DEZINFORMARE: În 1939 URSS a eliberat Polonia și a salvat-o de genocidul nazist

NARAȚIUNE: Uniunea Sovietică nu a invadat, ci a eliberat o parte din Polonia în 1939.

CONTEXT / ETOS LOCAL: În ultima perioadă, MAE al Rusiei și președintele Vladimir Putin încearcă să justifice pactul Ribbentrop – Molotov și să-l prezinte ca pe o necesitate a vremii, care a permis Moscovei să salveze estul Europei de genocidul nazist. Moscova încearcă, totodată, să reanimeze o serie de narațiuni sovietice privind politica comunistă în statele din estul Europei.

Este promovată narațiunea despre rolul salvator al armatei sovietice și sunt ignorate și negate crimele comise de sovietici până, în timpul și după cel de al Doilea Război Mondial. Astfel de narațiuni sunt adaptate de la o țară la alta – Veridica a demontat recent una privind România și „eliberarea” sa de Armata Roșie și Divizia Tudor Vladimirescu, formată din voluntari români anti-fasciști.

Metanarațiunea despre armata sovietică eliberatoare se bazează pe aceeași schemă: prezentarea statului care a fost „eliberat” (de facto, ocupat) ca unul care nu a avut suficientă voință politică să lupte cu naziștii, prezentarea prin argumente istorice denaturate a necesității URSS de a se apăra, prezentarea statului agresat de sovietici ca pe o entitate politică falimentată, ignorarea sau prezentarea incorectă a pactului Molotov – Ribbentrop, extrapolarea realităților de acum 80 de ani asupra situației politice de azi. De exemplu, în mesajul promovat de MAE al Rusiei se amintește că datorită „eliberatorilor” sovietici a fost salvat Minskul de invazia nazistă și că ucrainenii îi întâmpinau pe sovietici cu o mare bucurie – aluzie la realitățile de astăzi din Belarus și Ucraina, în condițiile în care Kremlinul face eforturi pentru a le readuce în lumea rusă și le vizează cu proiectul său neoimperialist.

MAE al Rusiei și presa rusă nu prea amintesc de înțelegerile sovieto-germane de invadare a statelor suverane și nici de crimele URSS (deportări, foamete, persecuții politice), menționate, alături de cele ale Germaniei naziste, într-o rezoluție a Parlamentului European din 2019.

OBIECTIV: Scopul acestei narațiuni este de a prezenta acțiunile Armatei Roșii ca un act de solidaritate cu poporul ucrainean și belarus, care au fost salvate de crimele naziste în urma invadării Poloniei.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Armata sovietică a invadat Polonia la 17 zile de la atacul realizat de Germania nazistă. La 23 august 1939 la Moscova a fost semnat pactul Molotov – Ribbentrop, care prevedea, prin înțelegerile sale secrete, împărțirea teritoriilor unor state suverane între URSS și Germania. De fapt, până la invadarea Poloniei, acest stat a fost împărțit la masa negocierilor de către liderii sovietici și naziști. Este așadar vorba despre un act de agresiune planificat din timp, și nu despre o campanie de eliberare.

Noțiunea de „campanie de eliberare” a apărut în presa sovietică și în discursurile oficiale ale liderilor comuniști imediat după invadarea Poloniei în 1939. Potrivit istoriografiei sovietice, Armata Roșie a eliberat vestul Belarusului și vestul Ucrainei de sub ocupația burgheză a Poloniei. Majoritatea teritoriilor „eliberate” au fost alipite la URSS. Până acum MAE al Rusiei nu a folosit noțiunea de „campanie de eliberare”, când se discuta despre evenimentele din septembrie 1939. Utilizarea acestei noțiuni indică mizarea în continuare a elitei politice ruse pe acest concept și pe politica de rescriere a istoriei estului european.

În realitate, „eliberarea” Poloniei a fost o campanie bilaterală, germano-sovietică, de invadare și anexare. Uniunea Sovietică și Germania au semnat în august 1939 un pact,  care conținea protocoale secrete de împărțire a statelor din Europa de Nord și de Est în sfere de influență germană și sovietică. Germania și Uniunea Sovietică urmau să împărățească Polonia. Pactul le-a oferit sovieticilor un spațiu în plus de apărare / ofensivă în vest, prezentând o oportunitate să recâștige teritoriile cedate prin Pacea de la Riga și să unească popoarele belarus și ucrainean din est și vest sub guvernul sovietic. Ca și în cazul altor state, inclusiv a României, invadarea și anexarea unor teritorii ale Poloniei este prezentată ca un act de eliberare, deseori de sub un jug străin inventat.  

REACȚII OFICIALE:  MAE al Poloniei a reacționat la clipul video distribuit de departamentul de politică externă a Rusiei. „Nu a avut loc nicio campanie de eliberare, ci un act de agresiune, realizat împreună cu Germania nazistă. Statul polonez nu a încetat să existe la 17 septembrie 1939, iar locuitorii teritoriilor ocupate au devenit jertfe ale crimelor statului sovietic”, a declarat secretarul de presă al MAE al Poloniei, Łukasz Jasina.