Donează
Protestul anti-evreiesc din Daghestan arată cât de slab e, de fapt, regimul Putin, scrie presa independentă rusă. Veridica a selectat și articole despre sănătatea lui Putin și zvonurile privind moartea sa.
CARNEGIE POLITIKA: „O neînțelegere” la Mahacikala. De ce guvernarea nu reacționează la pogromul din Caucaz
Și rebeliunea lui Prigojin, și acțiunile antisemite din Caucazul de Nord denotă că puterea din Rusia, oricât de autoritară și stabilă ar părea, de fapt, este fragilă și nesigură atunci când protestele nu au caracter antiputinist.
Autoritățile ruse au fost surprinzător de rezervate atunci când o gloată de daghestanezi furioși a năvălit pe aeroportul din Mahacikala, pentru o răfuială cu, după părerea lor, evreii sosiți. Cunoscută pentru dispersarea brutală a protestelor, Rosgvardia a ajuns cu mare întârziere la aeroport, la câteva ore după ce pogromiștii au pătruns pe pista aeroportului, și a fost destul de reținută.
Pogromul de la Mahacikala a fost precedat de alte acțiuni antisemite în Caucazul de Nord, de exemplu incendierea centrului evreiesc, aflat în construcție, din Nalcik, percheziții spontane la hotelul din Hasaviurt în căutarea evreilor. Nici la aceste acțiuni autoritățile nu au reacționat prea rapid. Dimpotrivă, a bătut la ochi inacțiunea instituțiilor de forță și paralizia aparatului se stat, în special în primele ore ale incidentelor. Pe acest fundal, glumele de pe rețelele sociale despre decesul lui Putin au căpătat un nou sens: viu sau mort – nu contează, deoarece în realitate puține se schimbă.
Pogromul de la aeroportul din Mahacikala, la fel ca și, acum câteva luni, revolta lui Prigojin, scoate în evidență trei probleme acute ale regimului putinist care nu-i permit să reacționeze operativ la astfel de provocări, paralizând autoritățile ruse în fața unui pericol politic care se profilează (foarte vizibil).
Prima problemă constă în dezechilibrul critic al sistemului orientat să lupte doar cu cei care nu sunt de acord cu poziția geopolitică a autorităților. În această direcție, spre deosebire de altele, mecanismul represiv evoluează în mod constant, strivind din fașă orice formă de manifestare antiputinistă.
Mai simplu spus, un funcționar regional convențional înțelege perfect cine sunt dușmanii regimului – criticii lui Putin, susținătorii lui Navalnîi, liberalii, activiștii anti-război. De asemenea, știe foarte bine de ce instrumente dispune ca să lupte cu ei. Atunci însă când apare o situație ieșită din comun, cum a fost cea de la aeroport, lucrurile devin neclare și nesigure și ei se întreabă: cei care se răzvrătesc sunt cu puterea sau împotrivă?
Cei care s-au năpustit asupra aeroportului au înjurat Occidentul și Israelul la fel de agresiv cum o fac și oficialii ruși în public, la televizor. În ochii funcționarului regional, pe pista de decolare a ieșit „poporul” care nu este deloc împotriva puterii putiniste, ci chiar încearcă să-și manifeste susținerea față de aceasta, deși într-o manieră necivilizată.
Această problemă s-a evidențiat cel mai mult în timpul rebeliunii lui Prigojin. Structurile de forță și autoritățile regionale confuze nu înțelegeau ce atitudine să adopte în raport cu mercenarii care mărșăluiau prin țară, să-i trateze ca pe infractori rebeli sau ca eroi care caută adevărul.
Aceasta este una dintre cele mai periculoase vulnerabilități ale regimului. […]
A doua problemă – criza responsabilității politice. Autoritățile preferă să nu facă nimic, în condițiile în care sistemul nu oferă instrucțiuni de luptă cu amenințările și riscurile. De fapt, ar fi trebuit să funcționeze legea, aplicată în mod egal indiferent de contextul politic, însă regimul a renunțat demult la o asemenea abordare.
Această problemă, la fel, a devenit vizibilă în timpul rebeliunii lui Prigojin. Ceea ce mulți au interpretat ca pe un refuz al organelor de forță de a deschide focul asupra luptătorilor Wagner, a fost de fapt o ezitare din cauza lipsei unor ordine clare.
[…]
A treia problemă este însuși Putin. Atunci când sistemul de coordonate pentru luarea deciziilor lipsește, iar autoritățile regionale sunt paralizate de frica asumării responsabilității, cu toții așteaptă reacția unei singure persoane – a președintelui.
În cazul aeroportului de la Mahacikala, prima reacție a venit abia a doua zi dimineața și nu direct: Dmitrii Peskov (purtătorul de cuvânt al președintelui rus), în mod previzibil a deturnat atenția de la revoltele antisemite interne spre (presupuse) tentative de ingerință externă, anunțând o reuniune a structurilor de forță. […]
Și răscoala lui Prigojin, și acțiunile antisemite din Caucazul de Nord denotă că puterea din Rusia, oricât de autoritară și stabilă ar părea, de fapt este fragilă și nesigură atunci când au loc orice manifestări cu excepția celor antiputiniste.
[…]
ZAPISKA: În preajma alegerilor prezidențiale, Kremlinul a schimbat regulile de acces la Putin
Măsurile de carantină au rămas, dar au fost reduse până la cinci zile. În timpul războiului, întâlnirile personale cu Putin sunt mult mai importante pentru anturajul său decât anterior
[…]
Președintele Rusiei este singurul șef de stat care îi pune în carantină pe toți cei cu care se întâlnește. Din primăvara anului 2020, Putin s-a văzut personal doar cu cei care au stat în izolare două săptămâni, sub supravegherea Serviciului federal de pază FSO. Dar nici aceste măsuri nu garantau că puteau fi lăsați în aceeași încăpere cu Putin. Înainte de carantină și după, li se făceau analizele medicale, iar dacă vreun rezultat ieșea pozitiv sau suspect, accesul la Putin era îngrădit.
Vaccinul și imunitatea colectivă au ajutat omenirea să treacă de fază acută a pandemiei. Organizația Mondială a Sănătății nu mai consideră Covidul o urgență de sănătate la nivel mondial. Lui Vladimir Putin, potrivit datelor oficiale, i-au fost administrate cel puțin patru doze de vaccin împotriva coronavirusului. În pofida acestui fapt, restricțiile în privința accesului la președinte s-au păstrat, recunoștea în această vară purtătorul său de cuvânt, Dmitrii Peskov. La vremea aceea, măsura de izolare înainte de întâlnirea cu Putin dura o săptămână.
Între timp, regulile de acces la Putin s-au schimbat iar. În ultimele săptămâni, carantina a fost redusă la Kremlin la cinci zile, au povestit două persoane care s-au întâlnit recent cu președintele. Una dintre acestea a precizat că este necesară izolarea și testarea înainte de întâlnirea cu Putin tête-à-tête sau dacă invitatul va sta la o distanță mică (de exemplu dacă va sta mai mult timp aproape sau va da mâna cu el). […]
Toate ședințele lui Putin cu guvernul (cel puțin cele publice) au loc în regim online, deoarece izolarea membrilor guvernului chiar și pentru câteva zile ar bloca activitatea acestuia. Conform site-ului Kremlinului, ultima dată Putin s-a întâlnit pe viu cu toți membrii guvernului în martie 2020.
Un alt exemplu îl reprezintă evenimentele publice, forumurile. Ca Putin să nu se îmbolnăvească, paza acestuia mărește intenționat distanța dintre primul rând de scaune unde șed participanții la eveniment și scena de unde va lua cuvântul Putin. Astfel a fost organizat, de exemplu, forumului de la Valdai și forumul „Rusia – o putere sportivă”.
Și participanții la ședințele cu Putin trebuie să respecte distanța. De exemplu, luni, 30 octombrie, după pogromurile antisemite din sudul Rusiei, Putin s-a întâlnit cu membrii Consiliului de Securitate și ai guvernului. Participanții la reuniune au stat la o distanță de câțiva metri de Putin.
Funcționarii de rang înalt, conducătorii companiilor de stat și alte persoane care merg în audiență la Putin sunt nevoiți să piardă timpul stând în izolare. În ultimul an se permite ca aceștia să stea în izolare acasă (ceilalți sunt izolați ca și până acum în hoteluri sau sanatorii), dar sub supravegherea FSO și trebuie să fie testați pentru coronavirus, gripă și infecții respiratorii acute.
În condiții de război, este important pentru ei să poată discuta personal cu Putin. A fi primit în audiență la Putin arată că respectivii se bucură în continuare de încrederea și protecția acestuia. De exemplu, asistentul conducătorului unei companii de stat, la întrebarea noastră dacă șeful său riscă să fie demis așa cum au relatat unele surse de telegram, a răspuns astfel: „[…]Șeful (Putin) s-a întâlnit cu el recent, au discutat două ore. Dacă ar fi existat probleme, Putin nici măcar nu l-ar fi primit”.
Relaxarea măsurilor de carantină ar putea avea legătură cu campania prezidențială a lui Putin. „În prezent totul a devenit mai flexibil, deciziile se iau în funcție de situație”, afirmă una dintre persoanele care s-a întâlnit recent cu Putin.
Alegerile prezidențiale în Rusia urmează să aibă loc în martie 2024; acesta va fi al cincilea mandat pentru Putin, în vârstă de 71 de ani. În ultima lună, el a avut câteva întâlniri cu tineretul, în premieră după emiterea pe numele său a mandatului de arest de către Tribunalul penal internațional a călătorit în afara CSI – în China și s-a întâlnit cu mai mulți lideri mondiali.
Alegerile în Rusia sunt doar un ritual, dar unul obligatoriu, de aceea Putin participă la campanie și se întâlnește mai des cu oamenii, explică un interlocutor, funcționar de rang înalt, apropiat de Kremlin.
„Se vede victorios, are dispoziție bună, contraofensiva ucraineană nu a reușit. Faptul că Occidentul nu va recunoaște alegerile nu-l deranjează. La noi doar sunt cele mai corecte alegeri din lume. Observatorii din Kirghizia, Uzbekistan, China, le vor recunoaște cu toții. Bani în țară sunt până peste cap, businessul caută unde să-i mai investească. Iar el e bine-mersi, nimic nu-l amenință”, a conchis interlocutorul.
AGENTS: Yandex a înregistrat sute de mii de căutări despre moartea lui Putin
Trei formule de căutare despre moartea președintelui au intrat simultan în primele 12 căutări cu cuvântul „Putin”, pe care le-au adresat în ultima lună cetățenii ruși pe motorul de căutare Yandex.
Potrivit datelor Wordstat.yandex.ru, în luna octombrie, solicitările de căutare „Putin mort”, „Putin pe moarte” și „Putin a murit”, au înregistrat un număr de peste 417 mii de rezultate. […]
În total, în luna octombrie cuvântul ”Putin” a fost căutat de 6,3 milioane de ori. Cele mai multe, despre moartea acestuia, au fost în perioada 23-29 octombrie. De exemplu, în acea săptămână, au fost afișate de 114 ori mai multe răspunsuri la formula „Putin a murit”, decât cu o săptămână mai devreme.
Principala cauză a interesului pentru tema morții lui Putin a fost publicarea unei informații despre aceasta pe canalul de telegram conspiraționist General-SVR, care are legătură cu istoricul Valerii Solovei. Astfel de zvonuri reprezintă un pericol serios pentru sistemul politic rusesc, consideră antropologul Alexandra Arhipova.
Canalul conspiraționist General-SVR a produs un val puternic de zvonuri despre moartea lui Putin
[…]
General-SVR a început să transmită informații despre înrăutățirea bruscă a sănătății președintelui în seara zilei de 22 octombrie. Inițial a relatat despre un posibil atac de cord. Iar pe 26 octombrie, a scris că a fost înregistrat decesul. „La ora 20.42, ora Moscovei, medicii au întrerupt acțiunile de reanimare și au constatat decesul președintelui”, se spunea în postare. Canalul nu a dezvăluit sursa informațiilor.
Valerii Solovei a subliniat pentru Agents că informația despre moartea lui Putin „nu e o opinie, dar un fapt medical”. El susține că a aflat despre aceasta de la „surse foarte apropiate de președinte”. Solovei a precizat că moartea lui Putin este ascunsă, iar anturajul său „a decis să nu anunțe despre aceasta”. […]
O situație similară a avut loc în 2015, când președintele a dispărut din spațiul public pentru 11 zile.
Antropologul Alexandra Arhipova remarcă faptul că noul val de zvonuri despre moartea președintelui este determinat și de războiul din Ucraina. Populația loială puterii, dar care nu înțelege cauza invaziei, încearcă astfel să-și remedieze disonanța cognitivă pe care o resimte, spune experta. În opinia oamenilor, moartea ipotetică a lui Putin și dublura sa ar putea explica acțiunile fără logică ale conducerii.
„Astfel de zvonuri vor apărea și în continuare. De regulă, zvonurile se amplifică în regimurile autoritare, când distanța dintre guvernanți și oameni este foarte mare. Când nu există nicio rotație a puterii, iar conducătorul îmbătrânește și nu e clar ce se întâmplă cu el, când nu există alegeri și interacțiune cu oamenii. Această absență a comunicării stârnește senzația că ceva nu e curat”, a explicat ea.
În opinia Alexandrei Arhipova, administrația prezidențială înțelege că intensificarea zvonurilor privind moartea sau îmbolnăvirea lui Putin se răsfrânge negativ asupra stabilității sistemului politic din Rusia și aceasta „nu poate să nu-i îngrijoreze”.
Autoritățile ruse urmăresc postările privind bolile lui Putin, după cum s-a aflat dintr-o scurgere de informații a Roscomnadzor, pe 8 februarie 2023. Una dintre structurile serviciului de reglementare media monitorizează această informație într-un tabel cu denumirea „Starea critică de sănătate a președintelui”.
În luna aprilie, publicația media Proekt relata că de sănătatea lui Putin se îngrijesc cel puțin 60 de medici. În toate deplasările el este însoțit de cel puțin nouă medici, cel mai des de medicul specialist ORL Alexei Șeglov și chirurgul Evghenii Selivanov, autorul unei cercetări privind tratamentul cancerului glandei tiroide.
