Pentru prima oară după epoca sovietică, unui părinte din Rusia i se ia copilul din cauza opțiunilor sale politice, scrie presa rusă independentă. Veridica a mai selectat articole despre pedepsirea militarilor care nu vor la război, civili ucraineni luați prizonieri de ruși și mutarea unor bombe nucleare în Belarus.
MEDIAZONA: De la începutul mobilizării, în tribunalele militare au ajuns peste cinci sute de dosare împotriva celor care refuză să meargă la război
În instanțele de judecată rusești au ajuns deja peste 500 de dosare împotriva militarilor, deschise în baza unor articole înăsprite după mobilizare. Militarii prin contract și mobilizații, își părăsesc în număr mare unitățile fără să fi primit permisiunea, refuză să îndeplinească ordinele de detașare în Ucraina sau dezertează de pe front. Mediazona relatează cum sunt judecați aceștia (ei mai sunt numiți codificat „500”), ce sentințe primesc și de ce condamnarea condiționată în asemenea dosare este o veste proastă.
După cercetarea dosarelor penale împotriva militarilor, Mediazona a aflat că în tribunalele de garnizoană au ajuns deja 536 de dosare inițiate în baza legislației înăsprite după începutul mobilizării: este vorba de părăsirea neautorizată a unității militare, refuzul de a îndeplini ordinele, dezertare și altele. În 247 de cazuri au fost pronunțate deciziile.
Numărul de cazuri este în creștere, recordul a fost atins în luna martie curent (neîncheiată).
Cea mai frecventă acuzație este părăsirea neautorizată a unității militare: 471 de dosare ajunse în judecată; în mai mult de jumătate dintre cazuri militarii au lipsit o perioadă de peste o lună (249 de dosare).
Împotriva celor care refuză să meargă la război, sau a fugarilor sunt organizate procese demonstrative pentru a-i intimida pe ceilalți: soldații sunt reținuți în fața dispozitivului, sentințele sunt pronunțate în unitățile militare, iar judecătorii poartă „discuții profilactice” cu efectivul.
Pe de altă parte, aceste cazuri sunt ascunse de societate: de regulă sentințele nu sunt publicate, nu sunt indicate nici termenele de condamnare, iar statistica este secretizată.
Mulți militari – peste o treime din deciziile cunoscute privind părăsirea neautorizată a unității – sunt condamnați condiționat, ceea ce permite ca ei să fie din nou trimiși pe front.
Cei care nu fug dar în mod deschis refuză să meargă la război sunt condamnați pentru refuzul de a executa ordinul, numărul acestora de asemenea este în creștere (la acest moment în instanțele de judecată au ajuns 25 de dosare).
Aceasta este cea mai bună variantă pentru cei care refuză să meargă la război, termenele de condamnare pentru refuzul de a îndeplini un ordin fiind mai mici decât pentru alte articole privind mobilizarea.
[…]
MEDUZA: Rusia va desfășura arme nucleare tactice în Belarus. Suntem mai aproape de un război nuclear? Cum va răspunde Occidentul? Devine Belarusul o putere nucleară?
Pe 25 martie, la postul de televiziune Rossia 24 a fost difuzat un interviu cu Vladimir Putin, în care președintele Federației Ruse comentează pentru prima dată pe larg planurile Rusiei ca răspuns la livrările occidentale de arme pentru Ucraina. Mișcarea Kremlinului cu cel mai mare impact mediatic a fost decizia de a desfășura arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului. Potrivit declarațiilor lui Putin, 10 avioane ale forțelor aeriene belaruse deja sunt pregătite să folosească acest tip de armă. Pe lângă aceasta, Federația Rusă a transmis țării vecine câteva sisteme de rachete Iskander, care pot fi purtătoare de arme nucleare tactice, iar către data de 1 iulie este planificată încheierea construcției în Belarus a unui depozit pentru arme nucleare tactice. Occidentul a reacționat rezervat la această încercare de escaladare: SUA au declarat că nu văd „niciun motiv de reamplasare a propriilor arme nucleare și că nu există semne că Rusia este gata să folosească arma nucleară”. Meduza discută acest subiect cu expertul Maxim Starceak, expert în politica nucleară rusească, cercetător la Centrul pentru politică internațională și securitate al Universității Queen’s din Canada.
- În opinia dvs., de ce a decis Vladimir Putin să desfășoare arme tactice nucleare în Belarus?
- Este o nouă încercare de a atrage atenția SUA, escaladând situația, mizând pe ceea ce în opinia Moscovei ar fi important pentru SUA și le-ar fi adus la masa de negocieri. La fel ca și în cazul suspendării participării Rusiei la New START (ultimul tratat de dezarmare nucleară). Moscova consideră acest subiect important pentru SUA, iar o condiție pentru revenirea la New START a fost schimbarea politicii SUA față de Ucraina.
Moscova mai joacă o carte presupunând că desfășurarea armelor nucleare tactice în Belarus ar putea constitui un temei pentru negocieri, ca să convingă SUA să accepte ca împlinit faptul ocupării teritoriilor în Ucraina, altfel nu va exista nicio soluție în problema nucleară care este foarte importantă pentru SUA.
- Cum poate fi interpretată reacția aparent calmă a Washingtonului la această încercare de escaladare?
- Reacția SUA denotă faptul că Washingtonul nu este dispus să facă jocul lui Putin, la fel cum nu a fost nici în februarie 2022, după ridicarea nivelului de alertă al forțelor strategice rusești. Putin include factorul nuclear în războiul cu Ucraina, presupunând că va atrage atenția SUA, dar aceasta nu se întâmplă. Consider că este o politică corectă, faptul că SUA nu răspunde și nu intenționează să-și schimbe gradul de alertă al forțelor sale nucleare. Adică, au refuzat să intre în jocul Moscovei. Aceasta înseamnă că acest conflict nu a căpătat deocamdată și o valență nucleară. Criza Caraibelor 2.0 nu există. […]
- Prezența pe teritoriul său a armelor tactice nucleare va transforma Belarusul într-o putere nucleară?
- În primul rând, acest fapt nu sporește numărul armelor nucleare în lume – ele doar sunt mutate din Rusia în Belarus. Pentru moment [...] rachetele purtătoare sunt fără focoase nucleare.
Rusia păstrează controlul asupra armelor nucleare desfășurate în Belarus și construiește depozite speciale pentru focoase care vor fi sub controlul total al Direcției nr. 12 a Ministerului Apărării. Adică regimul de neproliferare formal nu este încălcat. Belarus nu va deveni o putere nucleară.
Putin nu este consecvent. În luna martie, cu ocazia vizitei liderului chinez Xi Jinping, a fost semnată o declarație în care printre altele se spune despre importanța neadmiterii desfășurării armelor nucleare în afara teritoriului național, despre faptul că păstrarea armelor tactice nucleare americane în Europa și implicarea aliaților NATO în această chestiune este o cale opusă celei alese de Moscova și Beijing. Peste câteva zile, însă, vedem altceva. Reiese că Putin s-a lipsit pe sine însuși de atuul apărătorului regimului de neproliferare, dar nu a primit nimic în schimb.
ISTORIES: „Sunt ținuți ostatici pentru a șantaja Ucraina”
Peste două mii de civili sunt ținuți prizonieri în Rusia. Istories scrie cum sunt răpiți și care sunt șansele ca ei să fie întorși acasă.
În al doilea an de război, continuă să rămână prizonieri în Rusia nu doar militari, dar și peste două mii de civili din Ucraina. Procesul de schimb al persoanelor este foarte dificil. Reprezentanții Statului Major și ai Direcției principale de informații ucrainene preferă să nu vorbească despre aceasta pentru a nu-i pune în pericol pe prizonieri și pentru a nu dăuna procesului de readucere a acestora acasă. Istories a discutat cu experta Irina Badanova din cadrul Statului Major al Forțelor Armate Ucrainene. […]
Sunt patru categorii de ostatici civili. Prima: cei care au făcut anterior serviciul militar prin contract, sau au fost înrolați conform vârstei în Operațiunea antiteroristă din estul Ucrainei. […]
A doua categorie este mai numeroasă: bărbați civili și care n-au făcut niciodată serviciul militar. A treia – femei și tinere, precum profesoara din Cernigov Victoria Andrușa, care nu au nicio legătură cu acțiunile de luptă. Despre prizonierii din aceste trei categorii există cel puțin date parțiale confirmate.
Din categoria a patra fac parte cei despre care nu există nicio informație. Poate că unii au fost uciși în teritoriile ucrainene temporar ocupate – în regiunile Kiev, Sumî, Gernigov, Harkov și altele – sau au fost capturați ilegal și au decedat după interogatorii din cauza torturilor și maltratărilor pe teritoriul republicilor separatiste DNR și LNR, în închisori, colonii, izolatoare din Federația Rusă.
Schimburi de civili aproape că nu se fac. Rușii îi capturează în teritoriile ocupate și îi deportează în Rusia sau îi țin în DNR și LNR pentru presupuse încălcări ale legislației ruse. Aceasta contravine Convenției de la Geneva și reprezintă o crimă de război. În Ucraina nu există în calitate de prizonieri cetățeni ruși civili, de aceea și ucrainenii trebuie să fie eliberați de partea rusă fără schimb și necondiționat.
Civilii eliberați pot fi numărați pe degete. Este vorba de cazurile care au avut o rezonanță socială – Vadim Zavalnîi și Victoria Andrușa. Majoritatea prizonierilor rămân în detenție. Ucrainenii sunt ținuți în regiunile Kursk, Breansk, Voronej și Rostov.
Partea ucraineană se teme că Rusia va renunța la moratoriul asupra pedepsei cu moartea și în acest caz viața ucrainenilor aflați în prizonierat va fi în pericol. […]
Situația femeilor este cu mult mai complicată. Ele se revoltă mai rar pentru că li se spune: „copilul tău se va dezice de tine pentru că ești o trădătoare” și aceasta e doar presiune psihologică în cazul celor care nu se opun. Curajoasa Victoria Andrușa a putut să se împotrivească, ea nu are încă o familie și este o tânără puternică. Dar acest caz e o excepție, nu e regulă. […]
Potrivit datelor Statului Major, prizonierii sunt ținuți în condiții foarte proaste, sunt torturați cu șocuri electrice în timpul interogatoriilor și sunt bătuți. Numărul persoanelor în celule este mai mare decât capacitatea acestora. Într-o încăpere de șase locuri pot fi ținuți câte paisprezece oameni. Asistența medicală lipsește.
Ei sunt torturați și psihologic: sunt forțați să cânte imnul Rusiei, să asculte versiunea rusă a istoriei și să o povestească. Femeile ucrainene revin din prizonierat tunse la zero. Este o formă de umilire. […]
Probabil, prizonierii civili sunt ținuți pentru a șantaja Ucraina, pentru ca aceasta să îndeplinească anumite condiții la încheierea războiului.
[…]
AGENTS.MEDIA: Instanța de judecată a despărțit un copil de părintele său pe motive politice, pentru prima dată din 1986
O instanță de judecată din orașul Efremov l-a condamnat pe Alexei Moskalev la doi ani de închisoare pentru „discreditarea” armatei. În timpul judecății s-a anunțat că în ajunul pronunțării sentinței bărbatul a fugit. Fiica lui rămâne într-un centru de plasament iar el, în curând, ar putea fi lipsit de drepturile părintești. Este primul caz de la prăbușirea statului sovietic când un copil este luat de lângă singurul său părinte din cauza poziției politice a acestuia, scrie Agents.media. […]
Moskalev își îngrijește de unul singur fiica Mașa. Pe 1 martie, el a fost reținut, tot atunci, instituția autorității tutelare a dus-o pe Mașa la un centru pentru minori. Fetița nu a fost lăsată acasă nici atunci când Moskalev a fost plasat în arest la domiciliu.
Fiind singurul ei părinte, Moskalev poate cere amânarea executării sentinței. Codul de procedură penală, însă, permite amânarea executării până când copilul împlinește 14 ani, iar Mașa Moskaleva are acum 13 ani.
Dacă bărbatul va fi dus la închisoare, se va produce primul caz din timpurile sovietice când un copil este despărțit de părintele său pe motiv că poziția acestuia nu coincide cu cea a autorităților, spune Vladimir Bilenko, avocatul lui Moskalev.
Ultimul caz cunoscut în URSS când un disident a fost lipsit de drepturile părintești a avut loc în 1986, a povestit expertul organizației Memorial, Alexei Makarov. Este vorba de cazul lui Alexandr Ciukaev din Moscova, care a fost condamnat pe motive politice. Soția sa Larisa a fost și ea arestată într-un dosar fabricat, iar copilul lor de 3 ani a fost lăsat în grija soacrei. Până atunci, copiii deținuților politici erau duși la orfelinate [...]
În aprilie 2022, Mașa Moskaleva a desenat la ora de artă plastică o femeie cu drapelul ucrainean care-și acoperea copilul de atacul rachetelor rusești. Ea a scris pe desen „Glorie Ucrainei!” și „Nu războiului!”. Din această cauză tatăl ei a fost chemat la școală și de acolo ambii au fost duși la poliție.
[…]
