Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Serbia este ținta unei vaste campanii de amenințări cu bombă. Să fie mâna Occidentului, a Rusiei sau a serviciilor de informații sârbe?

Un bărbat cu litera „Z” imprimată pe cămașă, folosită de armata rusă ca semn de identificare pe vehiculele lor, ține un steag sârb în timpul unui protest pro-rus la Belgrad, Serbia, 15 aprilie 2022.
©EPA-EFE/ANDREJ CUKIC  |   Un bărbat cu litera „Z” imprimată pe cămașă, folosită de armata rusă ca semn de identificare pe vehiculele lor, ține un steag sârb în timpul unui protest pro-rus la Belgrad, Serbia, 15 aprilie 2022.

De mai bine de o lună, Serbia este ținta unei serii de amenințări cu bombă. Presa de scandal controlată de guvern și unele oficialități sârbe susțin, fără să ofere însă vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor, că această campanie are în spate Occidentul și are legătură cu reticența Belgradului în a impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, Rusia sau serviciile de informații ale Serbiei pot fi la fel de interesate de lansarea unei astfel de campanii.

De la zboruri la Moscova anulate la alerte cu bombă în școli: cum s-a desfășurat campania

Totul a început cu amenințări cu bombe la bordul zborurilor Air Serbia către Moscova. De la începutul războiului în Ucraina, Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei, iar autoritățile sârbe încearcă de fapt să mențină relațiile în general bune cu această țară. În timp ce multe companii aeriene și-au anulat zborurile către Moscova, Air Serbia a rămas unul din puținii operatori care încă mai efectuează zboruri de la Belgrad la Moscova, permițând cetățenilor ruși să ajungă în Serbia cu avionul iar de acolo să se deplaseze mai departe. Când au început să sosească primele alerte cu bombă, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că de vină sunt serviciile de informații externe din două țări (Ucraina și o țară membră UE). Acuzațiile au fost respinse de Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina, care le-a catalogat ca fiind nefondate și incorecte.

Până acum au fost șase amenințări cu bombă la adresa unor zboruri Air Serbia care urmau să decoleze spre Moscova. A fost doar începutul. Amenințările cu bombă au cuprins rapid toată Serbia, ca un incendiu de vegetație. În ultimele săptămâni, în Serbia s-au înregistrat sute de amenințări. Au fost vizate școli, spitale, instituții ale statului, centre comerciale, Grădina Zoologică din Belgrad, restaurante și chiar poduri. Orele la clasele primare au fost mutate online, deoarece nu se mai pot desfășura în condiții normale în școli atâta timp cât acestea primesc sute de amenințări cu bombă. Cetățenii sârbi au fost la început îngrijorați, apoi indignați de cele întâmplate, deoarece situația le afectează viețile, atunci când trebuie evacuate spitale, centre comerciale și poduri. O problemă deosebită constă în faptul că poliția nu poate interveni în mod eficient pentru a verifica un număr atât de mare de amenințări false, deoarece în fiecare caz cetățenii trebuie evacuați, abia după aceea fiind însărcinată o unitate specială de poliție pentru a se ocupa de toate aceste cazuri.

Presa de scandal pro-guvernamentală și unii oficiali susțin că Occidentul este responsabil pentru această campanie

Astfel, amenințările cu bombă au devenit o parte din viața de zi cu zi în Serbia. Întrebarea de pe buzele tuturor este cine este responsabil pentru aceste amenințări și ce se urmărește? Alertele cu bombă îngreunează viața multor oameni și răspândesc panica la nivelul societății. Din punct de vedere legal, ele reprezintă o infracțiune.

Ziarele de scandal afiliate puterii susțin că Serbia este ținta unui tip special de război, iar Occidentul se folosește de amenințările cu bombă pentru a pune presiune pe autorități. Acest punct de vedere reflectă declarațiile făcute de ministrul de interne, care a adus în discuție acest război special încă de la primele alerte. Oficialul sârb a mai susținut că aceste amenințări au fost făcute de la adrese diferite din mai multe țări europene, fiind transmise instituțiilor din Serbia. Ministrul a adăugat că atacurile asupra Serbiei nu reprezintă efortul unei singure persoane – ele sunt atacuri cibernetice în masă, bine organizate și extrem de costisitoare, supervizate din diferite centre care lansează aceste atacuri de tip hibrid.

Deși informațiile oferite publicului sunt extrem de contradictorii, Ministerul de Interne susține că poliția nu a putut identifica cine transmite aceste alerte false din străinătate, dar că până acum au descoperit că opt astfel de apeluri au venit din Polonia, patru din Gambia, patru au fost localizate în Iran și Nigeria (două fiecare), iar alte trei au fost transmise din Ucraina, Slovenia și Rusia. Premierul Ana Brnabić a confirmat la rândul ei că este vorba de o consecință a presiunilor la care Serbia a fost supusă pentru că nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei.

Este adevărat că Serbia se confruntă cu foarte multă presiune din partea comunității internaționale pentru că a ales să nu impună sancțiuni împotriva Rusiei, fiind singura țară de pe continentul european, în afară de Belarus, care nu a făcut acest lucru. Autoritățile sârbe și-au justificat decizia politică făcând referire la istoricul de relații bune dintre Serbia și Rusia și, în același timp, la dependența totală a țării de gazele rusești. Cu toate acestea, Serbia nu a rămas neutră în acest conflict, condamnând în termeni foarte duri invadarea Ucrainei de către Rusia, semnând mai multe rezoluții ONU care criticau agresiunile Rusiei și votând pentru excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturilor Omului.

Având în vedere traiectoria ei pro-europeană, Serbia este obligată să-și armonizeze politicile externe și de securitate cu cele ale Uniunii Europene, însă nu a făcut acest lucru de foarte mulți ani. Este exact motivul pentru care EU se așteaptă ca Serbia să se alinieze deciziilor sale. Cu toate acestea, Belgradul dorește ceva la schimb, mai ales dacă introducerea sancțiunilor va avea consecințe directe asupra livrărilor de gaz din Rusia.

Campania de amenințări cu bombă face jocurile Moscovei și Belgradului. Să fie vreuna din ele responsabilă?

Nu doar Occidentul pune presiuni asupra Serbiei. Rusia cu siguranță face același lucru, dorind să arate că are un partener de încredere în Europa. Oficialii ruși au declarat în repetate rânduri că se așteaptă ca Serbia să nu impună sancțiuni împotriva Rusiei, punând astfel presiuni pe autoritățile sârbe în acest sens.

Acest lucru te face să te întrebi dacă nu cumva autoritățile sârbe vor să lase impresia că se confruntă cu presiuni enorme din toate părțile, astfel încât cetățenii să înțeleagă amploarea acestei situații? Nu cumva serviciile secrete sârbe sunt de fapt responsabile pentru aceste amenințări false? Nu există dovezi care să indice acest lucru, dar această ipoteză nu trebuie ignorată. La urma urmei, se știe că presa de scandal e controlată de guvern. Dacă gazetele senzaționaliste scriu că Occidentul e de vină, atunci povestea se potrivește de minune cu narațiunea deja intens circulată conform căreia Occidentul exercită  o presiune neobișnuită asupra Serbiei pentru a impune Rusiei sancțiuni.  Până acum, poliția sârbă nu a publicat vreo dovadă privind persoanele bănuite că ar trimite aceste amenințări false și nici nu au existat declarații în acest sens din partea autorităților sau agențiilor de poliție din alte țări. Dacă presupunem că serviciile de informații sârbe au orchestrat această campanie, o astfel de acțiune bine-coordonată ar confirma din nou narațiunea privind presiunile la care este supusă Serbia. Dacă Occidentul sau altă entitate sunt cu adevărat în spatele acestei campanii, serviciile sârbe probabil ar fi anunțat deja cine este responsabil de aceste acțiuni concertate. Din toate aceste considerente, nu se poate spune cu certitudine dacă acest război special a fost declanșat de forțe din interior sau din exterior. Din lipsă de probe, este greu să tragem o concluzie, dar putem lua în considerare scenariile amintite mai sus.

La rândul lui, președintele Serbiei se folosește de această criză pentru a-și consolida imaginea publică, amintind de presiunea teribilă la care este supus din toate părțile. Deși poate părea ciudat pentru publicul de acasă, de mult timp Serbia se poziționează ca partener de încredere ale Americii în Balcani. Faptul că Serbia nu impune sancțiuni împotriva Rusiei te-ar putea face să pui acest parteneriat sub semnul întrebării, dar adevărata întrebare este dacă sancțiunile sunt într-adevăr subiect de discuție între oficialitățile sârbe și americane. Statele Unite au nevoie de stabilitate în Balcanii de Vest, iar singurul capabil să garanteze această stabilitate este președintele Serbiei. De ce? În ultimii ani,  Aleksandar Vučić a ajuns să influențeze sârbii din întreaga regiune, din Muntenegru, Macedonia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo. Faptul că Vučić controlează atât partidele de dreapta din Serbia cât și comunitățile de sârbi din regiune îl pune într-o poziție suficient de puternică în negocierile cu partenerii din Occident. De aceea întregul narativ care spune că Occidentul susține campania de amenințări cu bombă, când de fapt chiar a renunțat să mai solicite Serbiei să impună sancțiuni Rusiei, ridică anumite semne de întrebare. În fond, dacă Serbia ar impune aceste sancțiuni, efectul lor ar fi mai degrabă simbolic, deoarece nu ar aduce Rusiei prejudicii semnificative.

Tags: Serbia , Ucraina , Rusia , UE , Război în Ucraina
Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

A treia oară-i cu noroc : O Bulgarie indecisă se încumetă la o nouă rundă de alegeri

A treia oară-i cu noroc : O Bulgarie indecisă se încumetă la o nouă rundă de alegeri

Dorința de a-i detrona pe Boyko Borissov și al său GERB nu a fost de ajuns : „Există un astfel de popor”, noul partid care a câștigat cele mai recente alegeri din Bulgaria, a mai luat un viraj periculos marți, revocându-și propriile numiri de miniștri, pe fondul unor controverse în creștere.

Convertirea la „conspiraționism” sau pseudo-legitimarea teoriilor conspirației

Convertirea la „conspiraționism” sau pseudo-legitimarea teoriilor conspirației

Teoriile conspirației par să își găsească un nou avânt în această perioadă, fiind folosite inclusiv în campanii de dezinformare. Noii lor promotori vin din zona mass-media, a politicii și a Bisericii, iar acest lucru le dă un plus de credibilitate și o falsă legitimitate.

Vuk Velebit

25 May 2022

Actualizat la: 24 Jun 2022 17:11:13
Vuk Velebit

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
  • În ultimele săptămâni, în Serbia s-au înregistrat sute de amenințări. Au fost vizate școli, spitale, instituții ale statului, centre comerciale, Grădina Zoologică din Belgrad, restaurante și chiar poduri. Orele la clasele primare au fost mutate online, deoarece nu se mai pot desfășura în condiții normale în școli atâta timp cât acestea primesc sute de amenințări cu bombă. Cetățenii sârbi au fost la început îngrijorați, apoi indignați de cele întâmplate, deoarece situația le afectează viețile, atunci când trebuie evacuate spitale, centre comerciale și poduri.
  • Ziarele de scandal afiliate puterii susțin că Serbia este ținta unui tip special de război, iar Occidentul se folosește de amenințările cu bombă pentru a pune presiune pe autorități. Acest punct de vedere reflectă declarațiile făcute de ministrul de interne, care a adus în discuție acest război special încă de la primele alerte. Oficialul sârb a mai susținut că aceste amenințări au fost făcute de la adrese diferite din mai multe țări europene, fiind transmise instituțiilor din Serbia. Ministrul a adăugat că atacurile asupra Serbiei nu reprezintă efortul unei singure persoane – ele sunt atacuri cibernetice în masă, bine organizate și extrem de costisitoare, supervizate din diferite centre care lansează aceste atacuri de tip hibrid.
  • Nu doar Occidentul pune presiuni asupra Serbiei. Rusia cu siguranță face același lucru, dorind să arate că are un partener de încredere în Europa. Oficialii ruși au declarat în repetate rânduri că se așteaptă ca Serbia să nu impună sancțiuni împotriva Rusiei, punând astfel presiuni pe autoritățile sârbe în acest sens. Acest lucru te face să te întrebi dacă nu cumva autoritățile sârbe vor să lase impresia că se confruntă cu presiuni enorme din toate părțile, astfel încât cetățenii să înțeleagă amploarea aceastei situații? Nu cumva serviciile secrete sârbe sunt de fapt responsabile pentru aceste amenințări false?
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război

Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Jun 2022
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?

În lunile care au trecut de la declanșarea masivului atac rus asupra Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a dovedit a fi un lider remarcabil. Nu a fugit, nu a trădat oamenii care l-au ales, nu a acceptat înțelegeri pe sub masă și nu a tranzacționat suveranitatea țării. Rușii au încercat să ajungă la el din primele ore ale invaziei. Să se teamă Moscova de președintele Zelenski, sau de ideile pe care și le-a asumat încă dinainte ca războiul să izbucnească?

Angela Grămadă
Angela Grămadă
03 Jun 2022
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare

Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
02 Jun 2022
„Noul normal”: Pandemia și războiul
„Noul normal”: Pandemia și războiul

Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
31 May 2022