Candidații susținuți de Dodon și Șor își dispută conducerea Găgăuziei

Candidații susținuți de fostul președinte, Igor Dodon, și de oligarhul-fugar, Ilan Șor, au obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Potrivit rezultatelor preliminare ale primului tur, din 30 aprilie , Grigori Uzun, susținut de Partidul Socialiștilor, și reprezentanta Partidului Șor - Evghenia Guțul au obținut câte aproximativ 26,4% de voturi. Campania a fost marcată de promovarea narațiunilor propagandei rusești, de implicarea unor politicieni și artiști ruși, dar și de un scandal diplomatic între Republica Moldova și Rusia.

Aliatul lui Igor Dodon și narațiunile antioccidentale

Grigori Uzun, în vârstă de 36 de ani, a locuit mai mulți ani în Rusia, unde a absolvit o facultate de inginerie și deține o afacere de familie. Acesta a fost deputat în legislativul local de la Comrat (Adunarea Populară a Găgăuziei), dar pentru scurt timp și în Parlamentul de la Chișinău, pe listele Partidului Socialiștilor. În 2019, pe numele lui Guzun a fost intentat un dosar pentru huliganism și vătămare corporală, dar nu a fost condamnat.

Lui Uzun i-a făcut campanie inclusiv liderul Socialiștilor, fostul președinte președinte Igor Dodon. Ambii au promovat narațiuni ale propagandei ruse despre limba moldovenească, rețeaua Soros, impunerea „studierii valorilor LGBT în școli” etc. Susținerea din partea lui Dodon, cu conexiuni la Moscova s-a lăsat și cu scandal, după ce acesta a declarat, la un miting electoral pentru Uzun, că „ai noștri sunt aproape”, interpretându-se că s-ar fi referit la armata rusă. Ulterior, acesta a spus că declarația sa a fost scoasă din context.

Uzun s-a lansat în campanie cu sloganul „Găgăuzia decide singură” și optează pentru mai multe atributii pentru autonomia găgăuză. În politica externă, el se pronunță în special pentru dezvoltarea relațiile cu Rusia, dar nu exclude și o bună colaborare cu Occidentul. Totuși, în cadrul unei dezbateri televizate a accentuat „riscurile” pe care le comportă sprijinul Occidentului. „Granturile pe care le primim, creditele de la FMI sunt acordate condiționat - majorarea vârstei de pensionare, ca să promovăm în școli valorile LGBT”.

Evghenia Guțul – anonima promovată de artiști ruși

Evghenia Guțul este un „noname”, despre care se cunoaște doar că s-a născut într-o localitate din Găgăuzia. În datele biografice pe care le-a prezentat la CEC este indicat faptul că are 37 de ani (pe care, de fapt, îi va împlini în septembrie), este juristă, căsătorită, cu doi copii. Aceasta a fost propusă și susținută de Partidul Șor, formațiunea condusă de Ilan Șor, politicianul fugar, condamnat recent la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014. Atât pe numele lui Șor, cât și a formațiunii acestuia, administrația SUA a impus sancțiuni în octombrie 2022, în baza Actului Magnitsky, pentru tentative de a răsturna puterea politică de la Chișinău, în favoarea Moscovei și pentru a deturna parcursul european al Republicii Moldova 

Mesajele de campanie ale Evgheniei Guțul s-au axat pe promisiuni precum construirea unui Aeroport la Comrat (capitala Găgăuziei), investiții de 500 de milioane de euro (în condițiile în care bugetul anual al Găgăuziei este de aproximativ 50 de milioane), transport gratuit, suplimente la pensii și la salariile bugetarilor, locuințe sociale etc., similare celor cu care Ilan Șor și echipa acestuia au învins începând cu 2015 la alegerile locale de la Orhei și în alte localități. Mai mulți interpreți ruși, susținători ai Kremlinului, precum Filip Kirkorov, Nikolai Baskov, Jasmin (soția lui Ilan Șor, în lista de sancțiuni SUA) au transmis mesaje de susținere pentru Guțul.

Scandal diplomatic Chișinău-Moscova

Nu doar Evghenia Guțul a mizat pe sprijinul unor personalități din Rusia. În ajunul campaniei, unul dintre cei opt candidați înscriși în cursă, Serghei Cimpoieș a avut o întrevedere la Moscova cu vicepreședintele Dumei ruse, Piotr Tolstoi, iar un altul, Victor Petrov, a mers în Tatarstan, o republică federală rusă. Conducătorul acesteia, Rustam Minnihamov a venit în plină campanie în Republica Moldova, urmând să participe la un eveniment organizat de Petrov, dar autoritățile de la Chișinău l-au întors de la Aeroportul Chișinău, catalogând că acesta ar fi urmat să se implice în campania electorală. Aceasta a provocat un scandal diplomatic. Chișinăul a expulzat un angajat al Ambasadei ruse, Moscova a răspuns pe potrivă, dar a impus interdicție de intrare pe teritoriul Rusiei pentru trei deputați și ministrul de Interne. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că există o listă cu persoane indezirabile din conducerea Rusiei, inclusiv președintele Vladimir Putin.

Găgăuzia, o regiune dominată de filo-ruși de trei decenii

Găgăuzia are Cod electoral și Comisie Electorală proprii pentru alegerile din regiune. Spre exemplu, Codul electoral al Republicii Moldova interzice implicarea Bisericii în campania electorală, asocierea cu oficialități străine, lucru de care nu au ținut cont candidații, făcând trimitere la legislația locală.

Nu coincid nici măcar listele electorale. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, în Găgăuzia sunt aproape 130 de mii de alegători, pe când Comisia Electorală Centrală de la Comrat a organizat alegerile în baza unor liste cu doar 92,5 mii de alegători.

Unii experți susțin că autoritățile de la Comrat au redus numărul de alegători pentru a fi asigurat pragul minim necesar pentru validare a alegerilor - 50%. Dacă scrutinul ar fi fost organizat în baza numărului de alegători prezentat de Chișinău, acest prag nu ar fi fost atins.

Alegerile din Găgăuzia au demonstrat perpetuarea unor viziuni diferite ale populației găgăuze, vorbitoare de rusă, de cele ale majorității cetățenilor Republicii Moldova. Găgăuzii rămân conectați la lumea rusă, iar narațiunile propagandei ruse (rețeaua Soros, minoritățile sexuale, pericolul occidental/american) s-au înrădăcinat în mentalitatea colectivă a acestui grup etnic minoritar.

Rezultatele alegerilor confirmă reducerea popularității Partidului Socialiștilor și a lui Igor Dodon în favoarea Partidului Șor. PSRM pierde, astfel, cvasi-monopolul segmentului de stânga al electoratului, pe care l-a deținut pe parcursul ultimilor ani.

Indiferent cine va învinge – Uzun sau Guțul – viitorul bașcan va avea în spate o forță de opoziție redutabilă și nu va fi un partener confortabil de dialog pentru guvernarea pro-europeană de la Chișinău. Bașcanul Găgăuziei este din oficiu membru al Guvernului.

Cine sunt găgăuzii și ce reprezintă Găgăuzia

Găgăuzii sunt un popor de origine turcică, stabilit în sec. XIII în regiunea Dobrogei și care a adoptat ortodoxismul. În secolul XIX, Imperiul Țarist le-a oferit condiții să se strămute în Sudul Basarabiei pe care o anexase în 1812, în ținutul numit Bugeac. În perioada sovietică au fost rusificați, iar odată cu destrămarea acesteia au încercat să-și proclame independența. Raporturile juridice dintre Chișinău și Comrat au fost stabilite abia la sfârșitul anului 1994, după ce parlamentul majoritar „agrarian” (de centru-stânga, format în mare parte de foști nomenclaturiști sovietici) a adoptat controversata Constituție cu „limba moldovenească” și statutul de neutralitate permanentă, iar apoi, a adoptat o lege „privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”.

Preferințele politice ale populației din Găgăuzia au fost mereu în favoarea partidelor și politicienilor pro-ruși chiar dacă, pe parcursul anilor, Uniunea Europeană a investit în zeci de proiecte în regiune. Mai mult, la un referendum, nerecunoscut de Chișinău, din 2014, 99% au votat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică și tot cam atâția împotriva integrării europene. Tot 99% au optat pentru independența Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova își pierde statalitatea (a se citi unirea cu România). În plus, în Găgăuzia, sunt și în prezent forțe care pledează pentru separatism.