Donează
La finalul lunii martie, un nou scandal a agitat spiritele în Estonia: Politico a scris că țara își modernizează armata pe cheltuiala Uniunii Europene, transmițând echipamente militare vechi Ucrainei.
Strategia ar fi una simplă: mai multe țări europene au fost de acord să sprijine Ucraina invadată de Rusia, inclusiv prin livrarea de arme, atât de necesare acestei țări. În schimbul unei contribuții la Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility, EPF) proporțională cu economia fiecărei țări, fondul despăgubește apoi o parte din costurile generate (84%) la nivel național.
Fiecare țară în parte își calculează cheltuielile diferit. Sursele Politico sugerează că șase țări, printre care și Estonia, nu au transmis costul real al armelor trimise Ucrainei, ci costul unor echipamente militare noi. Estonia este în capul listei din toate punctele de vedere – Tallinnul susține că a trimis Ucrainei arme în valoare de 160 de milioane de Euro, din care suma de 134 de milioane de Euro a fost deja plătită guvernului estonian.
Aceste acțiuni au provocat nemulțumiri în rândul diplomaților europeni, care și-au exprimat indignarea că Estonia nu doar și-a modernizat arsenalul de arme, ci și pozează în același timp drept cel mai mare donator al Ucrainei. Unul din acești diplomați a declarat că Estonia a trimis rachete sol-aer de fabricație sovietică Strela, solicitând în schimb contravaloarea unor rachete Stinger.
Estonia: „noi nu am livrat vechituri”
Articolul publicat de Politico a stârnit multă agitație în Estonia, până la cel mai înalt nivel. Premierul Kaja Kallas a numit acuzațiile nefondate, sugerând că Estonia a fost pur și simplu mult prea activă în sprijinul oferit Ucrainei. „În primele cinci săptămâni, am susținut achiziția comună de rachete. Știu că unele persoane sunt deranjate atunci când țările mai mici dictează regulile. Nu ne surprinde faptul că acum caută motiv să ne pună la punct!”, a comentat Kallas.
Comandantul Forțelor Armate, Martin Herem, a amenințat chiar cu judecata pe oricine îndrăznește să declare că Estonia a trimis vechituri Ucrainei. „Estonia nu a avut niciodată în dotare rachete Strela sau Igla, la fel cum nu a primit niciodată rachete Stinger. Este un articol absurd”, a declarat oficialul estonian.
„Nu au existat rachete Strela în dotarea armatei estoniene, ceea ce dovedește că afirmațiile sunt defăimătoare. Totodată, nu se menționează nicăieri în articol că Estonia a livrat rachete Javelin Ucrainei înainte de începerea conflictului. Potrivit Politico și diplomaților intervievați, și aceste rachete sunt fier vechi?” – a declarat indignat europarlamentarul estonian Riho Terras.
Terras a scris pe rețelele de socializare că articolul publicat de Politico lasă impresia unui atac informațional, a cărui sincronizare este foarte ciudată. Europarlamentarul susține că articolul a fost publicat tocmai când Estonia intenționează să achiziționeze un milion de obuze pentru Ucraina.
„Dacă priviți lista de țări acuzate că au utilizat în mod abuziv fondul de pace al UE, veți vedea că pe listă se regăsesc Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania. Toate au granițe externe ale Uniunii Europene (și NATO) și toate au susținut cu înflăcărare Ucraina. Datorită poziției lor geografice, ele înțeleg cel mai bine amenințarea rusă”, susține Riho Terras.
Jaak Madison, europarlamentar estonian din partea partidului ultraconservator EKRE, chiar a comentat pe rețelele de socializare că Politico nu este de departe o publicație de investigații neutră, ci un agent de influență a cărui activitate avantajează Kremlinul.
„În mod evident, asistăm la o strategemă periculoasă: Politico răspândește minciuni și încearcă să provoace o ruptură între aliați pentru a încetini sprijinul oferit Ucrainei”, a declarat pentru postul național de radio șeful-adjunct de cabinet al Ministerului Apărării, Kusti Salm. Potrivit acestuia, înlocuirea acestor arme ar costa la fel de mult ca achiziția de arme noi pentru Ucraina: „Tot ce s-a făcut este perfect legal, iar aceste cifre sunt foarte mari pentru Estonia, pentru că sprijinul pe care noi l-am trimis este unul colosal.”
Salm mai susține și că Estonia a fost printre primele țări care au trimis în Ucraina peste 40,000 de mine anti-tanc, 100 de rachete Javelin, 35,000 de mitraliere automate și zeci de milioane de runde de muniție, chiar înainte de înființarea Instrumentului European pentru Pace.
Este Estonia victima propriei aroganțe?
Nu toți estonienii au denunțat acuzațiile aduse de Politico. Europarlamentarul Marina Kaljurand susține că sumele solicitate spre rambursare diferă foarte mult față de cele înaintate de alte țări, iar acest lucru trebuia să ridice semne de întrebare la care Estonia să răspundă de la bun început. În opinia ei, reacția lentă a autorităților a prejudiciat într-o anumită măsură reputația Estoniei pe plan internațional.
Europarlamentarul Yana Toom a susținut și ea articolul Politico, scriind pe rețelele de socializare că ideea că Estonia se înarmează pe socoteala UE este de fapt adevărată, deși nu au fost încălcată nicio regulă. În același timp, ea înțelege sentimentul de nemulțumire la nivel european și faptul că diplomații europeni sunt sătui de insistența cu care „Estonia se oferă drept exemplu și vrea să arate Europei întregi ce înseamnă să-ți iubești țara”.
„Nu este vorba de nicio neregulă – regulile permit oricărei țări care a livrat arme scoase din uz să solicite contravaloarea pentru înlocuirea lor, ca și cum ar fi fost livrate arme noi”, a declarat Yana Toom pentru Veridica. În același timp, europarlamentarul estonian consideră că scandalul nu este unul artificial: a pornit nu de la faptul că suma solicitată de Estonia pentru compensare este cea mai mare, ci pentru că urma să primească chiar mai mult. Estonia urma să trimită solicitări de rambursare a 84% din valoarea de 400 de milioane de Euro, nu 160 de milioane. Problema, susține Yana Toom, este că Estonia a fost mult prea arogantă.
Potrivit europarlamentarului estonian, s-a acumulat multă indignare la Bruxelles, atitudinea Estoniei a devenit subiect de dezbatere și chiar titlu de presă. „Astfel, motivul acestui scandal nu este deloc o încălcare a vreunei reguli, ci ceva mult mai grav: nerecunoștința și aroganța. Dacă în tot acest timp am fi fost mai modești și nu ne-am fi promovat țara în numele Instrumentului pentru pace, nu ar mai fi fost scandal. Contribuția Germaniei este cu mult peste a noastră. Și nu, nu consider că aceasta este atitudinea normală a oficialilor europeni. Aceștia își văd de treabă în liniște. Li s-a urcat succesul la cap, dacă îmi permiteți să spun, și nu este vorba doar de oficiali, ci și de politicieni”, a adăugat Toom.
În același timp, Yana Toom spune că asta nu înseamnă că Estonia ajută mai puțin Ucraina trimițându-i fier vechi. „Estonia chiar face multe lucruri și foarte rapid, atât din punct de vedere militar cât și umanitar. În această privință, există consens politic la nivelul întregii țări – aproape toate partidele politice, poate cu o singură excepție, susțin continuarea acestor măsuri. Singurul lucru care nu a mers cum trebuie a fost autopromovarea”, spune Toom.
Chiar și-așa, există voci în cadrul UE care au avertizat că dacă toate țările care finanțează achiziția de arme livrate Ucrainei solicită astfel de despăgubiri, curând nu vor mai exista bani în fond. Din acest motiv, europarlamentari din partea S&D, Renew Europe și Verzilor recomandă UE să impună standarde privind sumele pe care țările membre le pot solicita ca despăgubire de la EPF.
Estonia are mare nevoie să-și modernizeze armata, deși bugetul este limitat
În același timp, problema înzestrării armatei Estoniei este una foarte gravă: potențialul ei militar nu se compară cu cel al Germaniei sau al Franței, țări care sunt avantajate și de faptul că nu au graniță cu statul agresor și care în trecut nu au trăit sub jugul Rusiei. În mod deloc surprinzător, Estonia intenționează să continue campania de înzestrare: anul trecut a hotărât să mărească bugetul alocat apărării cu un miliard de Euro, sumă care urmează să fie cheltuită pe parcursul anilor viitori, cheltuielile de înzestrare urmând să depășească 400 de milioane de Euro pe an.
Un alt aspect este faptul că bugetul Estoniei este într-o situație catastrofală. Estonia nu dispune de fonduri suficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli. Potrivit ultimei estimări publicate de Ministerul Finanțelor la început de aprilie, în următorii patru ani datoria publică a Estoniei se va dubla, reprezentând 13,4 miliarde de Euro sau 30% din PIB.
Deficitul bugetar pe 2023 este deja foarte mare - 1,7 miliarde de Euro, o sumă gigant pentru o țară care mereu a ieșit în evidență pentru disciplina bugetară de care a dat dovadă. În mod evident, noul Cabinet va trebui să mărească taxele și să reducă cheltuielile, așa cum a și avertizat. Creșterea alarmantă a deficitului bugetar a fost cauzată în mare măsură și de cheltuielile cu apărarea. Acordul coaliției de guvernare de la începutul lunii aprilie prevede o creștere a acestor cheltuieli la 3% din PIB, la care se vor adăuga costurile asociate cu găzduirea forțelor NATO pe teritoriul Estoniei. Pentru a compensa deficitul bugetar, atât impozitul pe venituri proprii cât și impozitul pe cifra de afaceri vor fi majorate începând cu anul viitor.
Practic, guvernul Estoniei va cheltui aceste sume pe crearea unui sistem de apărare anti-aeriană pe mai multe niveluri (inclusiv apărare împotriva atacurilor cu dronă), consolidarea forțelor armate, creșterea capacității de apărare împotriva atacurilor indirecte și creșterea stocurilor de muniție. Confruntată cu actualele constrângeri bugetare, Estonia va profita cu siguranță de orice ocazie pentru a amortiza aceste cheltuieli din surse altele decât buzunarul contribuabililor.
Nu este foarte greu să presupunem că acest lucru nu va fi pe placul tuturor. Mai mult decât atât, în cadrul acordului coaliției, partidele din guvern au promis să solicite o creștere a bugetului pentru apărare la 2,5% din PIB la nivelul NATO, o propunere care cu siguranță va fi dezaprobată de unele membre ale Alianței, în special cele care, spre deosebire de Statele Baltice, nu se simt direct vizate de amenințări militare.
În privința Ucrainei, Estonia va continua să ofere asistență la nivel economic, politic și militar și va sprijini în continuare aspirațiile Euro-Atlantice ale Kievului. Lobby-ul diplomaților Estoniei pentru interesele Ucrainei va determina probabil autoritățile ucrainene să ignore faptul că unele țări ajută Ucraina ajutându-se astfel și pe ele însele.
