Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis, printr-un comunicat, că nu recunoaşte aşa-zisele „alegeri prezidenţiale” din regiunea separatistă Karabah, un teritoriu locuit majoritar de etnici armeni, care face parte însă din Azerbaidjan.
„MAE reiterează susţinerea deplină pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Azerbaidjanului, în frontierele sale recunoscute internaţional, şi se pronunţă pentru reglementarea politică a tuturor problemelor din regiune, în consens cu principiile dreptului internaţional”, a transmis Ministerul de Externe de la Bucureşti, o poziţie care este în concordanţă şi cu cea exprimată de Uniunea Europeană.
Parlamentul din Nagorno-Karabah l-a ales sâmbătă pe Samvel Şahramanian, ofiţer militar şi fost şef al serviciului de securitate, drept noul preşedinte al provinciei, în timp ce Azerbaidjanul a condamnat votul ca fiind ilegal.
Populată în principal de armeni, regiunea montană Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan la căderea URSS, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci. Un nou conflict a izbucnit în toamna lui 2020 și s-a soldat cu 6.500 de oameni uciși în șase săptămâni și cu o înfrângere zdrobitoare pentru Armenia, forțată să cedeze Azerbaidjanului trei regiuni din jurul Nagorno-Karabah. Un acord de încetare a focului, mediat de Moscova, e frecvent încălcat de cele două părți, deși în zonă au fost desfășurați două mii de militari ruși.
