Editoriale

Cehia și criza din Ucraina: președintele dă vina pe CIA, guvernul se pregătește de consecințele conflictului iar campania de dezinformare ia amploare

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, și omologul său ceh, Jan Lipavsky, după ceremonia de depunere de flori la un monument dedicat apărătorilor ucraineni care au murit în conflictul est-ucrainean, lângă catedrala Sf. Mihail din Kiev, Ucraina, 08 februarie 2022.
© Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, și omologul său ceh, Jan Lipavsky, după ceremonia de depunere de flori la un monument dedicat apărătorilor ucraineni care au murit în conflictul est-ucrainean, lângă catedrala Sf. Mihail din Kiev, Ucraina, 08 februarie 2022.   |   EPA-EFE/SERGEY DOLZHENKO / POOL

Daruieste Viata

Amenințarea unei agresiuni ruse în Ucraina reprezintă un test important pentru noul cabinet al lui Petr Fiala – prima criză internațională majoră pe care trebuie să o gestioneze. Nu va fi ușor, dat fiind că actuala coaliție de guvernare din Cehia trebuie să coabiteze cu un președinte pro-rus și se confruntă și cu o campanie de dezinformare tot mai puternică.

Poziție fermă a guvernului ceh față de agresivitatea Rusiei în relația cu Ucraina

Situația a escaladat din nou săptămâna trecută când serviciile secrete SUA au informat aliații că Rusia poate ataca Ucraina începând de miercuri, 16 februarie.

„Am fost informați de Statele Unite, la fel ca ceilalți aliați din Europa. Vestea ne-a luat prin surprindere, fiindcă, dimpotrivă, în tot acest timp au apărut semne că situația pare să se fi calmat. Cu toate acestea, am primit un mesaj din partea serviciilor SUA, spunând că au obținut informații referitor la declanșarea conflictului pe 16 februarie”, a confirmat această dată pentru Deník N  ministrul adjunct de externe, Martin Dvořák.

Autoritățile au început pregătirile pentru o posibilă escaladare a conflictului. Cetățenii au fost avertizați să evite călătoriile în Ucraina sau să părăsească țara. Guvernul a pregătit un plan pentru o posibilă evacuare a ambasadei, trimițând familiile diplomaților înapoi la Praga.

Miercuri, temerile nu s-au adeverit. Chiar și-așa, situația în Ucraina rămâne tensionată. Rusia încă are peste 100.000 de militari amplasați la granița cu Ucraina și, potrivit oficialilor occidentali, toate semnele indică faptul că Rusia se pregătește de război.

De la sfârșitul anului trecut, Republica Cehă are un nou guvern alcătuit din reprezentanții a cinci partide politice. Toate cinci sunt pro-occidentale și au adoptat poziții ferme vizavi de amenințarea tot mai mare a unui atac al Rusiei în Ucraina.

Joi, înainte de a pleca la Bruxelles pentru a participa la un summit informal, Premierul Petr Fiala, liderul Partidului Civic Democrat, a declarat că statele occidentale trebuie să adopte o poziție comună fermă privind situația de la granița ucraineană. Rusia, mai spune el, trebuie să înțeleagă că anumite granițe nu pot fi trecute.

Ministerul de Externe, condus de Jan Lipavsky din partea Partidului Piraților, a avut la rândul lui o poziție fără echivoc. La începutul lunii februarie, ministrul a efectuat o vizită în Ucraina împreună cu omologii săi din Slovacia și Austria, cu scopul de a-și exprima susținerea comună față de această țară. „Vizita a reprezentat un gest simbolic important. Securitatea Ucrainei înseamnă securitatea întregii Europe. Dacă Ucraina a ales calea integrării europene și orientarea către Vest, atunci trebuie să i se permită să-și îndeplinească visul”, a declarat ministrul ceh pentru presa ucraineană.

Ministrul de Interne, Vit Rakusan, (din partea partidului STAN – Primari și Indepedenți), a asigurat opinia publică la vremea respectivă că Republica Cehă este pregătită să primească mii de refugiați din Ucraina, în eventualitatea începerii conflictului.

Guvernul a spus foarte clar că treatează cu foarte mare seriozitate anunțul făcut de serviciile de informații americane, exprimând în același timp speranța că scenariul unui război va fi în cele din urmă evitat.

Președintele Miloš Zeman joacă în continuarea cartea Rusiei

Președintele Miloš Zeman, cunoscut pentru luările sale de poziție pro-ruse, are o cu totul altă abordare decât guvernul. De exemplu, în trecut, președintele a propus „finlandizarea” Ucrainei, numind conflictul din Donbas un război civil, negând implicarea forțelor ruse. Într-un interviu recent pentru cotidianul MF Dnes, președintele a criticat CIA, deși nu a analizat și implicarea Rusiei.

„Am spus acum câteva zile că nu cred că va fi război. Pentru că rușii nu sunt atât de nesăbuiți încât să lanseze o operațiune care le va face mai mult rău decât bine. Cât despre serviciile de informații americane, este a treia oară când gafează. Prima dată a fost în Irak, unde nu au fost găsite arme de distrugere în masă. A doua gafă au făcut-o în Afganistan, când au spus că talibanii nu vor cuceri niciodată Kabulul. Iar asta este a treia”, a declarat Zeman.

„Dacă mă întrebați de ce face asta Occidentul, iar secretarul-general NATO Stoltenberg – care ar trebui să-și dea demisia pentru retragerea din Afganistan – spune că rușii sunt pregătiți iar războiul poate să înceapă oricând, ei bine, retragerea trupelor rusești contrazice acest lucru. Retragerea a început de îndată ce rușii au terminat exercițiile militare din propriul teritoriu”, a mai adăugat președintele.

Afirmațiile lui Zeman despre retragerea trupelor rusești s-au dovedit a fi complet false: atât Ucraina cât și statele occidentale au reafirmat că nu există semne de retragere a armatei Rusiei de la granițele cu Ucraina.

Mai mult decât atât, Zeman mai susține că informația despre invazia iminentă a fost transmisă de CIA. „În orice caz, a fost un raport al CIA. Eu nu întreb din ce surse a obținut CIA acestă informație. Judecând doar din prisma celor trei cazuri menționate, mă îndoiesc de calitatea acestor surse”, a continuat președintele.

Zeman are mai multe nemulțumiri legate de serviciile de informații și rapoartele lor. Agenția de contrainformații a Republicii Cehe, BIS, este de mult criticată de președinte pentru că monitorizează și activitatea agenților ruși de pe teritoriul Cehiei, iar o parte din apropiații lui Zeman sunt cu siguranță persoane de interes, așa cum președintele însuși a afirmat. Președinția este în conflict cu BIS cu privire la un raport secret privind explozia de la depozitul de muniție din Vrbětice, în estul țării, despre care anchetatorii spun că a fost provocată de agenți ai serviciului rus de spionaj militar GRU.

Când BIS a transmis Palatului de la Praga raportul conform căruia Republica Cehă a fost ținta agenților ruși în aprilie anul trecut, președintele l-a citit abia după mai multe zile – se pare că apropiații președintelui nu i l-au înmânat. A aflat despre finalizarea anchetei abia o săptămână mai târziu, informat în acest sens de Premierul Andrej Babiš și de ministrul de interne de atunci, Jan Hamáček.

Anchetatorii au presupus că anumite persoane din administrația prezidențială, care nu aveau autorizația de securitate corespunzătoare, au aflat despre raportul secret. În luna ianuarie, la Palatul de la Praga s-au prezentat detectivi care au cerut acces la documentul secret, dornici să caute indicii – amprente sau urme de ADN. Însă oficialii au spus poliției că documentul a fost distrus din greșeală. Președinția apoi a afirmat în mod repetat contrariul – nu a fost distrus niciun document care urma să fie arhivat. Apoi a acuzat BIS că raportul său a provocat o „încurcătură de proporții”. 

Canalele care au răspândit fake news despre pandemie trec la dezinformare pro-rusă

Să ne întoarcem la interviul propriu-zis oferit de Zeman. La scurt timp acesta a fost preluat de agențiile de presă de stat din Rusia și de alte instituții media. În plus, presa de dezinformare din Cehia a difuzat la rândul ei declarațiile președintelui. „Situația este gravă, pentru că este prima dată când președintele Miloš Zeman atacă în mod deschis Agenția Centrală de Informații (CIA) din postura de președinte”, titrează, de exemplu, Aeronet, unul din principalele portaluri de dezinformare din Cehia.

În general, nivelul de dezinformare din spațiul public din Cehia a crescut odată cu amenințarea unei agresiuni ruse în Ucraina. Acest lucru este confirmat atât de organizațiile care urmăresc acest fenomen, cât și de autorități. „Dezinformarea pro-rusă este mult mai activă în prezent. Acest lucru se poate demonstra”, a declarat săptămâna trecută Ministrul de Interne Rakušan într-un interviu pentru Deník N.

Elfii Cehi, o organizație care luptă împotriva dezinformării, confirmă la rândul ei această tendință. Potrivit rapoartelor lor, citate de portalul de știri Aktuálně.cz, Rusia a fost cea mai susținută entitate în luna ianuarie, atât pe portalurile de dezinformare, cât și în e-mailurile în lanț.

Potrivit acestei organizații, „dezinformările despre criza din Ucraina s-au înmulțit mai ales în luna ianuarie. Mai mult decât atât, reprezintă și o schimbare față de luna decembrie, când portalurile de dezinformare nu au acordat atâta importanță tensiunilor ruso-ucrainene”, menționează Elfii Cehi pe site-ul organizației.

Faptul că atenția organelor de dezinformare pro-ruse s-a întors către est este confirmat și de schimbarea de orientare a diferitelor platforme individuale. În timp ce în lunile precedente aceste site-uri s-au axat în special pe răspândirea de știri false despre Covid și vaccinare, acum atenția lor este captată integral de situația de la granița ucraineană.

Un astfel de exemplu, după cum scrie Deník N, este grupul de Facebook „Neočkovaní CZ, SK”, care totalizează peste 20.000 de membri. În ultimele zile, pe grup au apărut postări pe tema unui posibil război între Rusia și Ucraina.

„Din informațiile pe care le-am obținut din monitorizarea unor surse deschise, am observat că subiectul unui posibil conflict în Ucraina a apărut pe paginile unor grupuri care critică vaccinarea și alte măsuri anti-pandemice”, a confirmat Ministerul de Interne pentru Deník N că portalurile de dezinformare își schimbă într-adevăr orientarea.

Ministru ceh: „trebuie să luăm în considerare atât scenariile optimiste, cât și cele pesimiste” referitoare la criza din Ucraina

Autoritățile se așteaptă ca fenomenul să capete și mai multă amploare, pe măsură ce tensiunile între Rusia și Occident continuă să crească, mai ales că avertizările serviciilor de informații SUA privind un posibil atac pe 16 februarie nu s-au adeverit. Președintele Milos Zeman s-a folosit de acest lucru în interviul sus-menționat.

Faptul că sursele de dezinformare vor folosi această dată a fost anunțat la începutul săptămânii trecute de Ministrul de Interne Rakušan. „Cu toate acestea, în acest moment organele de dezinformare se pot axa firesc pe apărarea Rusiei ca victimă a informațiilor manipulatoare venite din Occident. Mă opun în avans acestor demersuri. Refuz să cred că acesta este un efort de manipulare al Occidentului, chiar dacă este aproape evident că portalurile de dezinformare vor exploata acest lucru”, a declarat oficialul ceh.

„În regiunea noastră și în cadrul NATO, trebuie să fim pregătiți să ne apărăm teritoriul, interesele și cetățenii. Și trebuie să luăm în considerare atât scenariile optimiste, cât și cele pesimiste”, a mai declarat Ministrul Rakušan.

Michael Švec




Michael Švec

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
  • De la sfârșitul anului trecut, Republica Cehă are un nou guvern alcătuit din reprezentanții a cinci partide politice. Toate cinci sunt pro-occidentale și au adoptat poziții ferme vizavi de amenințarea tot mai mare a unui atac al Rusiei în Ucraina.
  • Președintele Miloš Zeman, cunoscut pentru luările sale de poziție pro-ruse, are o cu totul altă abordare decât guvernul. De exemplu, în trecut, președintele a propus „finlandizarea” Ucrainei, numind conflictul din Donbas un război civil, negând implicarea forțelor ruse. Într-un interviu recent pentru cotidianul MF Dnes, președintele a criticat CIA, deși nu a analizat și implicarea Rusiei.
  • Faptul că atenția organelor de dezinformare pro-ruse s-a întors către est este confirmat și de schimbarea de orientare a diferitelor platforme individuale. În timp ce în lunile precedente aceste site-uri s-au axat în special pe răspândirea de știri false despre Covid și vaccinare, acum atenția lor este captată integral de situația de la granița ucraineană.
Ucraina, împinsă spre Rusia de presiunile aliaților și problemele interne
Ucraina, împinsă spre Rusia de presiunile aliaților și problemele interne

Lipsa de progrese pe front, probleme interne și oboseala aliaților pot împinge Ucraina spre o pace cu Rusia. Aceasta ar duce la o ruptură cu Occidentul și ar alimenta ambițiile imperialiste ale Moscovei.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
04 Dec 2023
Bulgaria: o luptă dificilă și de durată pentru a adera la Spațiul Schengen
Bulgaria: o luptă dificilă și de durată pentru a adera la Spațiul Schengen

Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la Spațiul Schengen nu s-a terminat; mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
01 Dec 2023
În cursa pentru Casa Albă, statele baltice țin cu Joe Biden
În cursa pentru Casa Albă, statele baltice țin cu Joe Biden

Există îngrijorări în Țările Baltice că revenirea lui Donald Trump ar putea însemna politici americane haotice. Dacă Joe Biden rămâne, lucrurile ar fi ”business as usual”.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
24 Nov 2023
„Nu are niciun sens să importăm conflictul altcuiva”
„Nu are niciun sens să importăm conflictul altcuiva”

În Estonia, atacul Hamas asupra Israelului și operațiunea militară ulterioară din Gaza au fost percepute ca o amenințare pentru propria securitate.

Olesia Lagașina
Olesia Lagașina
22 Nov 2023