
Refugiații ucraineni au un comportament agresiv și provocator, iar gazdele sunt tot mai nemulțumite. În Republica Moldova, aceștia vandalizează monumentele sovietice și se iau la harță cu localnicii, scrie publicația rusă mk.ru, citând rețelele de socializare, dar fără să probeze acuzațiile. În Republica Moldova mai multe astfel de dezinformări au fost demontate de presă.
ȘTIRE: „Comportamentul refugiatilor ucraineni provoacă tot mai multe nemulțumiri printre cetățenii statelor care îi găzduiesc. Rețelele sociale sunt arhipline cu videouri cu ucraineni în stare de ebrietate în magazine, cerând un comportament deosebit în raport cu ei. (...) Cetățenii moldoveni nu înțeleg de ce străinii se comportă nu ca niște oaspeți, dar ca stăpâni - vin în automobile scumpe, vandalizează monumentele și le indică localnicilor în ce limbă să vorbească.
[...]
Spre exemplu, moldovenilor nu le place refuzul oaspeților lor să achite în transportul public. Deși în Moldova, acesta este destul de scump.
[...]
În plus, nou-veniții le-au declarat război monumentelor sovietice, pe care le vopsesc pe ascuns în culorile drapelului Ucrainei. Așa s-a întâmplat în cazul tancului T-34 din satul Cinișeuți, vopsit noaptea de vandali necunoscuți.
Moldovenii se plâng că oaspeții lor cer mâncare gratuită în restaurante și se plâng de calitatea servicilor, deși li se oferă ce e mai bun. Sunt publicate înregistrări în care ucrainenii sunt admonestați și li se amintește cum trebuie să se comporte.
‚Ați primit locuințe gratuite, hrană și apă, scutece pentru copii și așa mai departe. Cine sunteți voi? Chelnerița vă deservește, iar voi începeți a striga că s-a adresat în limba rusă’, se arată nemulțumită o localnică.”
NARAȚIUNE: Ucrainenii refugiați în Republica Moldova au un comportament agresiv, necivilizat și provocator.
CONTEXT/ETOS LOCAL: De la debutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, până pe 2 aprilie, aproape 4,2 milioane de ucraineni au plecat peste hotare din calea războiului, potrivit datelor Agenției ONU pentru refugiați. Cei mai mulți dintre ei – peste 2,4 milioane – s-au deplasat spre Polonia, iar aproape 400.000 au intrat prin Republica Moldova, un stat cu aproximativ 3 milioane de locuitori. Majoritatea doar au tranzitat Republica Moldova în drum spre UE, dar peste 90.000 se mai află în această țară. Republica Moldova găzduia la un moment dat cel mai mare număr de refugiați ucraineni raportat la populația țării. S-au implicat atât statul, care a creat centre pentru refugiați, unde a oferit adăpost, hrană și asistență medicală gratuită, cât și cetățeni care au găzduit și continuă să adăpostească familii de refugiați. Majoritatea sunt femei, copii (jumătate dintre refugiați sunt minori) și bătrâni, pentru că Ucraina nu le permite bărbaților între 18 și 60 de ani să părăsească țara.
Presa a publicat un număr mare de reportaje cu cetățeni moldoveni care găzduiesc refugiați, lucrează ca voluntari la centrele de plasament, colectează produse și bani pentru aceștia, dar și cu refugiați care își exprima recunoștința. Pe rețele de socializare a fost lansată însă încă de la debutul crizei refugiaților, o campanie despre presupuse abuzuri comise de ucraineni, care au fost preluate pe larg și tirajate de presa rusă. Astfel de narațiuni despre refugiați au mai apărut și în alte țări, inclusiv în România, ceea ce sugerează că ar putea fi vorba de o campanie concertată.
OBIECTIV: Să prezinte ucrainenii ca pe un popor agresiv și nerecunoscător, pentru a reduce simpatia opiniei publice față de acesta după invazia rusă. Să justifice intervenția militară rusă în Ucraina
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Narațiunea se bazează pe acuzații nedemonstrate în unele cazuri și, de fiecare dată pe generalizări, făcându-se trimitere la declarațiile unor persoane fără a fi verificate faptele.
La Cinișeuți, raionul Rezina, într-adevăr postamentul pe care este ridicat un tanc sovietic a fost vopsit în culorile Ucrainei, dar nu există dovezi că au făcut-o refugiații ucraineni, care ar fi trebuit să se oprească din drum, să cumpere vopsea și să piardă o bucată de zi. Același lucru s-a întâmplat și cu tancul sovietic de la Leușeni, aproape de hotarul cu România, iar unii politicieni pro-ruși i-au acuzat pe ucraineni că ar fi „vandalizat” monumentul sovietic, ca ulterior, liderul Partidului Unității Naționale (unionist), Anatol Șalaru, să anunțe că echipa sa a vopsit postamentul.
Și acuzațiile despre ucraineni care refuză să achite nota de plată, sau se comportă agresiv când li se vorbește în rusă sunt generalizate și bazate pe declarații nefondate. Veridica a demontat astfel de dezinformări și la fel a făcut și presa din Republica Moldova.
Au apărut și în Republica Moldova știri că refugiații ucraineni circulă gratuit în transportul public din Chișinău, chiar dacă nu a fost luată o decizie oficială în acest sens. Însă mențiunea din articolul publicat de mk.ru că transportul public din Republica Moldova este scump, este cel puțin departe de adevăr. O călătorie cu troleibuzul în Chișinău costă 10 cenți, iar cu autobuzul - 15.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Au existat, cel mai probabil, abuzuri și cazuri de comportament agresiv din partea unor refugiați ucraineni, dar este vorba de excepții, nu de regulă generală.
REACȚII OFICIALE: Autoritățile de la Chișinău au îndemnat cetățenii să nu distribuie mesaje false despre refugiații ucraineni, iar președintele Maia Sandu a menționat într-un discurs către cetățeni că „este inacceptabil și iresponsabil ca incidentele cu implicarea refugiaților să fie speculate de persoane în funcții publice, demnitari și aleși în scopuri politice”.