Disputa dintre două mitropolii cu privire la clădirea unei biserici este interpretată de propaganda rusă drept un semn al rusofobiei Chișinăului. În realitate, reprezentanți ai Mitropoliei din subordinea Patriarhiei Ruse resping o decizie judecătorească veche, dar și dorința sătenilor, ca biserica să treacă la Mitropolia subordonată Patriarhiei Române.
ȘTIRI: 1. Autoritățile Republicii Moldova au transferat, de facto, rusofobia în sfera problemelor religioase, iar dovada este situația din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, a declarat deputatul Sovietului Suprem al Republicii Moldovenești Nistrene (RMN), Vadim Kravciuk.
Anterior, poliția din Moldova a anunțat reținerea a șase persoane, inclusiv a primarului satului, a avocatului parohului și a mai multor enoriași, după ce aproximativ 150 de credincioși, conduși de preoți ai Mitropoliei Moldovei, au spart cordonul poliției și au intrat în biserica locală „Adormirea Maicii Domnului”. Disputa dintre Mitropolia Moldovei, afiliată Bisericii Ortodoxe Ruse, și Mitropolia Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române, privind biserica din satul Dereneu, durează deja de câteva săptămâni.
Tot ceea ce se întâmplă în jurul bisericii din Dereneu reprezintă un proces politic de alungare din țară a Mitropoliei Moldovei a Patriarhiei Moscovei. Autoritățile Moldovei au transferat, în mod efectiv, rusofobia asupra problemelor religioase. Este o cruciadă a autorităților Moldovei împotriva a tot ce este rusesc, în favoarea românizării tuturor aspectelor vieții societății, a declarat Kravciuk la postul de televiziune TSV.
Potrivit acestuia, în Moldova oamenii au fost împărțiți anterior după limbă și după atitudinea față de trecut, iar acum sunt divizați între cei care se roagă în așa-numita biserică românească „corectă” și cei care merg la biserica moldovenească „incorectă”.
În realitate, vedem o confruntare politică a autorităților Republicii Moldova cu lumea rusă. Acesta nu este un conflict de ordin cotidian sau patrimonial, ci o politică a Chișinăului oficial, o luptă nu împotriva bisericii moldovenești, ci împotriva poporului moldovenesc, a subliniat deputatul din Transnistria. (RIA Novosti)
2. Evenimentele din satul Dereneu fac parte dintr-un scenariu de înlăturare a Bisericii Ortodoxe din Moldova și de presiuni asupra clerului. Cei care astăzi execută ordine ilegale vor răspunde în mod obligatoriu. Această opinie a fost exprimată într-o discuție cu Sputnik Moldova de activistul civic Tudor Șoilița.
„Am prezis cu câțiva ani în urmă că în Moldova va începe implementarea scenariului ucrainean de închidere a bisericilor și că va fi declarată o vânătoare de preoți. Iată că astăzi acest lucru se întâmplă. Atunci nimeni nu credea, toți spuneau că este propagandă rusă. Dar nu este așa. Astăzi urmăresc ceea ce se întâmplă în satul Dereneu. Îmi pare rău de enoriași, mă doare”, a spus Șoilița. (Sputnik)
NARAȚIUNI: 1. Autoritățile moldovene promovează o politică rusofobă. 2. Chișinăul încearcă să distrugă Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, după modelul ucrainean.
OBIECTIV: Propaganda rusă vrea să impună o serie de teze – că autoritățile Republicii Moldova ar promova o politică sistematică de rusofobie, transferată inclusiv în domeniul religios; că disputele privind apartenența canonică a unor lăcașuri de cult reprezintă o „prigoană” politică împotriva credincioșilor și clerului; că se aplică un „scenariu ucrainean” de distrugere a Mitropoliei Moldovei subordonate Patriarhiei Moscovei; în sfârșit, că există un conflict între stat și „lumea rusă”, ca parte a unei politici oficiale ostile identității religioase și naționale a populației.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Biserica din Dereneu a trecut la Mitropolia Basarabiei încă în anul 2017, iar apoi a fost încredințată de Guvern aceleași Mitropolii în 2019, adică până la venirea guvernării PAS la putere. De fapt, Mitropolia Moldovei și susținătorii săi refuză să execute o hotărârea judecătorească definitivă. Astfel, așa-numita rusofobie nu are nimic în comun cu acest caz, la fel cu acuzațiile de tentativă de subordonare a Mitropoliei Moldovei de către guvernare.
Istoria conflictului începe din anul 2017, când biserica a trecut de la Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, la Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Aproximativ jumătate de an mai târziu, în martie 2018, un grup de persoane l-au scos pe preot din biserică, au schimbat lacătul, iar ceremoniile religioase au început să fie oficiate de un preot al Mitropoliei Moldovei. Asta chiar dacă la o adunare a satului s-a decis ca biserica să rămână în subordinea Mitropoliei Basarabiei. În noiembrie 2019, Ministerul Educației de la Chișinău și Mitropolitul Petru al Basarabiei, au semnat un contract de transmitere în folosinţă şi protejare a monumentului istoric, Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, raionul Călăraşi, comunităţii religioase din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Contractul e semnat pe un termen de 50 de ani.
În același an, primarul socialist (formațiune politică pro-rusă, condusă de fostul președinte Igor Dodon), Vasile Revenco a demarat împreună cu Mitropolia Moldovei două acțiuni în justiție pentru a anula decizia cu privire la trecerea la Mitropolia Basarabiei. În 2025, Curtea Supremă de Justiție, prin hotărâre definitivă a respins reclamațiile.
La sfârșitul lunii ianuarie, preotul subordonat Mitropoliei Basarabiei a cerut să fie îndeplinită hotărîrea CSJ. Preotul de la Mitropolia Moldovei s-a baricadat în biserică împreună cu cei trei copii minori și soția sa. Poliția a înconjurat biserica. Primarul localității, reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei și un grup de aproximativ 150 de persoane au opus rezistență. Șase persoane, inclusiv primarul, au fost arestate. Mai multe despre istoricul scandalului legat de biserica de la Dereneu, Veridica a explicat aici.
Ulterior, poliția s-a retras, spiritele s-au mai calmat, iar în ultima duminică, preotul subordonat Mitropoliei Moldovei a săvârșit slujba în biserică, iar cel subordonat Mitropoliei Basarabiei - într-o construcție auxiliară de pe teritoriul lăcașului sfânt.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Biserica Ortodoxă din Republica Moldova este scindată în Mitropolia Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse și care deține cele mai multe lăcașe de cult și cea mai mare pondere în societate, și Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române.
Mitropolia Moldovei a apărut după anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist. Pe de altă parte, Mitropolia Basarabiei se prezintă drept succesoarea entității cu același nume create după unirea Basarabiei cu România, în 1918. Eliminată în timpul fostei URSS, s-a reconstituit în 1992, dar a fost recunoscută oficial de autoritățile de la Chișinău abia în 2002, după ce a atacat Republica Moldova la CEDO.
Mitropolia Moldovei este considerată afiliată Moscovei, iar preoți și conducători ai acesteia au susținut deschis sau indirect anumite partide politice sau politicieni pro-ruși, de obicei de stânga. Cea mai scandaloasă a fost implicarea mai multor reprezentanți ai bisericii în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016, împotriva Maiei Sandu. Atunci Curtea Constituțională i-a cerut Parlamentului să interzică implicarea Bisericii în campaniile electorale.
Veridica a mai demontat anterior falsuri care sugerau că biserica subordonată Patriarhiei Ruse din Republica Moldova ar fi în pericol. De fapt însă, chiar Mitropolitul Vladimir într-o scrisoare adresată Patriarhului rus Kirill, menționa că asocierea Mitropoliei cu Patriarhia Rusă „o împinge în ritm alert spre periferia societății moldovenești”. În document, Vladimir critica atitudinea Patriarhiei Ruse față de Mitropolia Moldovei și moldoveni și arăta că Patriarhia Moscovei este privită ca un avanpost al Kremlinului pe fondul războiului din Ucraina.
De asemenea, Veridica a demontat și acuzații la adresa Chișinăului că ar promova o politică rusofobă, în condițiile în care minoritățile din Republica Moldova utilizează în continuare limba rusă, fără vreun impediment din partea autorităților; din contră, limba rusă este folosită chiar și de vorbitori nativi de limbă română atunci când aceștia interacționează cu nativi de rusă. De asemenea, rusa este în continuare studiată în școlile cu predare în limba română; mai mult, circa 16% din școli sunt cu predare în limba rusă, ceea ce corespunde cu ponderea minorităților naționale, astfel încât nu poate fi vorba de încălcarea dreptului la educație în limba rusă.
