MAE al Federației Ruse și presa rusă acuză Washingtonul că provoacă peste tot în lume, inclusiv în Ucraina, conflicte interconfesionale. Acestea au criticat rapoartele Comisiei SUA pentru libertatea religioasă și Departamentului de stat privind libertatea de conștiință și drepturile credincioșilor din lume.
ȘTIRE: „Statele Unite provoacă tensiuni interconfesionale, inclusiv în Ucraina, pentru a-și atinge scopurile geopolitice. […] Ministerul de Externe a subliniat că rapoartele Comisiei privind libertatea credincioșilor și al Departamentului de stat privind libertatea de conștiință și drepturile credincioșilor din lume, recent publicate, oferă o evaluare părtinitoare și subiectivă a politicii Rusiei.
[…]
Rusia, cu atât mai mult, nu încearcă să intervină în sfera confesională a altor state, ceea ce nu se poate spune despre Statele Unite.
„Se știe că Washingtonul și-a rezolvat în mod repetat sarcinile geopolitice fără a ține cont de normele existente ale ordinii mondiale, jucând cartea religioasă în diferite regiuni și provocând tensiuni interconfesionale. Acestea sunt țările din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, fosta Iugoslavie și, în cele din urmă, Ucraina. Lista este impresionantă. Acum vedem cum diplomații americani solicită în mod deschis susținerea structurii bisericii create în grabă de schismaticii din Ucraina și în țările în care sunt situate bisericile ortodoxe locale, ei nu ezită să transmită literalmente instrucțiuni reprezentanților nu numai autorităților, ci și clerului. Nu se numesc oare acești pași o interferență directă în sfera religioasă?”, potrivit poziției MAE.
„Biserica Ortodoxă din Ucraina” a fost formată pe 15 decembrie 2018 la consiliul de unificare de la Kiev. A inclus structuri bisericești non-canonice. În special, „Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală” și „Patriarhia Kievului”.”
NARAȚIUNI: 1. SUA „seamănă” conflicte confesionale peste tot în lume. 2. Washingtonul a susținut biserici ortodoxe „schismatice”, inclusiv în Ucraina, încălcând ordinea mondială.
CONTEXT / ETOS LOCAL: Potrivit rapoartelor din anul curent ale Comisiei SUA pentru libertatea religioasă și Departamentului de stat privind libertatea de conștiință și drepturile credincioșilor din lume, în Rusia au loc diverse procese nefavorabile pentru asigurarea drepturilor tuturor credincioșilor. Rapoartele s-au referit în special la drepturile credincioșilor, care nu țin de Biserica Ortodoxă Rusă (cea mai mare structură confesională), fiind subliniate și unele persecutări ale tătarilor din Crimeea. În această peninsulă, anexată de Rusia în 2014, au fost interzise o sumedenie de organizații etnice și religioase, fiind consolidat prin instrumente de stat rolul Bisericii Ortodoxe Ruse.
La începutul anului 2019, la Istanbul, în Catedrala Patriarhală „Sfântul Andrei”, în prezența fostului președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, a avut loc ceremonia de semnare de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului a Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene (înființată în urma unui Sinod extins, la care nu au participat ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei). În Ucraina, majoritatea bisericilor subordonate canonic Mitropoliei Kievului – Patriarhiei Moscovei, au renunțat să recunoască acest Tomos, iar Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat întreruperea relațiilor cu Patriarhia de la Constantinopol din cauza disputelor legate de canonicitatea noii biserici ucrainene.
Presa rusă și MAE rus au adus critici acestor rapoarte anuale privind drepturile credincioșilor din Rusia. Fără să amintească de Crimeea, presa rusă și oficialii de la Moscova au replicat că în realitate SUA „seamănă” conflicte confesionale peste tot în lume pentru a-și consolida pozițiile strategice.
OBIECTIV: Scopul acestor narațiuni, promovate de presa guvernamentală rusă, este de a distrage atenția publicului de la situația din Rusia, în special din Crimeea anexată, și de a crea SUA o imagine de forță destabilizatoare, care provoacă conflicte și războaie peste tot în lume.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În realitate, replica Moscovei și a presei ruse nu oferă nicio explicație privind situația confesională reală. Despre Crimeea și drepturile altor comunități confesionale din peninsulă nici nu se amintește. În schimb, Washingtonul este acuzat că a provocat conflicte interconfesionale în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, fosta Iugoslavie și Ucraina. SUA sunt arătate ca un actor geopolitic care cu ajutorul unor conflicte religioase inventate se consolidează strategic în diferite zone globale. Așadar, în loc să fie aduse argumente despre situația din Rusia, replicile adresate în special publicului din fostele state sovietice sunt construite în baza narațiunii: „Rusia nu se amestecă, așa ca SUA, în viața confesională a altor state, de aceea Washingtonul nu are niciun drept moral să publice astfel de rapoarte”.
În realitate, potrivit raportului, „autoritățile ruse din Crimeea ocupată au continuat să persecute și să intimideze entitățile religioase minoritare, inclusiv tătarii musulmani din Crimeea, Martorii lui Iehova, membrii și clericii Bisericii Ortodoxe din Ucraina. La sfârșitul anului trecut, doi Martori ai lui Iehova ispășeau pedepse cu închisoarea pentru credința lor. Potrivit ONG-ului Crimeea SOS, din octombrie 2020, 69 de rezidenți din Crimeea au rămas în închisoare în legătură cu presupusa lor implicare în organizația politică musulmană Hizb ut-Tahrir, care este interzisă în Rusia, dar legală în Ucraina. Autoritățile ruse de ocupație au continuat să țină tătari musulmani din Crimeea în detenție”. Replicile și articolele din presa rusă nici nu amintesc măcar despre aceste acuzații grave la adresa Moscovei. Raportul menționează că unele organizații confesionale au fost interzise în Crimeea, iar altele nu mai există juridic din cauza introducerii unor noi proceduri de înregistrare. Unica structură religioasă care a fost scutită de aceste proceduri a fost Biserica Ortodoxă Rusă, potrivit raportului. În contextul acestor informații, ignorate total sau parțial de presa rusă, narațiunile antioccidentale de mai sus pot fi considerate ca elemente ale unor încercări de deculpabilizare a Rusiei în fața publicului ex-sovietic.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Crearea în Ucraina a Bisericii Ortodoxe Unite în anii 2018-2019 a avut loc în context electoral, iar fostul Președinte Poroșenko a avut o serie de întâlniri cu reprezentanți ai SUA pentru a obține asigurări că demersul său de rupere a comunităților ortodoxe de „lumea rusă” va fi sprijinit de Occident. Subiectul a fost foarte politizat în Ucraina, iar Rusia a promovat atunci narațiuni antioccidentale, care au adâncit clivajele confesionale. În același raport, citat de noi, se spune că noul Guvern ucrainean a încercat să găsească un echilibru între Biserica Ortodoxă a Ucrainei Unită și Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Moscovei), fiind precizat faptul că puterea precedentă nu aplica eficient astfel de metode.
Verifică sursele: