DEZINFORMARE: Abandonați de propriul guvern, refugiații ucraineni sunt prost tratați și de Republica Moldova

Ucraina și-a lăsat de izbeliște pe refugiații care au părăsit țara, iar autoritățile de la Chișinău nu au grijă de refugiații care au ajuns în Moldova, scrie donbasstoday.ru. Narațiunea este aruncată pe piață după ce, anterior, refugiații ucraineni au fost ținta unei campanii menite să îi discrediteze. În realitate, organizațiile și lideri internaționali au salutat modul în care s-au mobilizat autoritățile de la Chișinău și cetățenii moldoveni pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina.

ȘTIRE: „Autoritățile ucrainene i-au lăsat de izbeliște pe refugiații de peste hotare, iar autorităților de la Chișinău au și mai mică grijă de ucraineni.

O refugiată gravidă stă în genunchi la o intersecție din Chișinău, iar o moldoveancă îi propune ajutor.

Potrivit refugiatei, de două luni așteaptă ajutor din partea Moldovei. Nu a primit ajutorul promis de Maia Sandu, dar nici bani din Ucraina. Soțul ei servește în Forțele Armate Ucrainene.”

NARAȚIUNE: Lăsați de izbeliște de propria țară, refugiații ucraineni sunt prost tratați în Republica Moldova

CONTEXT/ETOS LOCAL: De la începutul războiului din Ucraina, la 24 februarie 2022, peste 8 milioane de refugiați ucraineni au părăsit țara, potrivit UNHCR. Dintre aceștia, peste 750.000 au tranzitat hotarele Republicii Moldova, iar la 31 ianuarie, aproape 109.000 (majoritatea copii și persoane în etate) se aflau pe teritoriul acesteia, un număr similar cu al celor din România și Slovacia, state cu capacități financiare și logistice mult mai mari. Un studiu al PNUD, realizat în septembrie 2022, constata că „Moldova găzduiește cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor, ceea ce are efecte dramatice asupra bugetului”. De altfel, în prezent, refugiații ucraineni reprezintă aproximativ 4% din populația Republicii Moldova, o pondere comparabilă cu a Poloniei, care găzduiește cel mai mare număr de ucraineni fugiți din calea războiului.

Primele mari valuri de refugiați au fost înregistrate la scurt timp după începutul războiului. Atunci au fost create centre de plasament, zeci de mii de persoane au fost cazate de persoane fizice.

Pe de altă parte, propaganda rusă și pro-rusă din Republica Moldova a încercat de mai multe ori să creeze o imagine negativă a refugiatilor ucraineni, lansând și o campanie online împotriva acestora. Refugiații erau prezentați ca profitori, sau persoane care provoacă dezordine. Veridica a demontat în câteva rânduri astfel de fake-uri.

OBIECTIV: Să inoculeze ideea că statele vecine ale Ucrainei, dar și comunitatea internațională în general, sunt saturate de refugiați ucraineni care nu mai primesc sprijin și sunt nevoiți să cerșească. Să inducă ideea că Ucraina își abandonează proprii cetățeni. Să creeze presiuni suplimentare în interiorul Ucrainei în favoarea capitulării.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În afară de afirmația femeii din imaginile video că este cetățeană a Ucrainei, nu este nicio dovadă în acest sens. Nu este clar al cui este pașaportul pe care îl prezintă, nu poate fi verificat dacă într-adevăr nu primește ajutor de la autoritățile moldovene (de altfel, nici nu este sigur că înregistrarea a fost făcută în Republica Moldova) și dacă nu este „cerșetoare de meserie”. Ea nu spune nimic despre soțul care ar fi încadrat în armată, așa cum scrie donbasstoday.

Aparent pare să fie vorba de una dintre cele mai cunoscute tehnici de manipulare - generalizarea - când un caz separat este prezentat ca o tendință sau o stare de lucruri absolută pentru a dezinforma publicul.

Republica Moldova a depus eforturi semnificative, comparativ cu resursele sale financiare pentru a gestiona fluxurile de refugiați ucraineni, fapt recunoscut și de oficialități și organizații internaționale. „Guvernul Moldovei a dat dovadă de leadership în a răspunde nevoilor de protecție ale refugiaților care fug de războiul din Ucraina”, notează UNHCR pe pagina sa, iar reprezentanta organizației la Chișinău, Francesca Bonelli, a declarat că Republica Moldova este un exemplu, inclusiv pentru țările europene, al modului în care a gestionat criza refugiaților. .

În primele șase luni de la începutul războiului, peste 65 000 de persoane au fost înregistrate și cazate în cele 130 de centre provizorii și centre de plasament temporar a refugiaților, anunța Centrul Unic de Gestionare a Crizei.

De asemenea, persoanele fizice care au cazat refugiați au primit sprijin financiar în mai multe tranșe, oferit de Guvern și de organizațiile internaționale.

Iar din acest an, refugiații vor primi protecție temporară, care le va oferi mai multe drepturi și facilități sociale.

Aproximativ o mie de refugiați s-au angajat oficial în câmpul muncii, deși se presupune că numărul acestora este de câteva ori mai mare, doar că lucrează neoficial

Nu doar autoritățile, dar și cetățenii moldoveni, agenți economici, societatea civilă au oferit și continuă să ofere sprijin refugiaților din Ucraina. Dopomoha.md este o platformă de ajutor reciproc, creată și facilitată de voluntarii „Moldova pentru Pace”, coordonată de Guvern, care a oferit ajutor pentru aproximativ un sfert de milion de refugiați.

Narațiunea falsă ignoră și cauza apariției valurilor de refugiați: atacul la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei și ignorarea convențiilor internaționale de război de către armata rusă, care a bombardat și continuă să bombardeze obiective civile, inclusiv clădiri de locuințe, a țintit convoaie de refugiați, a executat și torturat civili. Armata rusă este cea care i-a forțat pe oameni să fugă pentru a-și salva viața – iar Ucraina, care oricum este sub o presiune foarte mare, nu are nici capacitatea, nici obligația de a-i întreține pe acești refugiați interni, a căror situație este reglementată de Convenția ONU pentru refugiați.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Este posibil ca unii refugiați să nu fie mulțumiți de ajutorul pe care îl primesc.