USAID a fost în spatele protestelor din 7 aprilie 2009 de la Chișinău, afirmă, în premieră, președintele de atunci, Vladimir Voronin, pe fondul discuțiilor privind desființarea organizației.
ȘTIRE: Ați auzit ce declarații fac Musk și alții? În ultimii 50 de ani ei [USAID] au răsturnat 62 de guverne. Ei, reprezentanții lor, Alex Grigorievs, care a organizat la noi. Cine e autorul distrugerii Iugoslaviei? - Alex Grigorievs. Cine e autorul revoluției oranj de la noi? Cine e autorul revoluției din 7 aprilie 2009? - Alex Grigorievs , cetățean al SUA, născut în Lituania.
[...] Eu de atunci știu [că USAID ar fi fost implicată] noi avem informația de la oameni competenți, dar chiar de la interiorul celor care au organizat la Chișinău.
NARAȚIUNI: 1. USAID a organizat „revoluția Twitter” din 7 aprilie 2009. 2.USAID este o organizație care s-a implicat în afacerile interne ale mai multor state ale lumii.
OBIECTIV: Să alimenteze narațiunile despre implicarea USAID în afacerile interne ale mai multor state pentru a pune la îndoială rolul acestei organizații în promovarea democrației și a proiectelor de dezvoltare.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În aprilie 2009, guvernarea în frunte cu Voronin susținea că așa-numita „revoluție Twitter” a fost organizată/dirijată din exterior și, în special din România; tipul de narațiune se pliază pe cele promovate de Rusia în spațiul ex-sovietic de mai bine de două decenii, Moscova afirmând că fiecare „revoluție colorată” – adică mișcare stradală pro-democrație și/sau anti-corupție – a fost organizată și instigată de forțe externe care doreau să impună la putere marionete. Este prima dată când Voronin face asocierea între USAID și protestele din 7 aprilie 2009. Atunci, când Vladimir Voronin deținea funcția de președinte și lider al Partidului Comuniștilor, aflat la guvernare din 2001, tineri și opoziția au organizat proteste stradale acuzând fraudarea alegerilor din 5 aprilie. Protestele au degenerat în violențe, aparent provocate de instigatori, care s-au soldat cu distrugerea și incendierea parțială a clădirii Parlamentului și, mai puțin, a Președinției. Cel puțin un protestatar a fost omorât. Guvernarea și opoziția s-au acuzat reciproc de instigarea violențelor, iar Voronin acuza atunci în special România că ar fi stat în spatele protestelor. Chișinăul l-a expulzat pe ambasadorul României de atunci și au introdus vize pentru cetățenii români.
Protestele și cazurile de tortură în comisariatele de poliție care au urmat au scindat și mai mult societatea și clasa politică, provocând alegeri anticipate care au adus la guvernare opoziția care se declara pro-europeană.
O comisie parlamentară de anchetă a concluzionat că „nu poate califica evenimentele din aprilie 2009 drept tentativă de lovitură de stat sau puci”, cum afirmaseră liderii comuniști din epocă, și că acestea au avut loc în contextul electoral. Comisia a constatat că forțele de ordine nu au putut gestiona situația, ba mai mult „există o aparenţă pronunţată că incendiile nocturne din clădirea Parlamentului au izbucnit cînd imobilul deja era controlat de forţele de ordine”, iar Vladimir Voronin și-a depășit atribuțiile.
Alex Grigorievs la care face referire Vladimir Voronin, era în acea perioadă director de țară al National Democratic Institute (NDI), o organizație care promovează fortificarea instituțiilor democratice și democrația participativă. Nu este clar ce a avut în vedere Voronin prin faptul că Grigorievs ar fi fost autorul distrugerii fostei Iugoslavii. Potrivit CV-ului acestuia pe Linkedin, a lucrat la NDI din 1996, iar până la sfârșitul anului 1999 s-a aflat în Rusia.
Nu excepția unor acuzații neprobate, nu există nicio dovadă a implicării USAID în afacerile interne ale unor țări. USAID este recunoscută pentru proiectele sale sociale și de asistență umanitară în multe state ale lumii, în special cele subdezvoltate, iar presa internațională a scris că închiderea sa și înghețarea fondurilor va afecta un număr mare de oameni de pe întreaga planetă.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), este privită cu suspiciune în unele cercuri de zeci de ani și, de-a lungul timpului, s-au țesut adevărate teorii ale conspirației legate de această organizație, acuzată inclusiv de implicare în lovituri de stat și de dezvoltarea de arme biologice. USAID a intrat în ultimele luni în vizorul unor personaje din echipa Donald Trump, inclusiv Elon Musk, care a promovat narațiuni false cu privire la agenție. După preluarea președinției de către Donald Trump, activitatea USAID a fost suspendată pentru 90 de zile, iar ulterior, președintele a cerut desființarea sa.
USAID, creată în perioada Războiului Rece în timpul administrației Kennedy a finanțat proiecte în întreaga lume în diferite domenii, menite atât să îmbunătățească viața oamenilor din țările subdezvoltate, cât și să consolideze democrația, inclusiv în țările ex-sovietice precum Republica Moldova.
USAID a contribuit la dezvoltarea Republicii Moldova încă din 1992 cu peste un miliard de dolari – pentru educație, agricultură, viticultură, turism, industrie ușoară, IT, administrație publică, justiție, combaterea corupției, energetică, iar proiectele materializate pot fi văzute în mai multe comunități în care au fost reparate drumuri, școli și grădinițe. Cel mai voluminos program al său în R. Moldova aceasta l-a anunțat în 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina – programul Securitatea Energetică a R. Moldova, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce include construcția liniei aeriene de înaltă tensiune Gutinaș-Strășeni, între România și R. Moldova, potrivit Ziarul de Gardă.
La scurt timp după decizia administrației Trump de a suspenda activitatea USAID, premierul Dorin Recean a declarat că „decizia va avea un impact limitat”, dar chiar cu o săptămână înainte de decizie, semnase cu reprezentantul USAID în Moldova acordarea unui grant de aproximativ 70 de milioane de dolari pentru modernizarea infrastructurii de transport.
Mai multe instituții media mainstream de la Chișinău funcționau inclusiv datorită finanțărilor din partea USAID. Decizia a provocat confuzie și îngrijorare și în industria vinicolă din Republica Moldova, considerată o carte de vizită a țării, care în ultimii ani s-a modernizat inclusiv datorită sprijinului american.
