Analize

Presa rusă independentă, despre riscurile colaborării cu regimurile autoritare, fuga de război și îngrădirea Rusiei

Militari polonezi instalează sârmă ghimpată de-a lungul graniței cu exclava rusă Kaliningrad, lângă satul Lenkupie, nord-estul Poloniei, 7 noiembrie 2022.
© EPA-EFE/ARTUR RESZKO   |   Militari polonezi instalează sârmă ghimpată de-a lungul graniței cu exclava rusă Kaliningrad, lângă satul Lenkupie, nord-estul Poloniei, 7 noiembrie 2022.

Susține jurnalismul independent

Colaborarea cu regimurile autoritare nu aduce beneficii, scrie presa independentă rusă, care dă exemplul jurnalistului Roman Protasevici, pentru care procurorii au cerut zece ani de închisoare deși își recunoscuse vina. Veridica a mai selectat articole despre fuga de război și zidurile construite, atât de Rusia cât și de vecinii săi, pentru a-i ține pe ruși în țară.

NOVAYA.MEDIA: Dosarul Protasevici

Vechea regulă din lagăr este valabilă până în prezent: niciodată să nu cooperezi cu dictatura

Istoria lui Roman Protasevici poate fi inclusă în manuale, la capitolul „Nu coopera niciodată cu puterea”. În acești doi ani de la arestarea lui și până la cererea acuzării pentru 10 ani de închisoare, s-a creat iluzia că nu va apărea vreun procuror și cazul va fi uitat. Așa ceva, însă, nu se întâmplă vreodată. Deținuții politici din toate timpurile o știu foarte bine.

Acum doi ani, toată lumea a aflat de cazul jurnalistului belarus Roman Protasevici, redactorul-șef al canalului de Telegram NEXTA, când, pe 23 mai 2021, avionul Ryanair care zbura din Atena la Vilnius a fost forțat să aterizeze la Minsk. Dispeceratul a anunțat că la bord ar exista un dispozitiv exploziv și au fost trimise avioane de vânătoare. Mai târziu, avionul și-a reluat zborul la Vilnius, însă fără doi pasageri – Roman Protasevici și Sofia Sapega, care au fost încarcerați de KGB.

A doua zi, belarușii au pus la balcoane pancarte inscripționate „Roman”. În aeroporturile europene au apărut fotografii cu el, iar Roman a apărut la televiziunea de stat și a anunțat că va coopera în cadrul anchetei și că își recunoaște vina. Peste zece zile a apărut un interviu amplu în care Roman povestește despre cât de ticăloasă este opoziția, își denunță colegii de la Nexta, și nu doar. […]

Pe 14 iunie, Protasevici a apărut într-o conferință de presă organizată de Ministerul de Externe, alături de conducerea departamentului de aviație, responsabili ai Ministerului Apărării, și ai comitetului de anchetă. Secretarul de presa al MAE a pus pe masă și inscripția cu numele Roman Protasevici. Un tablou ideal pentru propagandă: reprezentanții structurilor de forță, iar alături de ei arestatul Protasevici care povestește că se simte bine, iar cooperarea lui cu ancheta este legată de faptul că a conștientizat ce prejudiciu a adus propriei țări. […]

Pe 21 aprilie, acuzatorii au cerut 10 ani de închisoare pentru Roman Protasevici. Iar pentru colegii săi, Stepan Putilo și Ian Rudik câte 20 și 19 ani de închisoare. […]

Istoria acestuia poate ilustra cunoscuta regulă a gulagului, despre care scria Varlam Șalamov: „ nu crede, nu-ți fie frică, nu cere”.

Valul de empatie față de Roman [...] s-a spart odată cu dezvăluirile sale televizate. […]

Un precedent a fost creat în 2021, când au fost reținuți la Moscova Alexandr Feduta, filolog-pușkinolog, și juristul Iurii Zenkovici, iar în același timp în Belarus a fost reținut liderul Frontului popular belarus Grigori Kostusev. Ei au fost acuzați de conspirație în scopul preluării puterii [...] Iurii Zenkovici și-a recunoscut vina și a încheiat un acord cu procurorii. Feduta și-a recunoscut vina parțial, iar Kotusev nu și-a recunoscut vina deloc. Astfel, Feduta și Kostusev au fost condamnați la 10 ani de închisoare, iar Zenkovici, care a ajuns la înțelegere cu anchetatorii – la 11 ani. […]

HOLOD.MEDIA: „Mergeam prin pădure și mă speriam de orice”

Cum un fost inginer din cadrul unei întreprinderi militare ruse a fugit de FSB în Europa

În Rusia a fost adoptată legea privind citațiile electronice: acum cei care primesc înștiințarea de la comisariatul militar chiar și pe portalul de „Servicii publice” riscă să nu fie lăsați să plece din țară. Ilegal, însă, se mai poate pleca. HOLOD relatează istoria unui inginer de 39 de ani, care a demisionat de la întreprinderea militară la care lucra și a fugit din Rusia, ajungând ilegal în Europa.

Nu am putut lucra pentru armată

„Sunt originar din Orenburg și în ultimii opt ani am fost angajat ca inginer-constructor într-o corporație industrială care produce tehnică militară. Odată cu începerea războiului am conștientizat că nu voi putea să rămân în acest domeniu: după ce am discutat cu soția mea, am depus cerere de demisie, am semnat acordul de confidențialitate și am plecat.

O săptămână mai târziu [...] la locul de muncă au fost reprezentanții Secției nr.1 [departamentul care veghează respectarea regimului secret al documentelor]. Aceștia au cercetat jurnalele de participare la anumite operațiuni, au scotocit în corespondența de serviciu, au căutat ceva în calculator.

Până a pleca din serviciu, în primele zile de război, am avut discuții cu șeful meu. El, ca și mulți alții de la noi de la serviciu, era încântat de fiecare „lovitură de precizie înaltă” [împotriva Ucrainei], iar eu îl contraziceam. În replică îmi propunea să merg să lupt pentru „banderoviști”. De asemenea, am distribuit pe pagina mea o petiție antirăzboi a partidului „Yabloko”, cu un comentariu. Atunci îmi părea un gest nevinovat.

La scurt timp, m-a sunat fostul șef și m-a întrebat unde mă aflu. Întrebarea mi-a părut ciudată, dar i-am răspuns. În aceeași zi, reprezentanții FSB au venit cu percheziții.

[…]

Au anulat pașaportul la cererea „organelor competente”

După percheziții, am înțeles că mă vor acuza de trădarea secretului de stat și împreună cu soția am început să ne gândim la plecarea din Rusia. La serviciu aveam acces la documente secrete de categoria a doua, dar nu-mi era interzis să merg peste hotare. Documentul pe care l-am semnat la demisie spunea că informația secretă de care dispuneam nu prevedea astfel de îngrădiri pentru că i-a trecut termenul de prescripție. La trei zile de la percheziții, însă, am fost sunat de la Secția nr.1 a întreprinderii și somat să predau pașaportul.

Am promis că îl aduc dimineața, dar în aceeași seară am luat cu soția un taxi spre Moscova. De acolo am plecat la Minsk. A doua zi urma să zburăm la Tbilisi, dar zborul nostru a fost [...] anulat din motive tehnice. Am fost duși cu toții la hotel. În aceeași seară, fostul meu coleg de serviciu mi-a scris că maiorul FSB și adjunctul biroului de construcții s-au închis în cabinet și au discutat situația mea.

În seara următoare ne-au dus la aeroport. […] Când a venit rândul nostru la controlul pașapoartelor au chemat paza și șeful turei. Acesta mi-a luat pașaportul și mi-a spus că l-au anulat. Peste o oră mi-au dat un proces-verbal în care era scris că l-au anulat „la cererea organelor competente”. […]

Eram foarte speriat, dar altă soluție nu exista

[…]

Am decis că voi trece ilegal frontiera cu UE, singur. Soția mea a revenit în Orenburg, iar eu am rămas la Minsk încă trei săptămâni, am studiat situația și m-am pregătit. Eram disperat, nu aveam nicio garanție că voi reuși, îmi era foarte frică, dar nu aveam altă ieșire. M-a ajutat o familie de belaruși pe care i-am cunoscut la Minsk: mi-au luat un telefon ieftin și o cartelă, mi-au cumpărat o duzină de ciocolate, mi-au dăruit ciorapi de lână să nu îngheț în drum și m-au dus până la frontieră. […]

Mergeam prin pădure și mă speriam de orice. Într-un sat din apropiere de frontieră lătrau câinii, iar eu credeam că mă urmăresc pe mine. M-am orientat după soare, mai mult din memorie, am învățat harta și știam că trebuie să ajung până la o margine de mlaștină. Urma un teren deschis, prea periculos de trecut pe timp de zi. […]

Încă de la Minsk am memorat câte sute de pași trebuie să fac într-o anumită direcție pentru ca să nu nimeresc în mlaștină. Aceste cunoștințe mi-au prins bine și am ajuns la stâlpul de marcaj al hotarului lituanian.

[…]

MEDUZA: Două ziduri: cum am devenit barbari

Rusia închide frontierele pentru cetățenii săi, iar țările vecine construiesc garduri ca să se apere de Rusia

În jurul Rusiei se ridică concomitent două ziduri. O linie de fortificație este făcută de autoritățile ruse ca să nu le permită oamenilor să iasă din țară. A doua este realizată de statele vecine, ca să nu-i lase pe ruși pe teritoriul lor. Barierele, care împiedică ieșirea și care apără de invazie, sunt fenomene absolut diferite. Zidurile istorice din jurul orașelor și chiar imperiilor au fost ridicate pentru ca să apere „civilizația” de „barbari”. Acestea apărau cetățenii de tâlhari și de raidurile nomazilor. Autoritățile ruse au obținut un rezultat uimitor: fiind nevoite să rețină cetățenii în țară cu forța au produs un soi de „închisoare digitală”. Pe de altă parte, intrând în conflict cu vecinii, au creat o imagine de „barbari” a cetățenilor ruși. Kremlinul și vecinii săi care-l urăsc lucrează la același proiect – reținerea rușilor în țară, împingându-i astfel indirect să participe la război și să întrețină economia de război.

Avizele electronice pentru serviciul militar urmează să-i împiedice pe ruși să fugă din țară. Refuzul de a se prezenta la comisariatele militare va fi pedepsit prin limitarea unor drepturi, îngrădirea libertății de circulație și interdicția câștigurilor – de fapt, a activităților lucrative. E ceva „progresist”: fără beton, lanțuri și sârmă ghimpată – doar documente electronice, crearea unor baze unice de date în interior și controlul biometric la frontieră. Pe de altă parte, vecinii au impus regimul de vize și construiesc ziduri fizice în jurul Rusiei. Acest lucru îl fac Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Estonia și Finlanda. […]

Un exemplu clasic de îngrădire a libertății de circulație a oamenilor a fost Zidul Berlinului, similar cu zidurile unei închisori sau lagăr. Ridicarea Zidului berlinez a fost nu doar o acțiune politică, dar și o măsură economică. Populația de pe teritoriul de est al Germaniei, controlat de URSS, a putut să meargă legal în RFG până în august 1961 [când a apărut zidul]. Autoritățile din RDG și-au dat seama că pierd oameni, deoarece în Vest plecau cei necesari regimului – cei mai calificați și tineri. […]

Situația actuală din Rusia amintește de cea din Germania de Est din 1961. Mulți înțeleg că statul încearcă să închidă societatea în interior, să țină populația sub controlul serviciilor speciale, să o înroleze în serviciul militar și să o lege de locul de muncă. […]

Rusia a declanșat un război în Georgia, o parte din teritoriul acesteia fiind rupt. Cu Ucraina a început un război acum nouă ani, iar anul trecut a încercat să o acapareze în întregime. Războaiele barbare față de unii și retorica arogantă față de alții au schimbat atitudinea față de ruși de la una neutră până la una circumspectă și ostilă. De asemenea, nimeni nu a uitat vremurile sovietice și cele țariste. În consecință, în jurul Rusiei apare încă un zid, pe care l-au ridicat vecinii ca să se apere de ruși.

Imediat după ce Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, autoritățile au anunțat că au început construcția unui gard la granița cu Rusia. Această construcție de trei metri înălțime va fi ridicată în zonele de frontieră pe care Finlanda le consideră mai vulnerabile. Garduri la granița cu Rusia și Belarus sunt ridicate deja de câțiva ani de statele vecine. În Lituania, în 2022, a fost finalizată instalarea unui gard de patru metri de-a lungul frontierei cu Belarus, după ce această țară a început să aducă potențiali migranți din Orientul Mijlociu pe care îi trimitea către frontierele lituaniană și poloneză. Polonia a declarat că aceste acțiuni reprezintă „o provocare comună a Minskului și Moscovei” și și-a construit, de asemenea, un gard la frontiera cu Belarus. La sfârșitul anului 2022 a început să mai ridice unul la granița cu regiunea Kaliningrad.

Pe diverse porțiuni au fost finalizate sau continuă lucrările din partea Letoniei, Estoniei și Norvegiei. Cu toții știu că zidurile nu te apără de o invazie. Or, ei nu se apără de tancuri, ci de un potențial flux de oameni, deoarece fuga este răspunsul societății ruse la mobilizare.

În noiembrie 2022, autoritățile din Ucraina au anunțat că desfășoară lucrări de îngrădire de-a lungul graniței cu Belarus. Un plan de construcție a unui zid la frontiera cu Rusia a existat în Ucraina din 2014. […]

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mariana Vasilache

Mariana Vasilache




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 10 min
Presa rusă independentă, despre cum lucrează propaganda Moscovei și o nouă criză a migranților
Presa rusă independentă, despre cum lucrează propaganda Moscovei și o nouă criză a migranților

Ucrainenilor li se vinde povestea că pierd războiul, actori ruși pretind că-s ucraineni în filme de propagandă, iar copiii sunt îndoctrinați cu mituri sovietie. Între timp, se pregătește o nouă criză a migranților în Europa.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
17 May 2024
(R)evoluția dronelor în războiul din Ucraina
(R)evoluția dronelor în războiul din Ucraina

Războiul din Ucraina a transformat dronele într-una din cele mai redutabile arme din arsenalul celor două tabere, iar inovațiile în acest domeniu continuă într-un ritm rapid.

Victor Sămărtinean
Victor Sămărtinean
13 May 2024
Presa pro-Kremlin, despre cum Rusia e o victimă, eliminarea lui Zelenski și planuri NATO cu Moldova
Presa pro-Kremlin, despre cum Rusia e o victimă, eliminarea lui Zelenski și planuri NATO cu Moldova

Putin e citat de presa pro-Kremlin cu vechile narațiuni false privind agresarea Rusiei și a rușilor. Veridica a selectat și dezinformări despre îndepărtarea lui Volodimir Zelenski și planuri NATO cu Republica Moldova.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
10 May 2024
Presa rusă independentă, despre propaganda și dezinformarea Kremlinului pe TikTok
Presa rusă independentă, despre propaganda și dezinformarea Kremlinului pe TikTok

Propaganda rusă s-a intensificat pe TikTok, rețea care nu este moderată, scrie presa independentă rusă. Aceasta observă și noua tendință de dezinformare – nici nu se mai încearcă mimarea adevărului.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
10 May 2024