Analize

Rușii din Letonia: pro-Ucraina sau pro-Putin?

Ziua Independenței Ucrainei la Riga, Letonia, 24 august 2022.
© EPA-EFE/TOMS KALNINS   |   Ziua Independenței Ucrainei la Riga, Letonia, 24 august 2022.

Holzstock Festival

Letonia este un susținător ferm al Ucrainei. Cu toate acestea, aproximativ un sfert din populația țării este alcătuită din etnici ruși, iar un procent și mai mare îl reprezintă persoanele care vorbesc rusa ca limbă maternă. Războiul din Ucraina a adus în atenție opțiunile acestei minorități – susține aceasta Riga și politicile sale vizavi de Ucraina, sau agresiunea Rusiei și pe președintele Vladimir Putin? Încă nu există un răspuns clar la această întrebare.

Mulți rusofoni păstrează tăcerea

În martie 2022, la doar câteva săptămâni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, postul public de televiziune din Letonia a difuzat rezultatele unui sondaj în care, printre altele, participanții erau întrebați de partea cărei tabere se situează în conflictul ruso-ucrainean. Rusofonii au fost mult mai rezervați. 22% dintre cei intervievați și-au exprimat sprijinul față de Ucraina, iar 21% față de Rusia. 57% nu au oferit un răspuns sau nu și-au declarat sprijinul față de vreuna din tabere.

În iulie 2022, 47% din vorbitorii de rusă – o comunitate care pe lângă etnici ruși mai include și belaruși, ucraineni și uneori și polonezi și lituanieni – au afișat o atitudine neutră în această chestiune sau au recunoscut că este greu să răspundă la această întrebare. 40% din cei chestionați au spus că susțin Ucraina, în timp ce 12% au declarat că susțin Rusia. De atunci, nu s-au mai realizat sondaje pe această temă, iar experții se întreabă cum se poziționează de fapt acești vorbitori de rusă.

Sociologul Vladislavs Volkovs susține că este imposibil de apreciat câți rusofoni susțin cu adevărat Rusia. În primul rând, nu s-a făcut nicio cercetare serioasă în Letonia în această privință, astfel încât nu există statistici demne de încredere. În al doilea rând, rusofonilor din Letonia nu le place să vorbească despre asta. „Este greu să îi înțelegem și este foarte greu să găsim un subiect serios de discuție despre aceste evenimente. Situația actuală este una existențială pentru ruși. Când oamenii trec prin situații extreme, preferă să dialogheze cu Dumnezeu sau să se închidă în sine, căutând soluții pe cont propriu, fără să participe la dezbateri publice”, explică Volkovs. Pe de altă parte, Volkovs atrage atenția că partidul politic „Armonia”, care a avut mare trecere în cercurile de rusofoni timp de aproape 20 de ani, nu a mai reușit să intre în Parlament după ce liderii partidului au condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei.

Vice-președintele Uniunii rușilor din Letonia, Miroslavs Mitrofanovs, spune și că rusofonii din Letonia se feresc să-și exprime public opiniile pentru că le este teamă. „Oamenii se simt intimidați. Au existat acțiuni penale sau administrative lansate împotriva celor care și-au exprimat sprijinul față de Rusia”, susține Mitrofanovs, adăugând că sprijinul pentru Rusia este considerat faptă penală. El crede că susținerea pentru Rusia este „mult mai mare, deși nu pot spune cu exactitate cu cât”.

„Este un mare semn de întrebare”, este de părere și jurnalista Inna Plavoka, care lucrează în orașul Daugavpils, acolo unde administreză publicația online „Chayka”. Daugavpils este un oraș unde se vorbește în general rusa. Etnicii letoni reprezintă doar 21% din populația Daugavpilsului. 48% sunt ruși, 13% polonezi, etc. „O parte din acești oameni nu înțeleg ce se întâmplă [în Ucraina și Rusia]”, susține Plavoka. „Unii din ei țin cu Rusia, alții cu Letonia [cu poziționarea Letoniei vizavi de războiul din Ucraina]. Oamenii [cititorii] încă mai întreabă ce o să facem noi [jurnaliștii] dacă Putin va câștiga? Nu o să facem nimic. Nu mă gândesc la asta”. Plavoka își aduce aminte că, la o zi după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, „Chayka” a condamnat Rusia și războiul ei, iar după aceea mulți dintre cititorii tradiționali ai publicației nu au mai vrut să-și prelungească abonamentele și chiar i-au numit fasciști pe jurnaliști. În același timp, au existat alte persoane care s-au abonat.

Războiul – catalizator pentru evoluțiile din societatea letonă

Războiul din Ucraina a evidențiat încă o dată relația dintre letoni și vorbitorii de rusă în general, mai ales în ceea ce privește statutul limbii ruse în Letonia și reforma lingvistică din învățământ. Potrivit inițiatorilor acestei reforme, școlile din Letonia trebuie să facă treptat trecerea la predarea în limba letonă. De asemenea, în ultimul an, Letonia a demolat monumentele sovietice și le-a solicitat cetățenilor ruși și belaruși din Letonia (în jur de 18.000 de oameni) să învețe limba letonă la nivel intermediar. Această știre a făcut vâlvă și datorită faptului că unii din acești oameni trăiesc în Letonia de zeci de ani și au acceptat cetățenia rusă doar pentru a ieși mai devreme la pensie și pentru a beneficia de pensie în Rusia.

În sfârșit, există discuții și despre demolarea monumentelor asociate cu cultura și istoria Rusiei, de exemplu, monumentul dedicat poetului Aleksandr Pușkin. Pe de-o parte, cei care vor să vadă monumentul dat jos susțin că Pușkin nu a avut nicio legătură cu Letonia, monumentul fiind doar o modalitate prin care Rusia își exercită influența, iar cei care vor ca monumentul să fie păstrat spun că Pușkin nu are nicio legătură cu actualele politici ale Rusiei.

Cum să fii leton fără să fii etnic leton și fără să vorbești limba letonă

Vladislava Romanova, director de creație într-una din agențiile de publicitate din Riga, a realizat un film documentar despre orașul ei natal, Daugavpils. Filmul urmărește în special părerea oamenilor despre războiul din Ucraina și care este atmosfera în Letonia. S-a discutat mult dacă populația orașului îi este loială Letoniei. De exemplu, unii rezidenți au protestat după ce steagul Ucrainei a fost arborat deasupra unei instituții. De asemenea, poziția primarului din Daugavpils, Andreijs Elksnins, nu a fost una foarte clară.

Vladislava recunoaște că este rusofonă din naștere. Mai mult decât atât, primul ei contact cu limba și cultura letonă a venit foarte târziu, pentru că provine dintr-o familie vorbitoare de rusă care nu a fost interesată de cultura letonă. „Mă consider însă letonă. Nu sunt rusoaică”, spune ea într-o letonă perfectă, afirmând că strămoșii ei au fost polonezi, letoni, germani și belaruși. Vladislava Romanova mai susține și că letonii  ar trebui să vorbească letona în spații publice. „Aș spune că este un lucru de bun simț. Trebuie să cunoști limba oficială a țării unde trăiești. Nu o să oblige nimeni doi ruși să vorbească între ei în letonă”, mai spune ea. Romanova subliniază faptul că știe mulți rusofoni care acum se simt stânjeniți de cunoștințele precare de letonă. „Eu mă simt foarte bine în Letonia”, conchide Romanova.

Plavoka provine dintr-o familie de belaruși. Părinții ei au emigrat în Letonia la finalul anilor ’60. „Pe atunci, nu era decât o singură țară (Uniunea Sovietică). Vorbeam toți rusa și nu ne-am fi închipuit că ar putea exista o altă limbă. Am simțit că suntem de-ai locului și nu ne imaginam că lucrurile pot sta altfel”, își aduce aminte Plavoka. În timpul copilăriei ei, erau 17 școli în Daugavpils, dintre care doar două aveau clase cu predare în letonă. Nu este cetățean leton, de vreme ce nu vorbește letona. Cu toate acestea, Plavoka susține că, după 24 februarie, a înțeles că asta a fost o greșeală din partea ei. „M-am simțit lezată, pentru că nu am primit automat cetățenia”, explică Plavoka. „La începutul războiului, nu aveam nicio îndoială de partea cărei tabere se va situa „Chayka”. Cunoșteam foarte bine interesele Rusiei în țara noastră. Putin suținea sus și tare că situația din Ucraina se poate repeta și în alte țări. Înainte, eram obișnuită cu spațiul informațional din Rusia. Desigur, nu îl urmăream pe Soloviov [celebrul propagandist rus Vladimir Soloviov], deși îmi plăcea să mă uit la filme, inclusiv despre război. Nu sunt însă rusoaică. E adevărat, vorbsc rusa, dar m-am născut și am crescut în Letonia. Nu, nu voi fi niciodată letonă, dar băiatul meu este leton pentru că tatăl lui este leton. Cu toate acestea, în vremuri foarte grele, este foarte important să fii împreună cu familia. Este greu de spus de ce letonii și Letonia au devenit familia mea. Dar am înțeles că aici este țara mea”, spune Plavoka. 

Semne de întrebare vizavi de viitorul rușilor în Letonia

Nu toți rusofonii se simt la fel de bine în Letonia ca Vladislava Romanova sau Inna Plavoka. Mitrofanovs Miroslavs recunoaște că aproximativ jumătate din membrii partidului Uniunea rușilor din Letonia sunt pro-Kremlin și cred că țările occidentale sunt răul întruchipat iar Letonia este marioneta Washington-ului.

Mitrofanovs însuși admite că, timp de mulți ani, a susținut o relație de prietenie între Europa și Rusia. „Am crezut că adevărat că poate fi posibilă”. Mai mult decât atât, Mitrofanovs a participat pe post de observator la referendumul din 2014 din Crimea privind alipirea la Federația Rusă – un referendum care nu fost niciodată recunoscut de Europa și Letonia. Era foarte clar, spune Mitrofanovs, că oamenii din Crimeea doreau să facă parte din Rusia. Dar atunci când a început războiul în Donbas, Mitrofanovs și-a schimbat părerea. „Ziua de 24 februarie a fost un șoc. Am crezut până în ultimul moment că nu va fi război”, explică Mitrofanovs.

În același timp, politicianul insistă că rușii se simt ofensați de letoni. „Sentimentul de jignire, când ni se spune că Letonia nu este țara noastră, se accentuează din ce în ce mai mult. Da, exstă un stat leton, dar totodată minoritățile etnice trebuie să aibă dreptul să își păstreze identitatea, iar o parte din serviciile oferite de statul leton trebuie să fie și în limbile lor materne. Noi nu suntem inamicii statului și nici nu suntem musafiri [aici]”. Mitrofanovs respinge proiectul de reformă a sistemului de învățământ și obligația ca cetățenii ruși din Letonia să aibă cunoștințe medii de limbă letonă. Mitrofanovs s-a ferit să răspundă când l-am întrebat dacă limba rusă ar trebui sau nu să aibă un statut oficial. Totuși, el susține că elevii letoni și rusofoni trebuie să meargă la aceleași școli, nu la școli cu predare diferită în letonă și rusă, cum este cazul acum, iar predarea să se facă în general în letonă, deși unele subiecte ar trebui predate în rusă.

Ce îi așteaptă pe rusofonii din Letonia? Emigrare sau cooperare?

Mitrofanovs anticipează că mulți tineri rusofoni vor pleca din Letonia spre țări din Occident. Din cauza politicilor lingvistice, nu se mai simt în largul lor aici și simt că nu mai sunt bineveniți în Letonia.

Vladislava Romanova este de părere că Letonia trebuie să investească în presă și programe educaționale în limba rusă. Instituțiile de presă ar putea oferi letonilor rusofoni o alternativă mai sănătoasă la presa guvernamentală din Rusia, în timp ce niște cadre dactice mai bine motivate vor fi mult mai mulțumite cu viața lor în Letonia și le-ar inspira și copiilor acest sentiment de bine. În același timp, letonii trebuie să rămână implicați în procesul de asistență oferită Ucrainei și să nu se lase angrenați în retoricile radicale vizavi de statutul limbii ruse în Letonia.

Inna Plavoka avertizează că o parte din rusofoni trebuie percepuți ca pe o amenințare la adresa Letoniei. Când Monumentul Victoriei din Riga a fost demolat, ea și-aduce aminte de o fată ucraineană refugiată care a scris un articol despre aceste eveniment pentru „Chayka”. Dacă ar privi lucrurile cu ochii unui refugiat, poate susținătorii Kremlinului și-ar schimba părerea.

Societatea letonă era divizată chiar și înainte de 24 februarie, iar războiul nu a făcut decât să accentueze și mai mult această ruptură. Este greu de apreciat ce înseamnă pentru rusofonii cuvântul „Letonia”, ce fel de țară își doresc sau dacă au sau nu un sentiment de apartenență aici. „Nu văd o soluție. Este pentru prima dată în istoria Letoniei când rusofonii trăiesc o astfel de traumă. Situația lor este unică, însă nu întrevăd vreo ieșire din impas”, spune Vladislav Volkovs.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Kaspars Germanis

Kaspars Germanis




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 10 min
Presa pro-Kremlin: atac american în Crimeea și militarizarea Moldovei
Presa pro-Kremlin: atac american în Crimeea și militarizarea Moldovei

Soția lui Zelenski și-a luat mașină un Bugatti de 4,5 milioane de euro, minte presa pro-Kremlin, care vine și cu povești despre lovituri de stat în Ucraina și capturarea Moldovei de către România.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
04 Jul 2024
Presa rusă independentă: Kremlinul folosește clone și copii-soldați
Presa rusă independentă: Kremlinul folosește clone și copii-soldați

Rusia clonează publicații occidentale pentru a-și face propagandă, scrie presa independentă. Veridica a selectat și articole despre copii și adolescenți pregătiți pentru război și minciunile Kremlinului despre ISIS.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
28 Jun 2024
Presa pro-Kremlin, scenarii sumbre cu Moldova și dezinformări cu naționala României
Presa pro-Kremlin, scenarii sumbre cu Moldova și dezinformări cu naționala României

Republica Moldova e o periferie controlată de Occident și România, potrivit presei pro-Kremlin. Tot acolo, dezinformări și propagandă despre meciul de fotbal România Ucraina.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
21 Jun 2024
Presa rusă independentă, despre luxul familiei lui Putin și pregătirile lui Lukașenko de război
Presa rusă independentă, despre luxul familiei lui Putin și pregătirile lui Lukașenko de război

Apropiații lui Putin își procură nestingheriți bunuri de lux din Occident, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre noua cultură rusă, orientată spre propagandă, și pregătirile de război ale Belarusului.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
14 Jun 2024