Republica Moldova poate adera la UE doar dacă intră mai întâi în NATO și are o politică anti-rusă, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă. În realitate, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un stat pentru a intra în UE n-au legătură cu NATO, lucru probat chiar de faptul că există țări membre NATO care n-au fost acceptate în UE.
ȘTIRE: „Este un lucru bine știut că biletul de intrare în Uniunea Europeană este demonstrația obligatorie a politicii anti-ruse, iar apartenența la NATO este cea mai bună confirmare a unei asemenea abordări.
După ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, iar șase luni mai târziu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat majoritatea în legislativ la alegerile parlamentare anticipate, în premieră au început să fie formulate îndoieli cu privire la necesitatea menținerii statutului de neutralitate.
Demararea unei operațiuni militare speciale a fost un adevărat cadou pentru Chișinăul oficial.
În primul rând, evenimentele care au început în februarie 2022 i-au permis Maiei Sandu și partidului de guvernământ să dea vina pe toate problemele guvernării mediocre pe acțiunile militare din Ucraina. În al doilea rând, sub pretextul retoricii umanitare, conducerea pro-occidentală, contrar principiului neutralității și intereselor moldovenilor înșiși, s-a alăturat deschis regimului de la Kiev.”
NARAȚIUNI: 1. Bruxelles-ul condiționează aderarea statelor la UE de adoptarea unei politici anti-ruse și aderarea la NATO. 2. În premieră pentru Republica Moldova, guvernarea pro-europeană PAS pune la îndoială statutul de neutralitate și promovează aderarea la NATO. 3. Invazia rusă în Ucraina este în favoarea guvernării de la Chișinău.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este stat neutru, potrivit uneia dintre prevederile contestatei Constituții din 1994. Această neutralitate nu exclude însă colaborările în plan militar cu alte țări/organizații, inclusiv cu NATO. Colaborarea Republicii Moldova cu NATO a început încă în anii 90, iar unul din cele mai importante proiecte ale NATO a fost evacuarea unor cantități importante de pesticide, rămase din perioada sovietică și care reprezentau un pericol pentru poluarea mediului și otrăvirea solului și apelor.
Alianța Nord-Atlantică este însă prezentată în continuare ca o sperietoare pentru o bună parte a populației Republicii Moldova, care o privește prin prisma propagandei sovietice și, mai nou, a Federației Ruse. În acest context, sondajele arată că aproximativ 25-30% din populația țării ar opta pentru aderarea la NATO, majoritatea populației pronunțându-se pentru păstrarea neutralității, chiar dacă aceasta nu este recunoscută internațional, iar invazia Rusiei în Ucraina și cea din 2008 în Georgia au demonstrat că acest statut nu este o soluție pentru asigurarea securității.
În anul 2006, în timpul guvernării comuniste, Republica Moldova a semnat un Plan individual de acțiuni cu NATO, care este actualizat periodic.
După invazia Rusiei în Ucraina, guvernarea de la Chișinău a accentuat în mai multe rânduri necesitatea de consolida securitatea țării și capacitățile de apărare, iar partenerii săi occidentali i-au dat asigurări că o vor ajuta să-și atingă obiectivele. Aceasta a alimentat narațiunile propagandei ruse despre intenția Republicii Moldova de a adera la NATO, sau chiar de a se implica în războiul din Ucraina împotriva Rusiei
OBIECTIV: Să prezinte Republica Moldova drept un potențial nou stat membru al NATO și, respectiv, un oponent/rival al Federației Ruse, pentru a justifica eventuale atacuri/presiuni din partea acesteia pentru a-și securiza „spațiul vital”. Să alimenteze fobiile unei părți a populației în privința riscului implicării Republicii Moldova în războiul din Ucraina, din cauza guvernării pro-europene PAS/Maia Sandu.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Republica Moldova a obținut în iunie 2022 statutul de țară candidată la aderarea la UE, fiindu-i prezentate nouă condiționalități de bază care țin de asigurarea statului de drept, lupta cu corupția, reforme economice. Niciuna dintre acestea nu se referă la statutul de neutralitate/aderarea la NATO sau la adoptarea unei politici anti-ruse. Orice țară care îndeplinește condițiile de aderare își poate depune candidatura. Cunoscute sub denumirea de „criteriile de la Copenhaga”, aceste condiții includ existența unei democrații stabile și statul de drept, o economie de piață funcțională și acceptarea legislației UE.
Este falsă și narațiunea că aderarea la NATO este o condiție pentru a obține statutul de membru ale UE, în condițiile în care Comunitatea Europeană a acceptat în rândurile sale mai multe state neutre - Irlanda, Austria, Suedia, Finlanda. Ultimele două au depus cereri de aderare la NATO (iar Finlanda a și fost acceptată) după invazia rusă în Ucraina, când au considerat că neutralitatea nu le asigură securitatea.
Pe de altă parte sunt state membre ale NATO care nu sunt membre ale UE, inclusiv de pe continentul european. Turcia, de pildă, țara NATO cu a doua cea mai numeroasă armată, încearcă de zeci de ani să fie admisă în Uniunea Europeană.
Constituția Republicii Moldova din 1994 a fost votată de o guvernare de stânga în contextul impresiilor încă proaspete ale războiului de pe Nistru, dar și al situației incerte din sudul țării, populat de o minoritate găgăuză pro-rusă care își cerea independența. De-a lungul timpului, mai multe prevederi ale acesteia, precum cea legată de denumirea limbii (Constituția prevedea că limba de stat este moldovenească), precum cea cu privire la neutralitate au fost contestate și criticate și mereu au existat forțe politice și reprezentanți ai societății civile care s-au pronunțat pentru revederea acestora.
Războiul provocat de Rusia în Ucraina a realimentat discuțiile despre cea mai bună soluție de asigurare a securității (așa cum s-a întâmplat și în alte state ale lumii), iar mai mulți oficiali au declarat că neutralitatea nu oferă această siguranță, așa cum a demonstrat și invazia rusă din țara vecină. Totuși, guvernarea de la Chișinău, inclusiv președintele Maia Sandu au declarat în mai multe rânduri că schimbarea acestui statut se poate produse doar prin referendum.
De altfel, invazia rusă a provocat discuții despre necesitatea asigurării securității și în state multe mai sigure și cu tradiții de neutralitate, cum ar fi cazurile Suediei (menționat mai sus), Irlandei, Elveției.
Republica Moldova a fost unul dintre sau chiar cel mai afectat stat de războiul din Ucraina, după țara invadată. Pe lângă faptul că războiul i-a afectat grav securitatea, țara fiind considerată următoarea țintă a Rusiei, dacă armata ucraineană nu ar fi ripostat, acesta practic i-a distrus economia. În 2022 inflația în Republica Moldova a depășit 30%, economia acesteia fiind strâns dependentă atâta de importurile din Ucraina, cât și de căile de transport și tranzit. Inflația mare, respectiv creșterea prețurilor a pauperizat populația, printre cele mai sărace de pe continentul european, provocând revolte sociale, nemulțumiri și proteste, ceea ce, bineînțeles, nu este în favoarea guvernării, așa cum pretinde propaganda rusă.
SÂMBURE DE ADEVĂR: După invazia rusă în Ucraina, Republica Moldova pune mai mult accent pe fortificarea capacităților sale de apărare.
