiei și Ucrainei și participarea UE și SUA în calitate de observatori, sunt blocate, în special după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022. Dialogul continuă la nivelul reprezentanților politici și al grupurilor de lucru, fără progrese decisive spre o soluție politică.
Declarațiile lui Vitali Ignatiev apar și în contextul pregătirilor pentru alegerile din 13 decembrie 2026, când urmează să fie desemnat noul lider al administrației separatiste. În acest context, prezentarea Chișinăului drept unui „dușman extern”, care ar amenința securitatea și existența regiunii, poate servi mobilizării populației în jurul actualei administrații.
Pe 23 octombrie, la Tiraspol, a fost organizată o manifestație împotriva politicilor economice ale Chișinăului, în special a aplicării unor taxe pentru întreprinderile din regiune. Potrivit relatărilor din presă, o parte dintre participanți ar fi fost mobilizați organizat, inclusiv prin presiuni asupra angajaților instituțiilor publice. Biroul politici de reintegrare a acuzat administrația separatistă că încearcă să transfere asupra Chișinăului responsabilitatea pentru dificultățile economice ale regiunii.
Narațiunile privind presupusele intenții ale Republicii Moldova și NATO de a ataca Transnistria sunt promovate de mai mulți ani de propaganda rusă și de cea din regiunea separatistă. Veridica a demontat anterior acuzați privind pregătirea unui atac, precum și falsuri potrivit cărora NATO ar implica Moldova în război. Aceste mesaje urmăresc să exploateze temerile populației față de un nou conflict armat și să prezinte apropierea Republicii Moldova de partenerii occidentali drept o amenințare la adresa securității.
Verifică sursele:
