Editoriale

PressOne: Talentatul domn Mega și propaganda rusă. Cum a ajuns un preot român din Vrancea premiat la Festivalul de Film de la Moscova

Ciprian Mega, proiecția specială cu echipa, Oradea, 29.10.23
© Pagina Facebook "21 de Rubini"   |   Ciprian Mega, proiecția specială cu echipa, Oradea, 29.10.23

Susține jurnalismul independent

Un film de propagandă regizat de un preot român, cu Dorel Vișan și Mickey Rourke în distribuție, a fost proiectat recent la Festivalul de la Moscova. Preotul Ciprian Mega s-a pozat pe covorul roșu cu Maria Zaharova, portavocea lui Putin, în numele „libertății de exprimare.”, scrie PressOne.

  • Dezamăgit de România, un preot care a plecat să slujească o altă biserică ortodoxă în Cipru în 2009 a devenit aproape peste noapte regizor premiat de două ori la Festivalul de Film de la Moscova. 
  • Zilele trecute, părintele Ciprian Mega (38 de ani), originar din Vrancea și paroh în Oradea, a fost fotografiat pe covorul roșu în compania Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei. 
  • Însă, fiecare etapă a carierei părintelui Ciprian Mega a fost până acum într-un fel sau altul marcată de apropierea de Rusia și de spațiul ei de influență.

„21 de rubini” este al treilea film al lui Ciprian Mega și a fost proiectat anul acesta în selecția Festivalului de la Moscova. Subiectul filmului reia tema România-Colonia Europei principala narațiune a propagandei rusești. Într-un dialog cu Cosmin Gușă, purtat la radioul Gold FM, preotul Mega spune despre filmul „21 de rubini” că este o metaforă a societății românești: 

„E o privire foarte onestă asupra societății românești la 33 de ani de la Revoluție. Sunt 2 războaie, începe cu războiul din Iugoslavia și se termină cu războiul din Ucraina. Dar războiul cel mare este cel interior. Dar filmul nu vorbește despre politică. Politica e marginală în film. Filmul are o dimensiune profetică. Inclusiv arestarea lui Dumitru Buzatu (președintele Consiliului Județean Vaslui, arestat în septembrie 2023 pentru luare de mită, n.red.) apare în film.”

Imaginile în care apare Ciprian Mega, preot ortodox la parohia Sfântul Spiridon din Oradea, împreună cu soția sa – producător și actorul Dorel Vișan la Moscova în plin conflict cu Occidentul și război în Ucraina – au suscitat reacții diverse inclusiv din partea reprezentanților BOR. 

Ciprian Mega regizează de 10 ani filme. A făcut un scurt-metraj în 2015, „Nunta lui Iov”. Apoi a debutat în lungmetraj în 2016 cu „Dimineața care nu se va sfârși”. Ulterior, platforma de streaming Netflix l-a inclus în selecția sa de filme românești pentru o vreme, iar Mega susține că cifrele primite ulterior arată că a „avut foarte multe vizualizări.”

În 2021, preotul a mai regizat un film, „Glasul care strigă în pustie”, cu care a mers prima oară la Moscova în primăvara lui 2022, la numai câteva luni de la invazia rusească în Ucraina. Filmul a fost premiat la acea ediție a festivalului inclusiv cu premiul pentru cel mai bun actor în rol principal, pentru interpretul lui Gheorghe Calciu-Dumitreasa. În sfârșit, anul trecut, preotul a finalizat un film la care spune că a lucrat aproape un deceniu, cu titlul „21 de rubini”. 

În mod surprinzător, Ciprian Mega spune despre el că nu este un cinefil și că nu îi plac filmele. Dacă totuși îl interesează un film, îl revede de mai multe ori. Urmărind traiectoria lui profesională, este ușor de observat că toate filmele pe care le-a scris, le-a filmat și le-a produs în timp record (fiecare producție s-a finalizat în câteva luni) au la bază propria sa bătălie cu ierarhii din sânul Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, temele abordate, în filme și interviurile acordate, duc înspre zona suveranistă și au la bază concepția potrivit căreia România este o colonie a Europei decadente. 

Misterul

Într-un interviu difuzat de postul național de televiziune, TVR, în preajma Crăciunului 2022, Ciprian Mega povestește cum în 2009, după ce absolvise Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu, a scris o carte. Aparent, cartea a înfuriat toată ierarhia BOR, fiindcă vorbea despre trădările petrecute în sânul Bisericii în anii comunismului. Din acel moment, susține Mega, n-a mai fost niciun loc pentru el în țară, fiindcă era cap de „listă neagră”. A reușit cu greu să fie hirotonisit, însă nu i s-a dat nicio parohie, așa că a plecat într-un scurt pelerinaj în Cipru. 

Biserica Ortodoxă a Ciprului este o biserică autocefală a comunității creștine ortodoxe, adică are o conducere proprie și un arhiepiscop al ei. Însă Ciprul, ca și biserica lui, sunt strâns legate de spațiul rusesc. Există un număr mare de ruși care frecventează, fie ca turiști sau ca oameni de afaceri, Ciprul, iar despre influența în Cipru a patriarhului Moscovei s-a scris frecvent. În acest context, Mega povestește că a ajuns în capitala insulei, la Nicosia, unde a învățat repede să slujească în limba greacă. Spune că atunci când a plecat din România nu cunoștea pe nimeni în Cipru. 

Însă, odată ajuns acolo, teoretic un simplu tânăr preot, a fost angajat la una din cele mai importante parohii, Sfântul Nicolae. 

Pe parcursul interviului acordat TVR, Mega încearcă să explice și felul în care a ajuns înapoi în România, aproape un deceniu mai târziu. Aparent, unul din mitropoliții Ciprului avea foarte mare încredere în el, fiindcă l-a invitat să îl însoțească la o discuție la hotelul Hilton cu un oligarh rus și un arhitect, care doreau să construiască în capitală o biserică ortodoxă rusească. Mega povestește că a văzut planurile și calendarul construcției oligarhului, însă 8 luni mai târziu a sesizat că lucrările nu fuseseră începute. L-a chestionat pe mitropolit cu privire la planul ce părea eșuat, iar șeful său ierarhic i-a spus că ctitorul rus, oligarhul, ar fi murit. În acest context, Ciprian Mega i-a propus mitropolitului să îi ofere lui posibilitatea de a ridica pe același teren o biserică ortodoxă, dar românească de data aceasta.

L-am întrebat pe teologul Radu Preda cât de des se întâmplă ca un preot din România să poată sluji, fără să fi fost trimis în misiune de propria sa biserică, într-o altă biserică autocefală? 

„În principiunu se practică jurisdicțiile canonice în cadrul altor jurisdicții decât în cadre lămurite. Exemple: sârbii de la Timișoara sau Ucrainenii din Maramureș. Ortodoxia toată, din fericire în secolul XIX și din păcate acum, s-a fixat pe criteriul etnic.”

Cu alte cuvinte este foarte puțin întâlnit ca un preot român să primească o parohie și să ctitorască o biserică în sânul unei alte biserici. Însă preotul Mega a reușit.

A construit o biserică ortodoxă pentru românii care muncesc în Cipru sub Biserica Ortodoxă a Ciprului. A fost suficient cât să îmbuneze inima BOR, care l-a rechemat acasă și i-a dat să păstorească peste o bisericuță de lemn din curtea Spitalului de Copii din Oradea, de unde era originară și soția sa.

Ciprian Mega s-a întors în România în 2018. Bisericuța lui se afla în zona Rogerius, cel mai mare cartier muncitoresc, iar venirea lui n-a fost agreată de alți prelați, fiindcă le „mușca” din turmă, susțin sursele consultate de PressOne.

Apoi, tenacitatea preotului a lovit din nou. În plină pandemie a reușit să demoleze vechiul lăcaș de cult și a ridicat o biserică din ziduri solide de cărămidă, mărindu-și numărul de enoriași.

Și în acest caz, cum a fost și cu biserica din Cipru, este neclar felul în care umilul preot a reușit să obțină în timp record fondurile necesare unor astfel de investiții de amploare. Presa locală din Oradea susține că nu a investit niciodată bani publici în ctitoriile sale și că nu a obținut finanțări decât pe baza propriilor sale relații de prietenie cu oameni de afaceri din zonă. 

Preotul Ciprian este o „persoană magnetică”, mi se spune din comunitate. Enoriașii îl iubesc, iar bunicuțele „te iau la bătaie, dacă îl vorbești de rău pe preotul lor”.

Banii 

Nici despre bugetele filmelor sale nu se știe mare lucru. Despre „Glasul care strigă în pustie” Ciprian Mega îi spune lui Cosmin Gușă că a venit la el „un prieten, care își dorea să facă un film”. I-a spus că „prietenul” cercetase mai mulți regizori, dar nu s-au înțeles asupra proiectului. Iar „prietenul” lui avea deja o finanțare obținută. La insistențele lui, Mega a fost de acord să filmeze, mai ales că, spune el, era  „perioada asta de pandemie când libertățile ne-au fost restrânse și relaționarea noastră cu libertatea și cu fragilitatea sufletului omenesc a fost restrânsă.” 

„Finanțarea obținută”  de care vorbește e posibil să fi fost pur și simplu bani aduși din casă de un om de afaceri din Pitești, foarte apropiat de cele bisericești. Există un indiciu care ne duce în această direcție, dacă analizăm acționariatul firmei sale de producție, Eirina Film SRL. Printre membrii fondatori, în 2017, figura și Gheorghe Axinte, din județul Argeș. 

Axinte este un magnat al asfaltului și controla o serie de firme de construcții din județ, aparent apropiat al PSD. În 1999 – povestește Axinte însuși – a cumpărat acțiunile societății care administra la acea dată clădirea Închisorii din Pitești. Spațiul închisorii situat aproape de centrul orașului a fost o nadă pentru dezvoltatorii imobiliari. Însă Piteștiul era locul în care comuniștii au aplicat în anii ‘50 pe scară largă tortura cunoscută sub numele de Fenomenul Pitești, prin care a trecut și preotul Calciu-Dumitreasa, personajul din cel de-al doilea film a lui Mega. Ironia face că Axinte a fost și cel care a demolat celularul Închisorii din Pitești și a construit în locul lui un bloc. Ulterior, ce a mai rămas din închisoarea din Pitești a devenit muzeu, iar fiica lui Axinte se ocupă de o fundație memorialistică.

Citește articolul integral pe PressOne.

Veridica și PressOne fac parte din Ethical Media Alliance.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Veridica

Veridica




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Rusia recrutează polonezi pentru războiul său împotriva Occidentului
Rusia recrutează polonezi pentru războiul său împotriva Occidentului

Polonia se găsește în linia întâi a unui nou Război Rece tot mai intens. Serviciile rusești recrutează agenți polonezi și îi folosesc pentru atacuri împotriva opozanților Kremlinului.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
17 May 2024
Corespondență din Odesa: „Blestemați să fie pentru o astfel de «eliberare»!”
Corespondență din Odesa: „Blestemați să fie pentru o astfel de «eliberare»!”

Principalul port ucrainean, Odesa, este ținta bombardamentelor rusești din 2022. Atacurile s-au intensificat odată cu retragerea Rusiei din acordul privind cerealele. Tatiana Așurkevici a petrecut câteva zile în oraș și a descoperit, printre locuitorii acestuia, un amestec de fatalism, oboseală și încrâncenare împotriva rușilor.

Tatiana Așurkevici
Tatiana Așurkevici
15 May 2024
Corespondență din Ucraina: „Ne-am obișnuit deja cu moartea”. Viața sub rachetele rușilor
Corespondență din Ucraina: „Ne-am obișnuit deja cu moartea”. Viața sub rachetele rușilor

Harkovul este o țintă a rușilor încă din prima zi a războiului. Locuitorii refuză însă să plece și încearcă să își vadă de viață, cât de normal se poate, în ciuda bombardamentelor constante.

Tatiana Așurkevici
Tatiana Așurkevici
01 May 2024
Rusia lui Putin se pregătește pentru un război de durată și de mare amploare
Rusia lui Putin se pregătește pentru un război de durată și de mare amploare

Dincolo de Ucraina, Moscova lucrează pe trei planuri: consolidarea regimului prin „scuturarea” propriei elite, guverne în exil pentru foștii sateliți sovietici și promovarea discursului pro-rus în Occident.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
30 Apr 2024