Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram
Militari ucraineni stau de pază lângă rămășițele mall-ului Amstor distrus din Kremenciuk, Ucraina, 28 iunie 2022.
©EPA-EFE/OLEG PETRASYUK  |   Militari ucraineni stau de pază lângă rămășițele mall-ului Amstor distrus din Kremenciuk, Ucraina, 28 iunie 2022.

Oboseala de război din Ucraina și din Occident și lecțiile trecutului

După mai  bine de 4 luni de la invadarea la scară largă a Ucrainei, în această țară, dar și în Occident, începe să devină vizibilă o așa-numită „oboseală a războiului”. Aceasta se vede în discursurile politicienilor, în uzura militarilor și a civililor, în modul în care este reflectat războiul în presa internațională și în interesul pe care îl arată publicul pentru subiectele referitoare la război.  

Oboseala occidentală: conflictul se „banalizează”, impactul emoțional și interesul sunt în scădere, teama privind escaladarea dispare

Începând cu martie-aprilie, Kievul pare tot mai conștient că există riscul ca în Occident să se instaleze o „oboseală a războiului” care să ducă la o diminuare a sprijinului pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski, purtătorii săi de cuvânt, reprezentanții ministerului de externe și experții independenți au încercat, prin intervențiile lor să prevină sau, cel puțin, să amâne acest fenomen și să îi reducă impactul.  

Recent, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a justificat într-un fel oboseala din Occident, menționând într-un articol pentru  revista americană „Foreign Affairs” că este firesc ca oamenii și guvernele să-și piardă interesul pentru conflicte, pe măsură ce acestea se prelungesc. El a amintit de războaiele din Siria, Libia și Yemen, menționând că Ucraina merită susținerea Occidentului pentru a învinge Rusia. A fost prima oară când acest fenomen al oboselii a fost recunoscut de o oficialitate ucraineană.  

Nu este greu de observat că tema războiului din Ucraina dispare treptat de pe primele pagini ale publicațiilor internaționale, fiind înlocuită cu subiecte de politică internă. Acest proces se observă inclusiv în statele cu care se învecinează Ucraina și care o susțin foarte mult: Polonia, România, Slovacia.

Presa își alege subiectele în funcție de interesul publicului, iar acesta a ajuns într-o etapă în care vrea (și) altceva, fie pentru că a început să își piardă interesul pentru război, fie pentru că nu mai face față la disconfortul psihologic generat de atâtea știri tragice. Într-o oarecare măsură, în momentul de față în presa europeană se repetă același proces care a avut loc în presa ucraineană începând cu 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a invadat prin mercenarii săi regiunile Luhansk și Donețk. Are loc banalizarea narațiunilor despre război.

Din martie 2014 până în februarie 2022, societatea ucraineană s-a obișnuit atât de mult cu știrile zilnice despre conflictul din Donbass, încât i se părea că un război de anvergură ruso-ucrainean nu mai este posibil.

Și presa europeană își obișnuiește cititorii / telespectatorii săi cu știri despre războiul din Ucraina. Publicul occidental ajunge încet-încet la ideea că războiul este o constantă în proximitatea UE care nu are cum să îl amenințe în mod direct. Așa credeau însă și unii locuitori ai orașelor din regiunea Lvov, din vestul Ucrainei, departe de Donbass, înainte de a fi loviți de rachetele lui Putin.

Dacă nu vor fi găsite strategii eficiente de susținere a Kievului, Occidentul riscă să condamne Ucraina la o „sufocare lentă”, potrivit unei analize realizate de „The Guardian”. Referindu-se la Occidentul obosit și divizat electoral, publicația scrie că este necesară o  regândire a strategiei de susținere a Ucrainei pentru a se evita un conflict care să dureze ani de zile. În ceea ce privește Kievul, acesta încearcă să mențină interesul occidental insistând asupra ideii că, dacă Ucraina pică, Federația Rusă își va alege alte victime din estul Europei.  

Oboseala ucrainenilor, cauzată de uzura luptelor și perspectiva unui conflict de lungă durată

Oboseala de război este un alt inamic alături de ocupantul rus, a declarat într-un interviu pentru presa ucraineană consilierul Ministrului Afacerilor Interne al Ucrainei, Viktor Andrusiv. Potrivit observațiilor  acestuia, nu numai în UE, Marea Britanie și SUA se observă o oboseală de război, ci și în interiorul societății ucrainene.

Andrusiv a spus că oboseala poate să devină o problemă enormă pentru Ucraina: „Dacă obosesc militarii, ei vor apăra mai greu țara. Dacă obosesc voluntarii, ei nu vor mai susține armata. Dacă obosesc partenerii noștri occidentali, ei se vor gândi la diverse negocieri. Riscul oboselii este foarte mare”.

Consilierul Ministrului Afacerilor Interne al Ucrainei a menționat că societatea ucraineană trece printr-o fază de adaptare. Ea urmează să conștientizeze faptul că acest conflict ar putea să se prelungească.

După ce șocul inițial al atacului rusesc a trecut, iar forțele Kievului au arătat că sunt capabile să reziste și chiar să îi împingă pe ruși înapoi, majoritatea ucrainenilor erau în așteptarea unei păci rapide. Mulți se gândeau că sancțiunile occidentale impuse Rusiei vor avea un efect imediat, că pe măsură ce tot mai mulți tineri ruși vor fi trimiși în sicrie acasă mamele militarilor din Rusia vor ieși la proteste și că, în fața acestor presiuni interne și externe, Kremlinul va pune capăt războiului.  

Majoritatea rușilor au continuat însă să susțină regimul Putin și războiul, iar impactul sancțiunilor este diminuat de încasările mari pe care Rusia le are din vânzările de hidrocarburi, pe fondul creșterii cotațiilor acestora pe piețele internaționale.

Președintele Volodimir Zelenski le-a transmis ucrainenilor să se pregătească de un război de lungă durată, iar președintele Consiliului de Securitate și Apărare Națională de la Kiev, Oleksii Danilov, a declarat că Ucraina va studia modelul israelian de apărare în contextul stării de război permanent din acel stat.

Ucrainenii se obișnuiesc cu greu cu această schimbare de paradigmă. Afirmațiile încrezătoare ale autorităților privind inevitabilitatea victoriei și recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia vin în contradicție, în mentalul colectiv, cu declarațiile despre un război de lungă durată.

Această oboseală nu este determinată doar de declarații politice. La ea contribuie numărul tot mai mare de victime în rândul civililor, înrolarea accelerată a bărbaților în armată în contextul pierderilor de pe front, sărăcirea populației, deficitul de combustibil, de alimente, șomajul ș.a. Toate aceste greutăți reduc substanțial motivația cetățenilor.  

În plus, Ucraina acoperă doar 60% din cheltuielile prevăzute de bugetul de stat, fără luarea în calcul a cheltuielilor pentru apărare, iar inflația a depășit 18%, a anunțat ministrul ucrainean al Finanțelor, Serhii Marcenko. O lună de costă Kievul circa 5 miliarde de dolari, iar prelungirea conflictului militar înseamnă o sufocare economică inevitabilă.

Lecțiile trecutului: dictatorii exploatează oboseala democrațiilor

Analiștii militari vorbesc despre necesitatea unui moment de cotitură în război, în urma căruia armata ucraineană să preia inițiativa. Pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie însă de livrări semnificative de armament occidental. Până atunci, forțele ucrainene – mai ales cele din Donbass, unde Rusia deține o superioritate netă a artileriei, pe care o folosește pentru a nivela, practic, localitățile pe care le ia cu asalt – sunt tot mai uzate și riscă să își piardă motivația.

Ucraina mai trebuie să treacă printr-o etapă importantă – adaptarea economiei, a societății, învățământului, culturii, politicii, presei la starea de război, obișnuirea societății cu ideea că războiul ar putea dura mai mulți ani și că o pace rapidă e puțin probabilă.

Oboseala ucrainenilor poate avea efecte asupra Occidentului iar cea a occidentalilor, asupra Ucrainei. O parte semnificativă a sprijinului de care a beneficiat Kievul de la izbucnirea războiului încoace s-a datorat faptului că ucrainenii au arătat că sunt capabili să reziste și sunt extrem de motivați. Pe de altă parte, mobilizarea Occidentului – care a trimis arme ce s-au dovedit extrem de utile, a asistat refugiați, a sancționat și izolat Rusia – i-a încurajat pe ucraineni, arătându-le că nu sunt singuri în fața agresiunii Moscovei.

O oboseală cronică a Ucrainei, accentuată și de cea a unui Occident tot mai preocupat de jocuri politice interne, poate determina o reacție în lanț care, în cele din urmă, să ducă la o diminuare semnificativă a capacității și dorinței de luptă a Kievului.  

Poate că nu ar trebui uitat că un Occident obosit de Primul Război Mondial și de Marea Depresiune a permis declanșarea celui de al Doilea Război Mondial prin cedări teritoriale și compromisuri în fața unor dictatori al căror apetit creștea de fiecare dată când obțineau ceva. Oboseala de acum 80 de ani a costat milioane de vieți omenești.

Tags: Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE
Alte articole
Presa din Ucraina pe timp de război: lovită de „dezoligarhizare”, subfinanțată și tot mai controlată de autorități

Presa din Ucraina pe timp de război: lovită de „dezoligarhizare”, subfinanțată și tot mai controlată de autorități

Presa din Ucraina a trecut în ultimele luni printr-o serie de schimbări importante, în condițiile în care a fost nevoită să se adapteze la noile realități dictate de război – reducerea finanțărilor, probleme de personal, implicarea în efortul de mobilizare a populației. Pe de altă parte, peisajul mediatic resimte și impactul legii „dezoligarhizării”, promulgată de președintele Volodimir Zelenski în noiembrie 2021, înainte de declanșarea conflictului.

Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului

Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului

Coaliția condusă de Benjamin Netanyahu depinde de partide ultranaționaliste și religioase, care vor deține o putere fără precedent. Netanyahu se vede prins între agenda radicală a acestor partide și nevoia de a consolida cooperarea cu Statele Unite și țările arabe – sensibile, cel puțin declarativ, și la interesele palestinienilor – pentru a submina programul nuclear al Iranului.

Republica Moldova: cum și-au ratat oligarhii și pro-rușii „revoluția”

Republica Moldova: cum și-au ratat oligarhii și pro-rușii „revoluția”

Protestele antiguvernamentale organizate zilnic, începând cu 18 septembrie, de Partidul Șor la Chișinău, au dat tot mai multe semne de oboseală pe parcursul lunii octombrie, fiind sistate cu puțin timp în urmă. Acum, Moscova încearcă să-și extindă „cooperarea” și cu alte forțe poltice proruse decât acest partid pe care pare să fi pariat la început de toamnă.

Marin Gherman

01 Jul 2022

Actualizat la: 01 Jul 2022 11:19:21
Marin Gherman

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
Unsprezece luni lungi: cum s-au adaptat refugiații ucraineni într-o Polonie din ce în ce mai extenuată
Unsprezece luni lungi: cum s-au adaptat refugiații ucraineni într-o Polonie din ce în ce mai extenuată

După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
26 Jan 2023
Rusia amenință militar, informațional și politic Republica Moldova. Chișinăul ia măsuri de consolidare a securității și mizează pe sprijinul partenerilor occidentali
Rusia amenință militar, informațional și politic Republica Moldova. Chișinăul ia măsuri de consolidare a securității și mizează pe sprijinul partenerilor occidentali

Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
25 Jan 2023
Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului
Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului

Coaliția condusă de Benjamin Netanyahu depinde de partide ultranaționaliste și religioase, care vor deține o putere fără precedent. Netanyahu se vede prins între agenda radicală a acestor partide și nevoia de a consolida cooperarea cu Statele Unite și țările arabe – sensibile, cel puțin declarativ, și la interesele palestinienilor – pentru a submina programul nuclear al Iranului.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Jan 2023
Grupul Wagner: armata de mercenari și infractori pe care mizează Kremlinul pentru a obține victorii în Ucraina
Grupul Wagner: armata de mercenari și infractori pe care mizează Kremlinul pentru a obține victorii în Ucraina

La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut în premieră meritele grupului Wagner în Ucraina. Tensiunile dintre armată și grupul Wagner, al cărui patron a criticat modul în care generalii poartă războiul, sunt de notorietate. În plus, Kremlinul a preferat să fie în general discret, în ultimii ani, cu privire la legăturile sale cu grupul Wagner și activitățile acestuia. Recunoașterea meritelor acestei armate de mercenari – care e ilegală chiar și conform legislației ruse – arată rolul tot mai mare pe care grupul Wagner îl joacă în război.

Marin Gherman
Marin Gherman
16 Jan 2023