România este la un pas de a anexa Republica Moldova: îi controlează comerțul extern, le acordă cetățenia română moldovenilor, iar Maia Sandu este gata, cu ajutorul Parlamentului, să repete actul unirii, potrivit unei narațiuni apărute în Rusia și preluată de presa din Republica Moldova. Semnatarul dezinformării susține că Moscova ar trebui să intervină pentru a nu permite ca Republica Moldova să fie „înghițită”.
ȘTIRE: „De fapt, România a ocupat demult Republica Moldova. 90% din exporturile moldovenești (vin și produse), ajung la „frați”, iar comerțul cu Rusia a fost redus la minimum. Studenților moldoveni le este oferită posibilitatea să învețe gratuit în universitățile românești (de obicei, majoritatea nu mai revin), iar pașaportul românesc poate fi obținut cât ai zice pește”. Acestea sunt o parte din afirmațiile unui reportaj publicat de aif.ru, în care se afirmă că noul președinte de la Chișinău, Maia Sandu, ar putea pune în discuție în Parlament unirea Republicii Moldova cu România. Majoritatea celor citați în reportaj au o atitudine negativă față de România, chiar dacă o parte dețin și cetățenia română, iar la final autorul sugerează că Rusia ar trebui să intervină ca să nu-i permită României „să înghită” Republica Moldova.
NARAȚIUNE: România este tot mai aproape de a anexa Republica Moldova.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Teritoriul cunoscut ca Basarabia a fost anexat în 1812 de Imperiul Țarist în urma unui război ruso-turc. În 1918, după destrămarea Imperiului Țarist, regiunea s-a unit cu România, dar în 1940 a fost ocupată de fosta URSS, care a fracționat teritoriul încorporând sudul în Ucraina și formând din restul Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
Subiectul unirii Republicii Moldova cu România, după modelul actului din 1918, este discutat în permanență după 1991, odată cu proclamarea Independenței Republicii Moldova. Contextul este în prezent mult mai complex, iar, potrivit sondajelor, majoritatea populației s-ar opune unei asemenea decizii, mai ales că în perioada sovietică, aceasta a fost rusificată și au fost create mai multe enclave locuite preponderent de rusofoni.
Totuși, numărul adepților unirii cu România este în creștere, ajungând, potrivit sondajelor, la aproximativ 30% din populație. Mulți însă agreează ideea unirii preponderent prin prisma câștigurilor economice. O cercetare sociologică recentă arăta că jumătate din cei intervievați ar vota pentru unirea cu România de dragul salariilor și pensiilor mai mari.
Tema unirii Republicii Moldova cu România este și un subiect de dezbatere în campaniile electorale din Republica Moldova. Unele forțe politice se pronunță deschis pentru unirea celor două state, în timp ce altele prezintă această posibilitate drept cea mai mare amenințare la adresa statalității și invocă amintirile despre „jandarmul român” pentru a speria cetățenii și a crește spiritul românofob.
OBIECTIV: 1. Să prezinte România ca un stat cu pretenții teritoriale față de Republica Moldova. 2. Să inoculeze ideea că majoritatea covârșitoare a populației Republicii Moldova este împotriva unirii cu România. 3. Să justifice o intervenție a Rusiei împotriva „pericolului unirii”.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Chiar dacă România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și principala destinație a mărfurilor moldovenești, aceasta nu asigură nici pe departe 90% din piața de desfacere a exporturilor Republicii Moldova. Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2020, Republica Moldova a exportat în România 28,4% din mărfurile sale. Astfel nu poate fi afirmat faptul că Republica Moldova este dependentă de România la acest capitol.
Exporturile moldovenești în Federația Rusă au scăzut mult după anul 2013 – de la peste 600 de milioane de dolari anual, la ceva mai mult de 200 de milioane – dar acest lucru s-a întâmplat pentru că Moscova a introdus restricții și taxe vamale la produsele moldovenești după ce Chișinăul a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.
Aproape 650.000 de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română în ultimele două decenii, iar alte peste 140.000 de cereri erau în lucru la sfârșitul anului 2020, potrivit unor informații oferite de Ministerul român al Justiției. Procedura este însă destul de complicată și de durată, de obicei fiind necesari câțiva ani.
Și Federația Rusă oferă posibilitatea obținerii cetățeniei sale pentru cetățenii moldoveni. Numărul celor care au cetățenia rusă nu este cunoscut, titularii ascunzând, de obicei, acest fapt, deoarece Rusia nu permite dubla cetățenie.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, o eventuală decizie de unire cu România poate fi luată doar prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși. Astfel, doar un președinte sau un parlament pro-unire nu ar putea lua o asemenea decizie.
SÂMBURE DE ADEVĂR: România este principala piață de desfacere a mărfurilor moldovenești și oferă posibilitatea redobândiriii cetățeniei sale.
CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Rusiei, pentru a justifica o eventuală intervenție pentru a-și fortifica controlul asupra Republiciii Moldova. În context electoral - Blocului comuniștilor și socialiștilor, pentru a alimenta fobiile românofobe ale unei părți a populației, subiect utilizat de unii politicieni la alegeri.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
Verifică sursele: